În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este opţional.
Persoanele juridice române, cu excepţia celor care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa, pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
Art. 47 alin. (1) din Codul fiscal defineşte microîntreprinderea ca fiind o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: (...)
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii;
f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
g) are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
h) are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor.
Condiţia prevăzută la art. 47, alin. (1), lit.c) din Codul fiscal, referitoare la plafonul maxim de 500.000 euro, se aplică începând cu veniturile anului 2023, pentru veniturile aferente anului 2022 plafonul fiind de 1.000.000 euro. (Reglementare: art. IX lit. e) din O.G. nr. 16/2022, modificată prin Legea nr. 370/2022)
Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2023, prin depunerea formularului 700.
Începând cu data de 1 ianuarie 2023 persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără să aplice prevederile art. 52 din Codul fiscal.
În situaţia în care persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa obţin în cursul anului venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN aferente domeniului HoReCa, pentru veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut de Titlul II - Impozitul pe profit din Codul fiscal, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:
a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) din Codul fiscal;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro.
Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.
Temei legal: Art. 47 alin. (1), (2) şi (5), art. 48 alin. (1) şi (2) şi art. 55 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi reaminteşte contribuabililor că impozitul pe veniturile din arendarea terenurilor/bunurilor agricole se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit (arendaşi) la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net.
Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Venitul brut obţinut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal se stabileşte pe baza contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Contribuabilii interesaţi pot accesa preţurile medii pentru anul 2022, atât pentru judeţul Galaţi, cât şi pentru toate judeţele din ţară, la următoarea adresă de internet: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/declararea_obligatiilor_fiscale/preturi_medii_prod_agricole.
Impozitul astfel calculat şi reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
De asemenea, arendaşii au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile, formularul 112 - „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, în vederea declarării impozitului pe veniturile din arendă şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Formularul 112 se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în baza unui certificat digital calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile legii.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reţinut şi plătit de către arendaş este impozit final, iar arendatorii mai pot avea obligaţii declarative/de plată doar în ceea ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), după caz.

Referitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate

În situaţia în care veniturile din arendă sunt obţinute de la un singur plătitor de venit (arendaş), iar nivelul net al acestora este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină, să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi să o declare corespunzător în formularul 112.
În situaţia în care veniturile din arendă sunt realizate de la mai mulţi plătitori de venit (arendaşi), iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, arendaşul care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării prin formularul 112 a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
În situaţia în care nivelul veniturilor din arendă obţinute de la fiecare plătitor de venit este sub plafonul de 12 salarii minime brute pe ţară, dar venitul net cumulat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul are obligaţia depunerii formularului 212 - „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, în vederea declarării şi plăţii CASS.
Totodată, vă rugăm să aveţi în vedere faptul că arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului de arendare la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local. Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, câte un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local în a cărui rază teritorială sunt situate bunurile arendate.
Ghidul privind veniturile realizate din ARENDAREA bunurilor agricole din patrimoniul personal este disponibil pe site-ul www.anaf.ro şi poate fi consultat accesând secţiunea Asistenţă contribuabili / Servicii oferite contribuabililor / Ghiduri curente şi alte materiale informative sau link-ul: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/servicii_oferite_contribuabililor/ghiduri_curente, potrivit unui comunicat al AJFP Galaţi.

Impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și doar în anumite cazuri excepționale acesta va rămâne neschimbat față de 2022, se arată într-o analiză realizată de Deloitte și remisă, luni Agerpres.

Începând din 2023, impozitarea proprietăților imobiliare se schimbă radical. Principalele modificări constau în majorarea cotei de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și în ajustarea valorii impozabile la care se aplică aceste cote de impozit, se arată în materialul de opinie semnat Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România.

Astfel, se elimină diferențierea impozitului în funcție de tipul de proprietar - persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piață. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis autorităților române un set de recomandări pentru îmbunătățirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piață, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și includerea prețului terenului în valoarea impozabilă a clădirii - o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcției se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului.

Pornind de la acest obiectiv și de la recomandările raportului FMI, Guvernul a introdus în Ordonanța de modificare a Codului Fiscal, adoptată în vara acestui an, noile modalități de calcul pentru impozitul pe clădiri, aplicabile din 2023.

"Deși mai sunt încă elemente neclare privind modalitatea de aplicare, pare a fi o certitudine că va exista o majorare sau, în cel mai bun caz, în situații excepționale, se va aplica același impozit ca în 2022", spune analistul Deloitte.

În prezent, cotele de impozitare au valori maximale - 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale - autoritățile locale având posibilitatea să aplice cote mai mari de impozitare, dar care nu pot depăși limita maximă cu mai mult de 50%.

Începând de anul viitor, impozitul pe clădiri va fi diferențiat doar în funcție de natura clădirii, iar cotele minime vor crește, fără a mai exista un prag maxim. Pentru clădirile rezidențiale, cota minimă va fi de 0,1%, iar pentru cele nerezidențiale, de 0,5%. Prin urmare, va fi la latitudinea autorităților locale valoarea cotelor de impozit, fiecare administrație locală din țară putând alege o cotă de impozitare conform propriilor necesități.

