În ultimii ani, hidrogenul este promovat intensiv drept combustibilul „albastru” de generaţie nouă şi sunt gândite proiecte de multe miliarde de euro pentru energia curată care să alimenteze maşinile, să încălzească locuinţele şi să producă electricitate. De fapt, ar putea fi însă chiar mai periculos pentru climă decât se crede, relatează The New York Times.
Un nou studiu evaluat de terţi competenţi privind efectele asupra climei ale hidrogenului stârnesc controverse cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră care sunt principalul vinovat de încălzirea globală.
Marea problemă este că aproape tot hidrogenul este extras astăzi din gaze naturale într-un proces care necesită multă energie şi emite mari cantităţi de dioxid de carbon. Producţia în sine de gaze naturale eliberează în atmosferă metan, un gaz cu puternic efect de seră.
Şi în vreme ce industria gazului natural propune şi promovează hidrogenul „albastru” prin capturarea dioxidului de carbon, chiar şi acel combustibil generează mai multe emisii pe parcursul procesului de fabricaţie decât simpla ardere a gazului natural, conform articolului publicat săptămâna trecută în revista „Energy Science & Engineering” de cercetători de la Universităţile Cornell şi Stanford.
„Să-l numeşti un combustibil cu emisii zero ar fi total greşit”, a spus Robert W. Howarth, biogeochimist şi om de ştiinţa ecosistemelor la Cornell şi principal autor al studiului. „Am aflat că nu este nici măcar un combustibil cu emisii reduse”.
Pentru a ajunge la această concluzie, dr. Howarth şi Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă şi a mediului la Stanford, director al programului Atmosphere/Energy al Universităţii, au examinat ciclul de viaţă al emisiilor de gaze de seră ale hidrogenului albastru. Au luat în calcul atât emisiile de dioxid, cât şi de metan care se scurge din puţuri de foraj şi alte echipamente pe parcursul producţiei de gaze naturale.
Cercetătorii au presupus că 3,5% din gazul extras se scurge în atmosferă, presupunere bazată pe cercetările care au constatat că forajele pentru gaze emit mult mai mult metan decât se credea.
Au luat în calcul şi gazele necesare pentru alimentarea cu energie a procesului de captare a dioxidului. În total, au aflat că amprenta de gaze cu efect de seră a hidrogenului albastru este cu 20% mai mare decât a arderii de gaz sau cărbune pentru încălzire. (Refacerea analizei pentru o scurgere de gaze mult mai mică, de numai 1,54%, a redus doar cu puţin emisiile, cele ale hidrogenului albastru rămânând tot mai mari decât cele ale arderii gazului.)
Aceste descoperiri pot schimba calculele pentru hidrogen. În ultimii ani, industria gazelor naturale a început să promoveze intens hidrogenul drept combustibilul fiabil de nouă generaţie pentru a alimenta maşinile, încălzi căminele şi arde în centrale energetice.
În SUA, Europa şi în alte părţi, industria a justificat prin hidrogen continuarea extinderii infrastructurii pentru gaze, spunând că prin conductele care transportă gaz natural va putea circula în viitor un amestec mai curat de gaz natural şi hidrogen.
În timp ce mulţi experţi sunt de acord că hidrogenul va juca în cele din urmă un rol în stocarea de energie sau alimentarea anumitor sectoare de transport – aeronautic sau cu camioane de cursă lungă, unde trecerea pe baterii electrice este dificilă – există un consens în creştere că o economie bazată mai larg pe hidrogen provenit din gaz natural poate fi dăunătoare pentru climă. (La costurile curente va fi şi foarte scumpă.)
Ultimul studiu a adus noi dovezi, a spus Drew Shindell, profesor de ştiinţele pământului la Duke University. Dr. Shindell a fost autorul principal al raportului ONU publicat în acest an şi care afirmă că reducerea emisiilor de metan, principalul component al gazului natural, este mai vitală decât se credea pentru combaterea încălzirii globale. Într-un nou raport, ONU avertizează că întreaga creştere a temperaturilor medii globale după secolul al 19-lea a fost provocată de arderea combustibililor fosili.
Hydrogen Council, un grup industrial fondat în 2017 de BP, Shell şi alte mari companii de petrol şi gaze, nu a transmis un comentariu imediat. Un raport al industriei, comun cu McKinsey & Company, estimează că economia pe hidrogen va genera venituri anuale de 140 de miliarde de dolari până în 2030 şi va crea 700.000 de locuri de muncă. Studiul a previzionat că hidrogenul va satisface şi 14% din cererea de energie din SUA în 2050. BP nu a dorit să comenteze.
În prezent, foarte puţin din hidrogenul produs este „verde”, deoarece procedeul – electroliza apei pentru a separa hidrogenul de oxigen – este un imens consumator de energie. În cele mai multe locuri nu există suficientă energie regenerabilă pentru a produce cantităţi mari de hidrogen verde.
În viitorul previzibil, cel mai mult hidrogen va fi produs probabil din gaz natural printr-o metodă mare consumatoare de energie şi poluantă, care utilizează abur, temperaturi şi presiuni mari pentru a descompune metanul în hidrogen şi monoxid de carbon.
Hidrogenul albastru utilizează acelaşi procedeu, dar şi tehnologii de capturare şi stocare a carbonului, care implică reţinerea dioxidului de carbon înainte de eliberarea în atmosferă şi pomparea lui în subteran într-un efort de menţinere. Dar acestea tot nu iau în calcul gazul natural necesar pentru generarea hidrogenului, alimentarea procesului termic şi capturarea CO2. „Acestea sunt substanţiale”, spune dr. Howarth de la Cornell.

