Un proiect de lege înregistrat recent la Senat şi pentru care iniţiatorul cere procedură de urgenţă propune ca orice modificare făcută asupra kilometrajului unei maşini să poată fi pedepsită cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă.
Infracţiunea nu va fi săvârşită doar de cei care modifică kilometrajul, ci şi de persoanele care cer modificarea acestuia sau cele care pun la vânzare autovehicule cu kilometrajul modificat ori defect.
Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte.

Publicat în National

Polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Smârdan au depistat, la data de 09 septembrie, în jurul orei 06.10, un bărbat, de 53 de ani, din comuna Pechea, urmărit general, pe numele căruia era emis, din data de 18.08.2021, mandat de executare a unei pedepse privative de libertate.
Bărbatul, condamnat la 9 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de amenințare, a fost condus și încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Galați, în vederea executării pedepsei.

Publicat în Eveniment

Tribunalul Giurgiu a admis astăzi cererea de eliberare condiţionată depusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care a executat la Penitenciarul Rahova o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Amintim că, în luna aprilie, Dragnea a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 să fie eliberat mai devreme din penitenciar, susţinând că a îndeplinit fracţia necesară de 2/3 din pedeapsă, "este disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, pe tot parcursul executării pedepsei a avut un comportament bun, fiind recompensat în repetate rânduri şi fiind stăruitor în muncă - atât cât i s-a permis să muncească, a participat la activităţi culturale şi la cursuri educaţionale, a primit recompense şi credite".

Conform actelor depuse în instanţă, Dragnea s-a plâns că persoanele din conducerea Penitenciarului Rahova i-au refuzat dreptul la muncă, ceea ce a condus "la izolarea sa în camera de detenţie pentru mai mult de 8 luni (din când în când având acces afară o oră sau două seara) şi la agravarea stării sale de sănătate, care nu a putut fi remediată în sistem de detenţie".

De asemenea, Dragnea a reclamat faptul că a fost ţinut zilnic în camera de detenţie 23 ore din 24 şi "în mod surprinzător a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2". În plus, spunea fostul lider al PSD, dreptul său la sănătate a fost încălcat întrucât i-a fost refuzat, în mod sistematic, accesul la investigaţii de specialitate şi tratament adecvat, deşi penitenciarul a fost informat încă de la început despre afecţiunile de care suferea.

Pe 27 aprilie, Judecătoria Sectorului 5 i-a respins însă cererea de eliberare condiţionată, Dragnea a făcut contestaţie, respinsă de Tribunalul Bucureşti pe 27 mai. În motivarea deciziei de la Tribunalul Bucureşti, se arăta că "instanţa a apreciat că, din analiza coroborată a situaţiei personale a petentului, nu şi-a format convingerea că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare".

În paralel, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita strămutarea de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. El susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor Justiţiei, pe vremea guvernării PSD.

Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul a fost mutat la Giurgiu. La Tribunalul Giurgiu dosarul a fost repartizat judecătoarei Ana Lazăr, însă aceasta a făcut cerere de abţinere, fiind înlocuită cu un alt magistrat.

Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Fostul lider al PSD a avut mai multe conflicte cu cei din conducerea Penitenciarului Rahova, intentând mai multe procese, pe motiv că nu este lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii.

