Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Foltești efectuează cercetări în privința unui bărbat care a fost depistat conducând un ansamblu de vehicule, deși permisul de conducere deținut nu îi dădea dreptul, dar și în privința proprietarului ansamblului rutier respectiv, pentru încredințarea acestuia pentru a fi condus pe drumurile publice.

"În data de 20 iulie a.c., în jurul orei 00.10, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Foltești I.T.P.F. Iași, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe raza localității de frontieră Viile, au efectuat semnalele regulamentare de oprire a unui ansamblu de vehicule, format dintr-o autoutilitară și o remorcă. Acesta era condus de C.C., cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 32 de ani. La controlul de frontieră, în urma verificărilor specifice efectuate, colegii noștri au constatat că bărbatul nu deține permis de conducere valabil pentru categoria "E", necesar pentru a putea conduce ansamblul de vehicule respectiv, iar acesta îi aparține cetățeanului N.L. , în vârstă de 52 de ani", potrivit I.T.P.F. Iași.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv și încredințarea unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care știe că nu posedă permis de conducere, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

Publicat în Regional

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Cristian Diaconescu, aflat vineri, 28 mai 2021, la Galaţi, a vorbit despre deficienţele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) întocmit de Guvernul Cîţu, subliniind faptul că programul Uniunii Europene prin care vor fi alocaţi banii, nu finanţează proiecte, finanţează strategii şi că guvernanţii români au mers la Bruxelles nepregătiţi şi nu au înţeles mecanismele europene care stau la baza acestui program.

„Nepregătirea şi absenţa voinţei politice de la Bucureşti în negocierea şi mai ales implementarea acestui proiect ne poate aduce resurse financiare extraordinar de semnificative sau ne poate face să pierdem aceste resurse. Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost gândit în ideea de a asigura statelor care au trecut prin pandemie o resursă financiară absolut necesară prin lichidităţi pentru a dezvolta proiecte de modernizare şi ieşire din criză. O primă concluzie esenţială: acest fond nu finanţează proiecte, acest fond finanţează strategii. Şi de aici apare o problemă, nu înţeleg raţionalitatea, anunţată public, când mergi la Bruxelles cu persoane nepregătite în negocieri internaţionale, spunând «am aglutinat proiecte de peste 40 de miliarde de euro» în ideea în care taie ei pentru a ajunge la 29,2 miliarde de euro. În lumea civilizată nu se negociază aşa”, a explicat preşedintele PMP, Cristian Diaconescu.

Acesta a mai atras atenţia asupra faptului că după aprobarea PNRR mai urmează un alt plan esenţial pentru absorbţia acestor fonduri care va fi drastic monitorizat. „După aprobarea PNRR, România va trebui să mai elaboreze un plan. Se numeşte planul financiar. Sunt ţintele pe care le propui a fi agreate în ceea ce priveşte modernizarea României şi ieşirea din criză ce urmează a fi însoţite şi de planul de finanţare. În fiecare an vor exista rapoarte de monitorizare de tip MCV, benchmark-uri privind ţintele pe care ţi le-ai propus ca stat şi evident modul de implementare al acestora. Atrag respectuos atenţia că în gândirea europeană astăzi aceste rapoarte au forţa obligatorie a tratatelor cu Uniunea Europeană. Pe baza acestor rapoarte pot fi anulate finanţările! Principiul de bază este acela că dacă modernizarea nu este dusă la sfârşit, cade tot proiectul”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru al Afacerilor Externe a tras şi un puternic semnal de alarmă în privinţa modului în care actualul Guvern a ales să acceseze şi partea de împrumuturi oferite de Uniunea Europeană. „Numai România şi Italia din statele membre ale Uniunii Europene accesează integral partea de împrumut. Partea de împrumut înseamnă ridicarea deficitului la 60%, înseamnă că România ajunge pentru prima dată la limita acceptabilă în ceea ce priveşte tratatele şi plafoanele de deficit intern, fără a uita faptul că noi pentru a plăti pensii ne împrumutăm de pe pieţe. Din toate punctele de vedere perspectiva unui astfel de proiect trebuie privită cu un profesionalist pe care nu l-am mai întâlnit din perioada de preaderare”, a precizat preşedintele PMP.

