Benoit Blanc revine pentru a dezlega misterul unei noi poveşti poliţiste semnate de Rian Johnson. În această nouă aventură, îndrăzneţul detectiv apare în mijlocul unei luxoase proprietăţi private aflate pe o insulă din Grecia, însă nu se ştie cum şi de ce a ajuns acolo, acesta fiind doar primul dintre nenumăratele puzzle-uri care aşteaptă să fie rezolvate. Blanc face curând cunoştinţă cu un grup pestriţ de prieteni care s-au adunat la întâlnirea lor anuală, la invitaţia miliardarului Miles Bron. Printre cei aflaţi pe lista oaspeţilor se numără Andi, fosta parteneră de afaceri a lui Brand, Claire Debella, actuala guvernatoare a statului Connecticut, omul de ştiinţă avangardist Lionel Toussaint, creatoarea de modă Birdie Jay, fost model, şi conştiincioasa ei asistentă pe nume Peg, precum şi influencerul Duke Cody, însoţit de Whiskey, iubita lui. Aşa cum se întâmplă în cele mai reuşite poveşti poliţiste, fiecare personaj ascunde propriile secrete, minciuni şi motivaţii. Atunci când unul dintre membrii grupului este ucis, toţi ceilalţi devin suspecţi. Întorcându-se la franciza pe care a iniţiat-o, cineastul nominalizat la Oscar Rian Johnson semnează scenariul şi regia filmului La cuţite: Misterul din Grecia şi adună în jurul său o nouă distribuţie plină de vedete, din care fac parte Daniel Craig, care revine în rolul lui Blanc, Edward Norton, Janelle Monáe, Kathryn Hahn, Leslie Odom Jr., Jessica Henwick şi Madelyn Cline, alături de Kate Hudson şi Dave Bautista. Filmul va fi disponibil pe Netflix începând cu 23 decembrie. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

O fotografie sfâşietoare arată realitatea confruntării dintre Rusia şi Ucraina. Un tată, devastat de durere, plânge la capul fiului său adolescent, ucis în timpul bombardamentelor asupra unui oraş ucrainean, notează dobrogea.tv.
Poate că cel mai grav afectat a fost oraşul Mariupol, de pe coasta estică a Mării Negre a Ucrainei, care a fost bombardat ieri de forţele ruse care l-au înconjurat - cu focul ţinut aproape continuu până astăzi. Oficialii locali spun că oraşul nu are apă, căldură sau electricitate şi nu poate curăţa morţii de pe străzi, scrie Daily Mail.
Imagini îngrozitoare au dezvăluit cel puţin o parte din numărul morţilor civili. Serhii, un tată ucrainean, a fost surprins plângând peste cadavrul fiului său, Iliya, care a fost ucis când un obuz rusesc i-a distrus picioarele.

Potrivit The Sun, fotografia a fost realizată într-o maternitate care a fost transformată într-un spital. O altă fotografie dezvăluie că Iliya a ajuns la spital cu ambele picioare zdrobite, aparent din cauza unui obuz rusesc.
Iliya, împreună cu alţi doi adolescenţi, despre care se crede că aveau în jur de 15 sau 16 ani, jucau fotbal atunci când au fost loviţi de un bombardament rusesc. El şi-a pierdut piciorul şi a murit la scurt timp după sosire, potrivit unui reporter AP, în timp ce ceilalţi doi au fost transportaţi de urgenţă la spital şi rămân la Terapie Intensivă, menţionează sursa citată.
O maternitate şi zeci de clădiri rezidenţiale au fost grav avariate, în timp ce o şcoală şi un adăpost pentru migranţi au fost distruse.
În ciuda bombardamentelor vicioase, oraşul rămâne încă în mâinile forţelor ucrainene - aşa cum un sfidător Volodymyr Zelensky a promis astăzi că Ucraina va fi reconstruită cu bani ruşi, în timp ce a lăudat apărarea „eroică” a trupelor sale, menţionează Daily Mail.

Un stol de păsări este surprins în momentul în care se prăbuşeşte brusc la pământ. Peste o sută de mierle au fost găsite moarte pe străzile din oraşul Chihuahua, Mexic (foto ↓), notează digi24.ro.
Incidentul a avut loc pe 7 februarie, iar imaginile au fost surprinse de camerele de luat vederi amplasate în oraş. VIDEO AICI!

Păsările fac parte dintr-un stol de mierle cu cap galben care migrează din Canada în Mexic pe perioada iernii.
Deşi deocamdată nu este cunoscută cauza care a dus la moartea păsărilor, există mai multe ipoteze. Potrivit specialiştilor, cel mai probabil, acestea s-ar fi intoxicat din cauza nivelului ridicat de poluare sau s-ar fi curentat din cauza unei supraîncărcări a cablurilor electrice.
Autorităţile au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% şi tabletă - 24%.

84% dintre copii şi adolescenţi utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate. 78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, procentul celor care petrec între 1 şi 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi este de 3%.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conţinut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar. 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 - 17 ani şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfăţişează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conţinut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani şi s-a accentuat pe parcursul pandemiei COVID-19. Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

În 78% din situaţii, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenti, într-o proporţie covârşitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani. Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).

„După doi ani de pandemie şi restricţii sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversaţi de schimbările pe care au fost nevoiţi să le parcurgă şi să înveţe să facă faţă unui val important de ştiri contrafăcute şi dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvaţi Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situaţiei extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulţii, să aflăm despre dificultăţile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinţii cât şi autorităţile află când deja este prea târziu”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Studiul sociologic privind „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” a fost prezentat în cadrul dezbaterii intitulate „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor şi adolescenţilor pe internet după 2 ani de pandemie?”, organizată în parteneriat cu Senatul României şi moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, la care au luat parte reprezentanţi ai Senatului şi Guvernului României, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţional. Reprezentanţii autorităţilor au oferit detalii procedurale şi statistici privind modul de lucru şi de intervenţie în cazuri de abuz sexual asupra copiilor, propunând, totodată, soluţii pentru îmbunătăţirea politicilor publice cu privire la siguranţa copiilor în mediul online.

Cu acelaşi prilej, Organizaţia Salvati Copiii a lansat şi raportul privind cazuistica liniei de raportare a abuzurilor asupra copiilor esc_ABUZ. În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi rezultatele programului Ora de Net din anul 2021. Deşi afectat de pandemie şi restricţii,  pe parcursul anului trecut, centrul de siguranţă online din România a continuat atât activităţile educaţionale, cât şi pe cele de sprijniire a copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, astfel încât utilizarea internetului să se desfăşoare într-un mod cât mai sigur, util şi eficient. Activităţile au constat în sesiuni de informare şi concursuri şcolare care au implicat peste 40.015 de copii şi 6000 de adulţi la nivel naţional, precum şi campanii, conferinţe şi evenimente online care au adunat sute de mii de vizualizări, potrivit unui comunicat al Organizației.

V-am pregătit o Galerie de imagini ↓ cu lumea de azi în ipostaze comice. Vă poftim la... râs!