Conducerea penitenciarului i-a retras dreptul la muncă, după ce Dragnea a acordat un interviu online fostei sale consiliere Anca Alexandrescu, în prezent jurnalist la Realitatea Plus. Ulterior, Dragnea a câştigat mai multe procese cu penitenciarul, instanţele stabilind că i s-au încălcat mai multe drepturi, printre care dreptul la muncă şi la îngrijire medicală. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Tribunalul Bucureşti a amânat miercuri, pentru 26 mai, dezbaterea cererii în care Liviu Dragnea solicită să fie eliberat din Penitenciarul Rahova, unde a executat doi ani închisoare din pedeapsa de trei ani şi jumătate primită în 2019 în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Avocata fostului lider PSD, Flavia Teodosiu, nu s-a putut prezenta la Tribunal din motive medicale, astfel încât instanţa a amânat procesul pentru săptămâna viitoare.
La instanţa de fond - Judecătoria Sectorului 5 - Dragnea a primit o decizie nefavorabilă, însă el a făcut contestaţie.
Dragnea a încercat să împiedice ca procesul să se desfăşoare la Tribunalul Bucureşti, prin depunerea unei cereri de strămutare a cauzei la alt Tribunal din ţară, însă solicitarea a fost amânată marţi de Curtea de Apel Bucureşti.
Pe 27 aprilie, Judecătoria Sectorului 5 a respins, ca neîntemeiată, cererea de eliberare condiţionată depusă de Liviu Dragnea.
În motivarea deciziei, magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 spune că Liviu Dragnea îndeplineşte fracţia de 2/3 din pedeapsă, necesară pentru a fi eliberat condiţionat, însă, din analiza coroborată a situaţiei personale a fostului lider PSD, instanţa nu şi-a format convingerea că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare.
"Instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins la acest moment prin liberarea petentului. Astfel, raportat la funcţia de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetăţean trebuie să fie conştient de consecinţele la care s-ar expune în cazul încălcării legii penale. Eliberarea petentului, prin simpla împlinire a fracţiei şi în contextul unui comportament civilizat - normal de altfel, ar fi de natură a avea un efect total opus. Evident, o astfel de măsură nu ar fi de natură a avea un efect descurajant, ba din contră, ar dovedi o lipsă de reacţie din partea statului faţă de cei care încalcă normele legale", explica Judecătoria Sectorului 5.
Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Fostul lider al PSD a avut mai multe conflicte cu cei din conducerea Penitenciarului Rahova, intentând mai multe procese, pe motiv că nu este lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii.
Conducerea penitenciarului i-a retras dreptul la muncă, după ce Dragnea a acordat un interviu online fostei sale consiliere Anca Alexandrescu, în prezent jurnalist la Realitatea Plus.
Ulterior, Dragnea a câştigat mai multe procese cu penitenciarul, instanţele recunoscând că i s-au încălcat mai multe drepturi, printre care dreptul la muncă şi la îngrijire medicală. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Fostul deputat Florin Pâslaru a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie Bucureşti a constatat că fostul deputat gălăţean promitea că va rezolva alocarea unor bani din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) către primării din judeţele Vâlcea şi Argeş, în schimbul unui comision.

A fost trimis în judecată, iar Curtea de Apel Piteşti a validat un acord de recunoaștere a vinovăţiei încheiat între Florin Pâslaru şi DNA, potrivit căruia în schimbul unei pedepse de doi ani de închisoare cu suspendare a recunoscut că a făcut trafic de influenţă - vezi galeria de imagini ↓.

Care a fost încregătura de fapte recunoscută de Florin Pâslaru

Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în anul 2017, când nu mai era deputat, dar era consilier la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor, s-a întâlnit în Parlament cu un deputat în functie, al cărui nume nu a fost făcut deocamdata public, spunându-i că este consilier la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor, iar din această poziţie are putere şi influenţă chiar mai mari decât pe vremea când era simplu deputat. Drept urmare, în perioada aprilie-mai 2018, l-a căutat pe Pâslaru pentru a-i cere să îl ajute cu alocarea unor bani din PNDL către primari din zona sa de interes (Argeş şi Vâlcea). Florin Pâslaru l-a asigurat pe deputat că o să rezolve alocarea banilor pentru că are o relaţie foarte bună cu secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării care se ocupa de PNDL.

Aşa cum se arată în acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în cursul lunii august 2018, deputatul interesat de alocarea banilor din PNDL către anumite primării s-a întâlnit din nou cu Pâslaru la Parlament pentru a discuta despre proiecte, iar Pâslaru l-a asigurat că a vorbit cu secretarul de stat şi că proiectele vor fi aprobate şi în cel mai scurt timp se vor semna contractele de finanţare. În acelaşi context, Pâslaru i-a cerut deputatului să îl împrumute cu 15.000 euro, afirmând că are nevoie de aceşti bani pentru a moderniza studioul de televiziune pe care îl deţine la Galaţi şi că îi va restitui banii pana la sfârşitul anului 2018. Deputatul a fost de acord să-i împrumute 10.000 euro.

