Marți, 05 Octombrie 2021 15:57

Guvernul Cîţu a fost demis

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată, marţi, de Parlament. S-au înregistrat 281 voturi "pentru" din cele 281 exprimate. Au fost prezenţi 318 parlamentari. Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.
"Parlamentul adoptă moţiunea de cenzură şi retrage încrederea acordată Guvernului, prin hotărârea Parlamentului României nr. 31 din 2020. Potrivit articolului 110 al. 4 din Constituţie, Guvernul al cărui mandat a încetat nu mai îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Hibele sistemului medical românesc au ieşit din nou la suprafaţă după incendiul de săptămâna trecută, de la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, în urma căruia 7 pacienţi şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, transmite, prin intermediul unei declaraţii de presă, că instituţia pe care o conduce a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an, proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, esenţiale pentru a evita tragedii precum cea de la Constanţa, dar pentru care nu a primit nici un răspuns.

„Săptămâna trecută, o nouă tragedie a lovit sistemul de sănătate din România, iar oameni nevinovaţi si-au pierdut viaţa din cauza unui sistem nefuncţional.
Am auzit multe acuze, am văzut diverse declaraţii la televizor despre tragedia de la Constanţa şi am sesizat dorinţa imensă a celor aflaţi la conducere de a-şi feri imaginea de această dramă.
Nu am auzit nimic despre responsabilitate şi despre soluţii reale, care să ne ferească cu adevărat măcar de acum înainte de astfel de tragedii.
Nu am auzit nimic despre faptul că undeva, printr-un sertar de minister, stau de luni de zile proiecte pentru spitalele din provincie, în care se vorbeşte tocmai despre cum să facem să evităm asemenea drame, precum cele de la Piatra Neamţ sau Constanţa.
Consiliul Judeţean Galaţi a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an proiecte pentru a gestiona mult mai eficient această criză Covid.
Sunt proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, proiecte la care s-a muncit foarte mult şi de care toate spitalele au nevoie pentru a nu mai trăi tragedii precum cea de la Constanţa.
Este vorba despre sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, despre sisteme care să monitorizeze şi să alarmeze în caz de depăşiri ale concentraţiilor de oxigen, de redimensionare a instalaţiilor de fluide medicale, de modernizare a instalaţiilor electrice vechi, care nu fac faţă consumului de energie actual, de adaptare a vechilor spitale la noile cerinţe medicale, de dotare cu echipamente moderne pentru a trata mult mai bine pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi de protejare a personalului medical.
Se vorbeşte peste tot despre lipsa paturilor ATI pentru pacienţii Covid. În tot acest timp, de mai bine de un an, asteptăm şi cerem cu insistenţă celor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să evalueze proiectul unei Terapii Intensive modulare la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Zeci de întrebări, niciun răspuns“, se arată în declaraţia de presă a şefului CJ Galaţi.

Preşedintele CJ Galaţi solicită premierului, în numele gălăţenilor, să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie pe care o cataloghează de "neconceput", în condiţiile în care bani sunt pentru aceste investiţii, făcând referire la fonduri europene aprobate încă de anul trecut.

„Iar bani sunt. Vorbim de fonduri europene aprobate deja, încă din 2020, de către Comisia Europeană, care a decis ca în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare să existe o alocare distinctă pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Adică, fondurile există, sunt disponibile şi au fost aprobate de mai bine de un an de către autorităţile europene. Însă, pentru a le folosi este nevoie ca Guvernul să evalueze cât mai repede proiectele depuse.
Toate aceste investiţii ar fi trebuit să fie prioritatea zero a Guvernului, nu luptele interne pentru partid, bătăliile din interiorul alianţei  sau diverse exerciţii de imagine.
De mai bine de un an, aceste investiţii vitale, care realmente pot salva vieţi, stau probabil uitate printr-un minister şi asteaptă să fie evaluate. Iar în tot acest timp mor oameni în tragedii precum cea de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Dincolo de vorbe, aceasta e adevărata realitate. Soluţiile stau în sertarele Guvernului, iar pacienţii mor în spitale.
Pentru că este inadmisibil şi de neconceput să asteptăm luni şi luni de zile pentru a primi undă verde din partea Guvernului. Niciodată nu s-a întâmplat ca pentru proiecte de o asemenea importanţă să aşteptăm atât de mult doar pentru a fi evaluate. Mai mult, unele proiecte, care înseamnă sisteme de prevenire a incendiilor sau de monitorizare a concentraţiilor de oxigen, nici măcar nu au intrat în procesul de evaluare.
Iată ce trebuia să facă de mult Guvernul. Iată care era cu adevărat marea urgenţă care trebuia rezolvată, iată care trebuia să fie adevărata luptă ce trebuia dusă în acest an.
În numele gălăţenilor, solicit premierului să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie de neconceput. Premierul trebuie să ceară celor responsabili evaluarea acestor investiţii vitale cu maximă celeritate şi să ne sprijine în implementarea acelor măsuri care să-i protejeze pe pacienţi”, conchide Costel Fotea declaraţia de presă citată.