În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri se determină în mod diferit în funcție de tipul proprietarului și de natura clădirii. Mai exact, în cazul unei clădiri rezidențiale deținute de o persoană fizică, această valoare este calculată în funcție de zona în care se află, de tipul construcției și de anumiți coeficienți prevăzuți în legislație. Pentru o persoană juridică, indiferent de tipul clădirii, valoarea se determină în funcție de devizul final al lucrărilor de construcție, de prețul de achiziție sau de valoarea din ultimul raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

Începând de anul viitor, indiferent de tipul proprietarului sau de natura clădirii, valoarea impozabilă a unui imobil se va determina în funcție de datele cuprinse în studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cunoscute și sub denumirea de "grile notariale". În plus, la valoarea clădirii se va adăuga și cea a terenului pe care este construită, preluată din aceleași studii.

Prin excepție, dacă valorile din aceste studii sunt mai mici decât cele actuale, din baza de date a autorităților locale, respectiv cele determinate conform regulilor în vigoare la 31 decembrie 2022 pentru clădirile rezidențiale, impozitul pentru anul 2023 se va calcula ținând cont de valoarea cea mai mare.

Astfel, în principiu, impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și, doar în anumite cazuri excepționale, acesta va rămâne neschimbat față de 2022.

De exemplu, pentru un apartament de trei camere cu destinație rezidențială din București, construit după anul 2011, din zona stației de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeași cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va crește anul viitor cu cel puțin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunțată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

Și pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri vor fi majorări ale impozitului pe clădiri, dar, în cazul clădirilor comerciale, de regulă impozitul este un cost transferat către chiriași.

În concluzie, este de așteptat decizia fiecărei autorități locale privind cota de impozit și raportarea proprietăților imobiliare la grilele notariale, pentru a determina un cost estimat cu impozitul începând cu anul 2023, precizează sursa citată.

În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi reaminteşte contribuabililor că impozitul pe veniturile din arendarea terenurilor/bunurilor agricole se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit (arendaşi) la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net.

"Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Venitul brut obţinut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, se stabileşte pe baza contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Impozitul astfel calculat şi reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
De asemenea, arendaşii au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile formularul 112 - „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” în vederea declarării impozitului pe veniturile din arendă şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) (bifând corespunzător secţiunea C şi selectând la rubrica Tip asigurat - pct. 26. - PF care realiz.ven. din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă).
Formularul 112 se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în baza unui certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile legii.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reţinut şi plătit de către arendaş este impozit final, iar arendatorii mai pot avea obligaţii declarative/de plată doar în ceea ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), după caz.

Referitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate

În situaţia în care veniturile din arendă sunt obţinute de la un singur plătitor de venit (arendaş) iar nivelul net al acestora este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină, să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi să o declare corespunzător în formularul 112.
În situaţia în care veniturile din arendă sunt realizate de la mai mulţi plătitori de venit (arendaşi), iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, arendaşul care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării prin formularul 112 a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
În situaţia în care nivelul veniturilor din arendă obţinute de la fiecare plătitor de venit este sub plafonul de 12 salarii minime brute pe ţară, dar venitul net cumulat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul are obligaţia depunerii formularului 212 „Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” în vederea declarării şi plăţii CASS.
Totodată, vă rugăm să aveţi în vedere faptul că arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului de arendare la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special.
În funcţie de situaţia fiscală proprie, se vor avea în vedere şi prevederile Capitolului II - Venituri din activităţi independente al Titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Titlului VII - Taxa pe valoarea adăugată din acelaşi act normativ.
Conformarea voluntară la declararea şi plata obligaţiilor fiscale scuteşte contribuabilii de eventualele neplăceri cauzate de calcularea unor majorări de întarziere/penalitatăţi de nedeclarare sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale", precizează AJFP Galaţi.

ANAF a publicat Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor obţinute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite reţele de socializare, pe portalul instituţiei, www.anaf.ro, la rubrica Asistenţă contribuabili/Servicii oferite contribuabililor/Ghiduri curente şi alte materiale informative.
În materialul realizat de specialiştii ANAF sunt prezentate informaţii utile pentru autorii de conţinut pentru reţelele de socializare, cu privire la declararea veniturilor şi stabilirea impozitelor şi contribuţiilor aferente.
Cu titlu de exemplu, în situaţia în care activitatea se desfăşoară cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri şi sunt întrunite criteriile unei activităţi independente, veniturilor obţinute de persoanele publice din postările realizate pe diferite reţele de socializare şi care fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri le sunt aplicabile prevederile Cap. II „Venituri din activităţi independente” din Titlul IV - „Impozitul pe venit” din Codul fiscal. Veniturile obţinute din activităţi independente desfăşurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.
Mai multe informaţii se pot obţine de pe pagina de internet www.anaf.ro sau telefonic, la numărul 031.403.91.60.