Publicat în Politica

Consiliul Local a votat luni după-amiază accesarea împrumutului de 20 de milioane de lei, pe care Guvernul îl acordă tuturor oraşelor care au probleme cu termoficarea. În aceste condiţii, în opinia primarului, cam în 7 zile caloriferele gălăţenilor vor fi calde. Imediat după votul Consiliului Local, se vor lua banii, se vor face plăţile iar Electrocentrale şi Calorgal pot începe manevrele de pornire a sistemul centralizat de termoficare. 

După cum am mai anunţat, Primăria municipiului Galaţi încheiase de săptămâna trecută formalităţile legale necesare, aşa încât pornirea sistemului centralizat de termoficare mai depindea doar de votul consilierilor. 

„Votul consilierilor locali este vital pentru a putea porni sistemul de încălzire a locuinţelor. De aceea, fac apel la consilieri să aprobe accesarea împrumutului de 20 de milioane de lei, pe care Guvernul îl acordă tuturor oraşelor care au probleme cu termoficarea. Facem acest împrumut pentru achiziţia de gaz metan, care să ne asigure încălzirea locuinţelor pentru toată iarna. Acest împrumut trebuie susţinut şi de plăţile pe care le face populaţia. Chiar dacă o repet pentru a mia oară, mai spun încă o dată: nu există sistem de furnizare a utilităţilor care să funcţioneze fără plată”, spunea primarul Marius Stan înainte de şedinţă.

Publicat în Știrea zilei

România va împrumuta 175 de milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construcţia a aproximativ 7.000 de locuinţe ANL, în perioada 2016-2020, costul total al investiţiei fiind de 250 de milioane de euro, diferenţa fiind suportată de bugetele locale şi bugetul de stat.

Memorandumul privind Acordul-cadru pentru împrumutul în valoare de 175 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) a fost aprobat, marţi, de Guvern. "Suma este destinată implementării proiectului privind construcţia de locuinţe, destinate închirierii, pentru persoanele/familiile tinere. Perioada de implementare a Proiectului este de 5 ani, respectiv 2016-2020. Proiectul privind construcţia de locuinţe sociale pentru persoanele/familiile tinere are în vedere construirea a circa 6.990 de locuinţe destinate închirierii de către persoane/familii tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani la data depunerii cererii, care nu au posibilitatea achiziţionării/închirierii unei locuinţe de pe piaţa liberă", se arată într-un comunicat al Biroului de presă a Guvernului.

Costul total net estimat al proiectului, care se va realiza în perioada 2016-2020, este de 250 de milioane de euro şi va avea următoarele surse de finanţare: împrumutul BDCE în valoare de 175 de milioane de euro, precum şi contribuţia statului român în valoare de 75 de milioane de euro, din care 37,5 milioane de euro reprezentând sume alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi transferate Agenţiei Naţonale pentru Locuinţe (ANL) şi 37,5 milioane de euro reprezentând sume alocate în bugetele locale (terenuri şi viabilizări).

După finalizarea lucrărilor de construcţie a locuinţelor, acestea vor fi transferate în administrarea autorităţilor publice locale, care vor avea obligaţia repartizării locuinţelor în vederea închirierii acestora.

"Perioada de acordare a împrumutului este de până la 20 de ani, din care până la 5 ani perioadă de graţie, iar numărul maxim de tranşe va creşte de la 12 la 15, pentru o distribuţie mai uniformă a fondurilor, evitarea constrângerilor bugetare şi respectarea termenelor BDCE pentru efectuarea tragerilor succesive. Data limită de tragere a împrumutului este 31 martie 2021. Plata datoriei publice aferentă împrumutului se va realiza în condiţii de piaţă avantajoase", mai anunţă Executivul. 

Publicat în Economie