Publicat în Știrea zilei

Prin intermediul unui comunicat de presă, PNL Galaţi anunţă că, la finalul acestei săptămâni, Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli. Acest sprijin a vizat atât producţia vegetală, cât şi cea animalieră.
Printre măsurile adoptate se numără şi cea privind completarea sumelor alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în perioada 01 aprilie - 30 iunie 2021. Guvernul a suplimentat bugetul pentru această măsură cu circa 45% în plus faţă valoarea iniţială a sumelor alocate (de 393.089,00 mii lei).
O altă măsură adoptată de Guvern se referă la prelungirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Acest ajutor de stat constă în acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic şi acoperirea costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutorul va fi prelungit până la 31 decembrie 2022.
De asemenea, a fost stabilit cuantumul plăţilor directe pe hectar în sectorul vegetal, precum şi a schemei de sprijin din sectorul zootehnic, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în Economie

Guvernul a aprobat miercuri suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului din Fondul de rezervă bugetară cu 39.670.000 de lei, sumă destinată premierii sportivilor pentru rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, a anunţat Ministerul Tineretului şi Sportului.
În urma participării la Jocurile Olimpice Tokio 2020, în perioada 23 iulie - 8 august 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de aur, 3 medalii de argint, un sportiv s-a clasat pe locul IV, 10 sportivi s-au clasat pe locul V, respectiv 12 sportivi pe locul VI. La Jocurile Paralimpice Tokio 2020, organizate sub autoritatea Comitetului Internaţional Paralimpic în perioada 18 august - 7 septembrie 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de argint, o medalie de bronz, iar un sportiv s-a clasat pe locul V.
Guvernul a dublat premiile sportivilor cu performanţe la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, astfel, sumele pe care sportivii le vor primi sunt următoarele: locul I - 140.000 euro (faţă de 70.000 euro), locul al II-lea - 112.000 euro (faţă de 56.000 euro), locul al III-lea - 84.000 euro (faţă de 42.000 euro), locul al IV-lea - 56.000 euro (faţă de 28.000 euro), locul al V-lea - 42.000 euro (faţă de 21.000 euro), locul a VI-lea - 28.000 euro (faţă de 14.000 euro).

Publicat în Economie

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) va participa mâine, miercuri, 29 septembrie, la o acţiune de protest pentru a cere soluţionarea problemelor din transporturi. În loc de 5.000 de persoane/autovehicule vor mai putea participa doar 100, conform noilor reguli impuse pentru Capitală. Protestul se va desfăşura între orele 09.00-15.00, cu 100 de capete tractor, în faţa sediului Guvernului. La protest vor participa transportatori din toate organizaţiile şi asociaţiile patronale: COTAR, UNTRR, APTE 2002, ARTRI, FORT, APULUM, şi ATM BUCOVINA.
Principalele probleme pe care le revendică sindicaliştii se referă la : eliminarea impozitării diurnelor retroactiv, pe ultimii 5 ani; despăgubirile care nu li s-au plătit miilor de şoferi care au ajuns în service-urile auto, în ultimul an, şi stoparea creşterii nejustificate a preţurilor pentru poliţele RCA. „Dacă aceste probleme nu se for rezlova, în cel mai scurt timp, acţiunile de protest vor fi organizate în toată ţara, respectând numărul maxim de participanţi. Se pot organiza proteste simultan, în sute de locuri din ţară, cu zeci de mii de maşini”, anunţă reprezentanţii COTAR.

Publicat în National

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative câştigate de  social-democraţi.
Chiar de luni, 27 septembrie 2021, conducerile diferitelor partide care ar putea să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.
De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.
În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.
La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene. Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun.

Publicat în Mapamond

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi, 23 septembrie 2021, prin Hotărâre, noi măsuri necesare pentru prevenirea răspândirii şi controlul infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2.