Publicat în Mapamond

România ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de aproape un miliard de euro pentru realizarea de proiecte privind producerea, transportul şi utilizarea de hidrogen, a declarat, luni, Corina Atanasiu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-o conferinţă de profil.
"Avem două linii foarte importante de finanţare pentru a promova hidrogenul ca sursă verde şi un vector de tranziţie către o economie mai curată", a spus ea.
Este vorba, în primul rând, de fonduri de coeziune estimate la 236 de milioane de euro pentru perioada 2021 - 2027.
"Aceasta prin creşterea capacităţii sistemului naţional de transport al gazelor pentru a fi extins şi adaptat utilizării de hidrogen în amestec cu gazul. Totodată, fondurile pot fi utilizate şi pentru creşterea capacităţii reţelei de distribuţie a gazelor, în acelaşi sens. Deocamdată acest program este doar în formă de draft, dar aduce o contribuţie la obiectivele următorului exerciţiu bugetar, adică o economie mai verde, fără emisii, economie circulară, adaptare la schimbările climatice", a spus Atanasiu.
Potenţialii beneficiari ai acestei linii de finanţare vor fi Transgaz şi operatorii reţelelor de distribuţie.
Totodată, România poate beneficia de 713 miliarde de euro pentru hidrogen prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
"Este vorba despre Pilonul I, care se referă la tranziţia verde. Banii din acest fond ar putea merge către dezvoltarea infrastructurii de gaz în combinaţie cu hidrogen, precum şi realizarea de proiecte integrate demonstrative în sectorul hidrogenului verde, pentru cercetarea şi dezvoltarea sectorului, proiecte care integrează vertical mai multe industrii, pentru a ajunge la un grad mare de decarbonizare cu ajutorul hidrogenului", a arătat oficialul ministerial, în conferinţa "România-Olanda, oportunităţi de colaborare în domeniul hidrogenului".
Comisia Europeană ar putea aproba la începutul toamnei Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, iar în acel moment ţara va primi prima tranşă de 13% din sumă, după cum a anunţat săptămâna trecută Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). (Sursa Agerpres)

Publicat în Fonduri UE

LIBERTY Steel Group, parte a liderului industriei durabile GFG Alliance, deţinută de Sanjeev Gupta, a semnat un Memorandum de Înţelegere cu Paul Wurth şi SHS - Stahl-Holding-Saar (SHS) pentru a evalua construirea şi operarea unei unităţi care să producă oţel pe bază de hidrogen la Dunkerque, în Franţa. Dacă va fi pusă în practică, uzina ar fi una dintre primele operaţiuni de acest tip din Franţa.