La insistenţele primarilor care aşteptau aprobarea proiectelor, deputatul care a promis că va rezolva problema îl presa la rândul lui pe Pâslaru, care "l-a asigurat de reuşita intervenţiilor sale", susţinând că "dacă o să fie nevoie, o să intervină inclusiv pe lângă ministru" şi a mai adăugat că în cazul aprobării finanţărilor vrea şi el o parte din bani.

Cum ar fi ajuns banii la Florin Pâslaru

Aşa cum se arată în acordul de recunoaştere a vinovăţiei, deputatul căruia i s-a promis rezolvarea problemei s-a întâlnit cu alte două persoane cu care a stabilit modalitatea prin care ar putea să se asocieze pentru căştigarea şi executarea contractelor aferente respectivelor proiecte. S-a stabilit ca una dintre firme să execute lucrarea, altă firmă să furnizeze enzima necesară lucrărilor de asfaltare a drumurilor, iar firma lui Florin Pâslaru să ofere consultanţă în cadrul proiectelor. În luna noiembrie 2019, Pâslaru continua să promită ca problema va fi rezolvată "întrucât el este în continuare preşedinte al Fondului de Dezvoltare şi Investitii (FDI), deşi conducerea Comisiei de Strategie şi Prognoza fusese schimbată".

Sătul de promisiuni deputatul dus cu preşul de Pâslaru a cerut să îi fie restituit restul de bani pe care Pâslaru avea să îi dea din împrumutul acordat în 2018. Cei doi s-au întâlnit la Hotelul Ramada din Râmnicu Vâlcea, iar Pâslaru i-a dat deputatului 9.000 de lei, urmând ca diferenţa să fie restituită până pe data de 10 ianuarie 2020. Cu această ocazie, Pâslaru a continuat să dea asigurări că primăriile din ddiscuţie vor primi finanţare prin FDI şi că acest lucru se datorează intervenţiilor lui, pretinzând, în repetate rânduri "o parte din beneficiile financiare obţinute de acesta pentru situaţia în care proiectele vor fi aprobate, inclusiv să fie scutit să mai restituie restul sumei de bani datorate martorului".

"Recunosc fapta reţinută în sarcina mea. Recunosc săvârşirea infracţiunii şi accept încadrarea juridică a faptei pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva mea", se arată în acordul de recunoaştere a vinovăţiei semnat de Florn Pâslaru.

Publicat în Politica

Este vorba despre un bărbat de 47 de  ani care, acum doi ani, a fost acuzat că a ucis câinele vecinilor. Este prima sentinţă de acest fel din Galaţi.
Animalul a fost ucis când sărise să îşi apere stăpânul de vecinul agresiv, care îl atacase cu un cuţit. În acel moment, cel care avea să cadă victimă a fost căţelul, un Amstaff pe nume Rita, în vârstă de 13 ani, lovită de mai multe ori cu cuţitul.
Pe 26 martie, instanţa gălăţeană avea să dea o soluţie în premieră, un an de închisoare cu executare pentru autor. „Hotărârea instanţei, momentan, după 2 ani şi 3 luni de judecată şi de anchete. S-a ajuns la concluzia că trebuie pedepsit cu închisoare cu executare. Instanţa i-a dat maximul de un an pentru cruzime şi tot ceea ce a făcut el. Animalul a fost omorât într-un stil... mai rău ca la măcelărie“, spune Laurenţiu Costel Bocioc, proprietarul câinelui.
Fiica bărbatului a rămas cu traume după ce vecinul le-a ucis câinele şi face terapie, iar familia este ameninţată constant de autor.
Asociaţiile de protecţie a animalelor susţin că această condamnare este un pas spre normalitate. Sentinţa nu este definitivă, ea a fost atacată la instanţa imediat superioară.

