Două noi sub-variante ale variantei Omicron a coronavirusului se pot sustrage anticorpilor generaţi în urma infectării anterioare suficient de bine pentru a declanşa un nou val, însă sunt mult mai puţin capabile să reziste în sângele persoanelor vaccinate împotriva COVID-19, au constatat oamenii de ştiinţă din Africa de Sud, informează Reuters.
Cercetători de la mai multe instituţii au analizat sub-variantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron - pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le-a adăugat luna trecută pe lista celor aflate sub monitorizare.
În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au prelevat probe de sânge de la 39 de participanţi infectaţi cu Omicron anterior, când această variantă a apărut pentru prima dată, la sfârşitul anului trecut.
Cincisprezece participanţi erau vaccinaţi - opt cu vaccinul produs de Pfizer, şapte cu cel produs de Johnson & Johnson - în timp ce restul de 24 nu erau vaccinaţi.
"Lotul vaccinat a prezentat o capacitate de neutralizare de aproximativ 5 ori mai mare... şi ar trebui să fie mai bine protejat", se arată într-o variantă pre-publicare a studiului, dată publicităţii zilele trecute.
În cazul persoanelor nevaccinate, a fost constatată o scădere de aproape opt ori a producţiei de anticorpi în cazul expunerii la BA.4 şi BA.5 comparativ cu sub-varianta BA.1 a Omicron. Probele de sânge prelevate de la persoanele vaccinate au prezentat o scădere de trei ori.
Africa de Sud ar putea intra într-un al cincilea val de COVID-19 mai devreme decât se estimase, au anunţat vineri autorităţile şi oamenii de ştiinţă, pe fondul unei creşteri susţinute a numărului de cazuri de infectare ce pare să fie determinată de sub-variantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron.
Doar aproximativ 30% din populaţia de circa 60 de milioane a Africii de Sud este complet vaccinată.
"Pe baza sustragerii de la neutralizare, BA.4 şi BA.5 au potenţialul de a conduce la un nou val de infectări", se arată în studiu. (sursa Agerpres)

Competenţele asupra ridicării imunităţii europarlamentarului gălăţean Dan Nica, proaspăt reales la şefia organizaţiei judeţene a PSD Galaţi, au fost declinate. Miercuri, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a luat cuvântul în plenul Parlamentului şi a anunţat că instituţia europeană nu are competenţe în cazul europarlamentarului Dan Nica, pentru care Direcţia Naţională Anticorpţie a solicitat ridicarea imunităţii, iar decizia urmează să fie comunicată autorităţilor române. Motivaţia acestei decizii este bazată pe faptul că Dan Nica, la momentul săvârşirii faptelor pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale, nu era europarlamentar.

În urmă cu un an de zile, DNA a cerut aviz  pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli, în cazul lui Dan Nica fiind vorba de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada 2000 – iulie 2004, adică perioada când era ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Pesedistul gălăţean a declarat, la vremea respectivă, că nu a cerut şi nu a condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui şi că nu a deţinut şi nu deţine societăţi offshore.

Mazărea, una din cele mai sănătoase leguminoase, bogată în proteine de înaltă calitate, este recomandată de către nutriţionişti în diete pentru întărirea sistemului imunitar, pentru a avea mai multă energie, dar şi pentru încetinirea procesul de îmbătrânire.

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă ierboasă, care face parte din familia leguminoaselor. Originară din Asia Mică şi Asia Centrală, a fost cultivată în antichitate de greci şi romani în sudul Europei, de unde s-a răspândit apoi pe tot continentul, în ţara noastră fiind adusă în secolul al XVII-lea. Abia în secolul al XVI-lea tehnicile de cultivare au obţinut mai multe varietăţi de mazăre, iar oamenii au început să o consume în stare proaspătă, nu doar uscată. Chinezii au fost primii care au consumat atât păstăile, cât şi boabele de mazăre.

Boabele verzi de mazăre au în compoziţia lor acid folic, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina K, fitosteroli, fibre, luteină, calciu, fier, fosfor, magneziu, cupru, zinc şi luteină. Mazărea verde conţine nutrienţi foarte importanţi pentru menţinerea sănătăţii oaselor. E o bună sursă de vitamina K pe care organismul nostru o descompune parţial în K2, substanţa de activează osteocalcina - o importantă proteină noncolagenică din os.

Acidul folic şi vitamina B6 reprezintă un suport pentru sănătatea cardiovasculară, potrivit site-lui lataifas.ro. Numeroşi compuşi antioxidanţi şi anti-inflamatorii menţin vasele de sânge sănătoase.Vitamina K este esenţială pentru păstrarea unei abilităţi sănătoase de coagulare a sângelui. Fierul din mazăre ajută la o funcţionarea normală a celulelor din sânge. Acid folic şi vitamina B6 sunt doi nutrienţi care reduc înmagazinarea unui produs metabolic numit homocisteină, o moleculă periculoasă ce poate determina apariţia osteoporozei.

Mazărea conţine cantităţi mari de coumestrol (un polifenol), care previne apariţia cancerului la stomac. Acesta se mai găseşte în spanac, varză şi fasole. De asemenea, este o bună sursă de vitamina C, substanţa care protejează organismul de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. S-a dovedit că un consum ridicat de vitamina C reduce riscul de apariţie a celor mai multe forme de cancer: leucemie, limfom, pulmonar, colo-rectal, pancreatic, mamar, de prostată, ovarian etc. Vitamina C oferă cea mai eficientă protecţie antioxidantă, ajutând organismul să facă faţă cu bine poluării din mediu şi toxinelor la care suntem expuşi.

Niacina (vitamina B3) din mazăre contribuie la reducerea colesterolului LDL (rău), prin reducerea producţiei de trigliceride şi VLDL (lipo-proteine cu densitate scăzută), ceea ce duce la un nivel scăzut de trigliceride şi implicit al colesterolului LDL (rău) şi la un nivel ridicat de colesterolul HDL (bun).

Prin conţinutul scăzut de calorii (o ceaşcă de mazăre are mai puţin de 100 de calorii), este o alegere bună pentru persoanele care încearcă să slăbească. Are, de asemenea, un conţinut mic de grăsime. Fibrele din componenţa mazării ajută la reglarea tranzitului intestinal, scăpându-ne de constipaţie. Conţinutul ridicat de fibre şi de proteine încetineşte şi procesul de digerare al zaharurilor, ceea ce o recomandă persoanelor cu diabet zaharat.

Consumul de mazăre este indicat pentru prevenirea ridurilor, a bolii Alzheimer, a artritei, a bronşitei, a osteoporozei şi a candidei Acestea derivă din proprietăţile anti-inflamatorii ale boabelor de mazăre.

Luteina din mazăre protejează împotriva degenerării maculare şi a cataractei ce se instalează odată cu înaintarea în vârstă.

Mazărea conţine totuşi şi nişte substanţe dăunătoare pentru unii oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută nu ar trebui să consume mazăre verde. Purinele se pot transforma în acid uric, excesul de purine din organism, conducând inevitabil la exces de acid uric. Două dintre afecţiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta şi calculii renali. De aceea, persoanele ce suferă de aceste boli e bine să limiteze sau să evite consumului de mazăre.