Potrivit unui comunicat al LIBERTY remis presei astăzi, luni, 22 februarie 2021, parteneriatul pan-european va lucra la un proiect ce va integra o instalaţie de reducere directă a fierului (DRI) de 2 milioane de tone anual cu o unitate de producere a hidrogenului prin electroliză, de 1 GW, lângă amplasamentul ALVANCE Aluminium Dunkerque, parte a GFG. Instalaţia DRI va utiliza iniţial un amestec de hidrogen şi gaze naturale drept combustibili, pentru a produce fier redus direct (DRI) şi fier brichetat la cald (HBI), înainte de a trece la utilizarea 100% a hidrogenului, odată ce unitatea de electroliză va fi gata. DRI / HBI vor fi utilizate în principal în cuptorul cu arc electric al LIBERTY Ascoval din Franţa, dar orice surplus va fi utilizat în combinatele siderurgice integrate de la Galaţi şi Ostrava ale LIBERTY, precum şi în combinatele grupului SHS Dillinger şi Saarstahl din Germania.

„LIBERTY a lucrat, de la începutul anului trecut, cu Paul Wurth şi SHS asupra viabilităţii tehnice şi economice a proiectului. Acum, deoarece lucrările iniţiale de fezabilitate s-au dovedit a fi de succes, partenerii au semnat acest Memorandum de Înţelegere care acoperă două etape: Faza 1 - va îmbunătăţi acurateţea fezabilităţii comerciale şi tehnice a proiectului inclusiv amestecul de gaze reducătoare, potenţiali parteneri (în aprovizionarea cu energie, producţia şi exploatarea hidrogenului, echipamente DRI / HBI) şi oportunităţi de finanţare. Se preconizează că această fază va dura aproximativ 12 săptămâni; Faza 2 - livrarea la nivel detaliu necesar (tehnic şi financiar) pentru implementarea eficientă a proiectului“, se arată în comunicatul citat, unde se mai menţionează că partenerii s-au concentrat strategic pe dezvoltarea tehnologiei, care va permite industriei siderurgice să-şi atingă obiectivele ecologice ambiţioase, LIBERTY desfăşurând în întreaga lume programe neutre de carbon, ca parte a ambiţiei sale de a atinge neutralitatea de carbon până în 2030.

„Acest proiect va concretiza potenţialul oţelului şi hidrogenului care lucrează împreună pentru a-şi rezolva problemele reciproc. Industria noastră trebuie să reinventeze rapid producţia de oţel, deoarece nevoia de a ne reduce emisiile devine din ce în ce mai presantă, pe fondul creşterii cererii globale pentru produsele noastre şi a presiunii legislative de a deveni neutri în carbon. Fabricarea oţelului cu hidrogen are potenţialul de a rezolva această problemă şi suntem hotărâţi să colaborăm cu parteneri care gândesc la fel ca noi pentru a face acest lucru să se întâmple. Franţa este locul ideal pentru a experimenta, datorită patrimoniului său industrial puternic, forţei de muncă calificate şi infrastructurii energetice cu emisii reduse de carbon. Împreună cu aceşti parteneri avansaţi şi dedicaţi din punct de vedere tehnologic, aşteptăm cu nerăbdare să explorăm potenţialul de producere a oţelului cu adevărat neutru în carbon, folosind «hidrogen verde»,  pentru a ne ajuta să realizăm produse GREENSTEEL“, a declarat Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance şi LIBERTY Steel Group.

Publicat în Eveniment