Publicat în Eveniment

Poliţiştii Postului de Poliţie Rădeşti au depistat, în localitatea Cruceanu, şi au reţinut un bărbat, de 35 de ani, pe numele căruia instanţa de judecată a emis mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. Bărbatul, condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare, a fost condus şi încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi.

În aceeaşi zi, un alt bărbat, de 38 de ani, din comuna Drăgăneşti, pe numele căruia exista un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, a fost depistat de poliţiştii din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci. Judecătoria Tecuci emisese mandatul în cauză, în baza unei sentinţe penale, din luna februarie 2021, prin care bărbatul era condamnat la 1 an şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. Poliţiştii l-au condus şi pe acesta la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, unde a fost încarcerat.

Publicat în Eveniment

Dumitru Caranfil (41 de ani), cetăţean cu dublă cetăţenie (română şi moldovenească), s-a pomenit săltat din Anglia, unde plecase să muncească, şi transferat în România pentru a executa o pedeapsă de un an şi patru luni de închisoare. Surpriza a venit când bărbatului i s-a comunicat că urmează să ajungă după gratii pentru dare de mită, în urma unui proces de care nu ştia absolut nimic. În urma verificărilor dispuse de judecători, s-a constatat că Dumitru Caranfil dăduse adresa mamei sale din Republica Moldova pentru a fi citat, iar poliţiştii nu au mai verificat şi acest amănunt, astfel că l-au citat la adresa din cartea de identitate, unde, evident, nu locuia nimeni. Judecătorii au decis în cele din urmă ca procesul lui Dumitru Caranfil să fie rejudecat, dar, din nou, surpriză. Acesta a fost condamnat la un an de închisoare cu executare pentru o „şpagă” de 80 de lei oferită unui poliţist de frontieră în 2014.

De la ce a pornit totul

Povestea a început după ce Dumitru Caranfil a încercat să intre în România pe la punctul de frontieră Oancea, când s-a constatat că avea RCA-ul (asigurarea civilă obligatorie) expirat. Bărbatul nu a vrut să mai facă un drum până în Republica Moldova pentru a-şi reînnoi asigurarea civilă obligatorie, astfel că în actele înmânate ofiţerului de la Poliţia de Frontieră a strecurat şi 80 de lei. Poliţistul şi-a anunţat însă superiorii, care l-a rândul lor au contactat DNA-ul. Dumitru Caranfil s-a ales astfel cu dosar penal pentru dare de mită. Bărbatul a plecat imediat la muncă în Anglia, unde a fost reţinut ulterior, după ce a fost condamnat iniţial de Judecătoria Galaţi la un an şi patru luni de închisoare cu executare pentru infracţiunea amintită. „Este de neînţeles cum s-a putut aplica o pedeapsă cu executare pentru o faptă minoră, în condiţiile în care el a recunoscut ce a făcut şi a regretat, nu are antecedente penale şi îşi oferise disponibilitatea de a presta o muncă în folosul comunităţii. Prin comparaţie, au fost aplicate pedepse aproape similare pentru o mită de milioane de euro, deci unde este dreptatea aici?”, ne-a declarat Domnica Toader, avocata lui Dumitru Caranfil.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a pronunţat ieri verdictul definitiv în dosarul în care au fost puşi sub inculpare membrii unei grupări acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic internaţional de droguri. Instanţa a decis să le reducă semnificativ pedepsele la unii dintre membrii grupării. Tribunalul Galaţi îi condamnase iniţial la pedepse ce cumulează peste 50 de ani de închisoare, Marian Marcel Drăguţ, Gigel Gheorghe, Nicolae Dumitru, şi Nicuşor Drăguţ primind câte şapte ani şi patru luni de închisoare fiecare, în timp ce Sorin Drăguş ar fi urmat să stea după gratii cinci ani. Pavelina Drăguţ a fost condamnată în primă instanţă la trei ani de închisoare, iar Aurelian Niţă la doi ani de închisoare. Alte 11 persoane primiseră câte un an de închisoare cu suspendare pentru cumpărare şi deţinere de droguri. Gruparea, ai cărei membri sunt acuzaţi că au introdus în România peste patru kilograme de stupefiante, a fost destructurată de procurorii DIICOT Galaţi, care au confiscat de la suspecţi aproximativ un kilogram de canabis.

