Oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe semnificative în modul în care îmbătrâneşte inima unui bărbat, comparativ cu a unei femei. Este pentru prima dată când se ajunge la această concluzie. Descoperirea ar putea da detalii despre diferitele forme de insuficienţă cardiacă întâlnile la femei şi bărbaţi. De asemenea, aceste dezvăluiri pot ajuta la dezvoltarea tratamentelor specifice pe gen.

Cercetările au fost rezultate în urma analizelor RMN efectuate asupra inimii îmbătrânite a 3.000 de persoane, efectuate de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din SUA. “Rezultatele obţinute sunt o demonstraţie frapantă a conceptului că bolile cardiace pot avea diferite fiziopatologii la femei şi bărbaţi, ceea ce înseamnă că au nevoie de tratamente adaptate care să abordeze aceste diferenţe biologice importante”, afirmă cercetătorul Joao Lima, de la Universitatea şi Şcoala de Medicină Johns Hopkins.

Studiile efectuate anterior au evaluat modificările cardiace cu ajutorul ultrasunetului, acum însă cercetătorii sunt de părere că rezonanţa ultramagnetică oferă imagini mai detaliate, informaţii mai sigure despre structura şi funcţia muşchilor cardiaci.

În cazul ambelor sexe, camera cea mai importantă a inimii este ventricolul stâng – care are menirea să pompeze sângele - ale cărui dimensiuni se modifică odată cu trecerea timpului. În cazul bărbaţilor, studiile arată că muşchiul cardiac ce înconjoară ventricolul stâng creşte şi se subţiază cu timpul, în timp ce la femei dimensiunile se păstrează  sau se micşorează. “Subţierea muşchiului cardiac sau micşorarea volumului camerei inimii prevestesc un risc sporit de insuficienţă cardiacă, în funcţie de vârstă, însă în funcţie de gen, femeile şi bărbaţii o dezvoltă din motive diferite”, afirmă John Eng, cercetătorul de la Universitatea Johns Hopkins, conferenţiar universitar în ştiinţe radiologice.

Pentru a diminua bolile cardiace, medicii prescriu adesea medicamente pentru a împiedica subţierea muşchiului inimii, dar şi pentru a stimula performanţa cardiovasculară.

Pentru acest studiu, savanţii au scanat circa 3.000 de adulţi cu vârsta cuprinsă între 54 şi 94 de ani, fără simptome ale bolilor cardiace. Participanţii au fost supravegheaţi din anul 2002 până în 2012 în şase centre medicale din SUA, unde fiecare dintre participanţi au fost examinaţi cu un RMN.  În timpul acestor analize, cercetătorii obţineau imagini 3D cu interiorul şi exteriorul inimii. Savanţii atenţionează că pe lângă diferenţe în dimensiunile, volumul şi în capacităţile de pompare ale inimii mai sunt şi alţi factori de risc care afectează muşchiul cardiac şi performanţa acestuia, printre care: masa corporală, presiunea arterială, nivelul colesterolului din sânge, efectuarea exerciţiilor fizice şi fumatul. 

Publicat în Sanatate
Marți, 21 Iulie 2015 00:00

Stil de viaţă anti-îmbătrânire

Procesul de îmbătrânire este în mod esenţial legat şi de alimentaţie, astfel că una dintre cele mai importante schimbări o reprezintă optimizarea nivelului de insulină prin alimentaţie corectă şi exerciţiu fizic, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit specialistului, menţinerea nivelului optim de insulină şi leptină se pare că reprezintă cheia spre încetinirea proceselor de îmbătrânire. Consumul de alimente bogate în zahăr este cel mai rapid şi sigur mod de a accelera procesele de îmbătrânire din organism.

Studiile arată că o bună strategie anti-îmbătrânire presupune limitarea zaharurilor şi aportul alimentar de proteine (carne de pasăre crescută fără hormoni estrogeni, ouă de la aceste păsări, lactate provenite de la animale care pasc libere, peşte de captură) şi grăsimi nesaturate de bună calitate (ulei de măsline, de cocos, avocado, nuci şi alte oleaginoase), dar şi o serie alte intervenţii simple asupra stilului de viaţă.

"Chiar dacă urmăm cea mai echilibrată dietă din lume, nevoia organismului de mişcare rămâne o prioritate. De la simplul mers pe jos, urcatul scărilor, înotul şi până la programe de antrenament de mare intensitate — toate activităţile fizice au impact pozitiv asupra stării de sănătate. Trebuie evitat statul pe scaun mai mult de o oră, aşezatul pe perioade îndelungate este considerat a fi la fel de periculos ca fumatul: generator de cancer pulmonar şi de colon", a spus Lygia Alexandrescu.

Ea a explicat că nu poate exista sănătate optimă fără abordarea componentelor emoţionale ale acesteia.

"Starea noastră emoţională joacă un rol esenţial în orice afecţiune a organismului, de la boli de inimă, la artrită şi cancer. Un bun management al stresului este un factor esenţial ce influenţează longevitatea, în mare parte pentru că stresul are un impact direct asupra proceselor inflamatorii, care la rândul lor sunt cauza bolilor cronice cauzatoare de moarte prematură. Meditaţia, rugăciunea, tehnicile de respiraţie, suportul social şi exerciţiul fizic sunt metode la îndemână de menţinere a echilibrului emoţional", a precizat nutriţionistul.

De asemenea, un somn de bună calitate ajută la prevenirea îmbolnăvirilor, însă studiile recente îl corelează şi cu longevitatea.

"Nu este vorba de ore destule de somn, ci de număr potrivit de ore de somn fiecărui individ. Un studiu efectuat pe o perioadă de 22 de ani şi care a urmărit o serie de parametri referitor la somnul a peste 5.000 de subiecţi a concluzionat că adulţii care au dormit mai mult de opt ore/noapte şi cei care au dormit mai puţin de şase ore au un risc mai crescut cu 40% de a dezvolta afecţiuni generatoare de deces prematur", a susţinut specialistul.

Surse bogate de antioxidanţi sunt afinele, murele, zmeura, cireşele, merişorul sau fasolea uscată, potrivit nutriţioniştilor.

"Important este aportul de astaxanthin, un antioxidant extrem de puternic, găsit din abundenţă în fructele şi legumele cu pigment de culoare închisă. Acizii graşi esenţiali omega 3 sunt esenţiali pentru sănătate mai ales când provin din consumul de peşte de captură şi nu din suplimentele de sinteză. Uleiul de cocos este recunoscut şi el pentru beneficiile sale de a reduce riscul de boală cardiovasculară şi Alzheimer", a spus Lygia Alexandrescu, adăugând că menţinerea nivelului optim de vitamina D prin expunere controlată şi protejată la soare şi aport suplimentar de aceasta poate încetini procesul de îmbătrânire.

Potrivit acesteia, cuvântul ''dietă'' vine din limba greacă, unde 'diaiata' însemna stil de viaţă în general şi în niciun caz nu se referea numai la nevoile nutriţionale sau la obiceiurile alimentare ale oamenilor vremii.

"Termenul se referea de fapt la o serie de aspecte ale vieţii: alimentaţie, ore de odihnă, tipuri de activităţi desfăşurate, habitat, preocupări sociale, etc. De atunci şi până în prezent sensul acestui cuvânt cuprinzător s-a redus numai la mod de alimentaţie sau mai exact la restricţii alimentare. Însă o viaţă de calitate presupune luarea în considerare a mai multor factori care ne afectează starea de sănătate şi durata de viaţă", a punctat Alexandrescu.

Publicat în Sanatate