Avertismente pentru deţinerea de droguri în vederea consumului

Instanţa superioară a decis acum ca Marian Marcel Drăguţ să stea 7 ani şi 9 luni după gratii, în timp ce Gheorghe Gigel şi Dumitru Nicolae vor petrece următorii şapte ani la închisoare. Nicuşor Drăguţ a primit 6 ani şi 4 luni de închisoare, iar Sorin Drăguţ va executa 2 ani şi 8 luni de închisoare. Pavelina Drăguţ a scăpat cu un an şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, iar lui Aurelian Niţă i-a fost redusă pedeapsa la un an şi şapte luni cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cel mai uşor au scăpat cele 11 persoane condamnate iniţial cu suspendare pentru că au cumpărat droguri în vederea consumului propriu, judecătorii luând decizia de a le aplica doar avertismente. Membrii grupării infracţionale au fost acuzaţi că, începând din octombrie 2013 şi până în aprilie 2014, ar fi introdus pe teritoriul României peste patru kilograme de canabis, cu intenţia de a comercializa drogurile în judeţele Galaţi şi Brăila. Unul dintre membrii grupării, Gigel Gheorghe, a fost prins în flagrant de poliţişti în timp ce comercializa canabis, iar în urma percheziţiilor anchetatorii au ridicat aproximativ un kilogram de droguri.

Publicat în Știrea zilei

Judecătoria Galaţi l-a condamnat pe gălăţeanul inconştient care a avariat 25 de apartamente dintr-un bloc din Galaţi în 2013 şi a fost la un pas să îşi omoare şi un vecin, dar instanţa a decis să nu îl trimită după gratii. Radu Ştefan a primit un an şi şase luni de închisoare pentru distrugere din culpă şi vătămare corporală din culpă, dar cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Bărbatul a provocat un incident ce a şocat comunitatea din Galaţi pe 06.12.2013, după ce şi-a aprins o ţigară în propriul apartament, moment în care s-a produs o explozie, ce a avariat nu mai puţin de 25 de apartamente din blocul G2, situat în cartierul Micro 19. Bărbatul cumpărase din piaţa din Micro 17 un furtun de legătură între butelia de aragaz şi maşina de gătit, ce s-a dovedit ulterior neadecvat şi deteriorat fizic. Un vecin al acestuia, Viorel Buşilă, a fost pe punctul de a-şi pierde viaţa, după ce suflul exploziei a dislocat uşa de acces în locuinţa bărbatului, lovindu-l în spate şi rupându-i splina, ce a condus la o masivă hemoragie internă. Doar intervenţia rapidă a medicilor a făcut a gălăţeanul să mai fie în viaţă astăzi.
 
Obligat la daune morale şi materiale de zeci de mii de lei
 
Protagonistul evenimentului dramatic de la finele lui 2013 a suferit arsuri pe 40% din suprafaţa corpului, dar a rămas şi fără locuinţă, în condiţiile în care aceasta îi fusese închiriată de Primărie. Radu Ştefan locuieşte în prezent în adăpostul de persoane fără adăpost şi le-a declarat anchetatorilor că nu are resurse financiare pentru a acoperi imensul prejudiciu creat imobilului unde a locuit şi locatarilor. Judecătoria Galaţi l-a obligat acum pe protagonistul incidentului din 2013 să plătească 46.806 lei drept daune materiale către Primăria Galaţi, proprietara imobilului avariat, dar şi 10.000 de lei ca daune morale cătreViorel Buşilă, pentru suferinţele pe care acesta le-a îndurat în urma celor întâmplate.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3