Principalele modificări stabilite prin acest act normativ sunt:

- Introducerea unei noi excepţii de la interdicţia deplasării în afara locuinţei la nivelul localităţilor unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte pragul de 6/1000 de locuitori, pentru persoanele vaccinate care fac dovada îndeplinirii acestei condiţii prin intermediul certificatului de vaccinare sau certificatului digital ale Uniunii Europene privind COVID-19.
- Creşterea vârstei până la care copiii sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatului negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore, necesar pentru participarea la activităţi unde accesul este permis sub această condiţie, de la 6 ani la 12 ani.
- Creşterea pragului incidenţei cumulate la 14 zile de la care se aplică măsura interzicerii circulaţiei persoanelor în afara locuinţei, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, de la 4/1.000 de locuitori în prezent la 6/1.000 de locuitori.
- Creşterea pragului incidenţei  cumulate la 14 zile de la care se aplică măsura de limitare a programului de lucru cu publicul la intervalul orar 5:00-18:00, pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, de la 4/1.000 de locuitori în prezent la 6/1.000 de locuitori.
- Delimitarea, la nivelul  centrelor comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, a zonelor de servire a preparatelor alimentare sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, astfel încât să poată fi realizat accesul controlat doar pentru persoane testate, vaccinate şi trecute prin boală.

Hotărârea aprobată astăzi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deciziile adoptate astăzi de Guvern sunt fundamentate pe propunerile făcute de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Hotărârea nr.73/23 septembrie 2021, informează Biroul de presă al Guvernului României.

Publicat în National

Mii de gălăţeni au avut de suferit de pe urma ploilor abundente şi inundaţiilor din această vară. Apele au intrat în case, în gopodării, au stricat drumuri, au colmatat poduri. Pentru comunităţile afectate de calamităţi, statul ar fi trebuit să acorde despăgubiri.

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, printr-o hotărâre, alocarea a 377.213.000 de lei pentru 24 de judeţe care au fost afectate de inundaţii. Nu şi pentru Galaţi deşi, după cum a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, au fost făcute solicitări pentru localităţile afectate care însumează 9,5 milioane de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro.

”Am o intrebare retorica pentru Guvernul României, care nu este doar Guvernul PNL, este guvernul tuturor românilor. Ce vină au cei peste 420.000 de oameni din cele 30 de localităţi din judeţul Galaţi afectate de inundaţii, de ce trebuie să pedepsim 420.000 de oameni din judeţul Galaţi să nu primească despăgubiri?”, a declarat Costel Fotea în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat şi 22 de primari din judeţ.

“Cred că suntem singurul judeţ afectat în 2021 de calamităţi care nu a primit nici măcar un leu de la Guvern. Asta deşi Guvernul a dat iniţial 182 de milioane de lei pentru 17 judeţe afectate de calamităţi, iar recent a aprobat noi fonduri pentru 22 de judeţe, în valoare de peste 374 de milioane de lei. Surpriză - judeţul Galaţi nu se află pe listă, asta deşi 30 de localităţi din judeţ, cu peste 420 de mii de oameni, aşteaptă de câteva luni banii promişi de către guvernanţi, astfel încât să fie despăgubiţi cei cu casele afectate sau să fie reparate drumurile comunale. Alături de primarii localităţilor afectate de calamităţile din 2021, tragem un mare semnal de alarmă asupra acestei situaţii. Împreună, cerem ca Guvernul să respecte şi locuitorii din judeţul Galaţi şi să acorde despăgubiri pentru toţi cei afectaţi de calamităţi”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Doi dintre primarii prezenţi au declarat că localităţile lor au fost afectate de precipataţii cum nu s-au mai văzut până acum. Pentru a înlătura pagubele, au fost nevoiţi, în unele cazuri, să cheltuiască fondurile destinate cofinanţării unor proiecte europene.

“Sunt foarte supărat. Primăria pe care o conduc nu a primit niciun bănuţ. Ne-am chinuit singuri să reparăm drumurile, am avut şi anexe gospodăreşti inundate. A plouat peste 75 de litri/ mp într-o oră şi jumătate. Am 42 de ani, dar eu nu am văzut aşa ceva până acum. Singurul ajutor pe care l-am primit a fost din partea preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea, şi a celor de la Drumuri Naţionale. Fac un apel Guvernului să ne bage şi pe noi în seamă”, a declarat Ciocan Marius Gicu, primarul localităţii Bălăbăneşti.

Primarul uneia dintre cele mai afectate comune din judeţul Galaţi, Slobozia Conachi, a spus că autorităţile s-au chinuit trei zile şi trei nopţi să scoată apele din gospodăriile oamenilor.

“La Slobozia Conachi  avem 15 case care au fost afectate de inundaţii. De asemenea, avem si peste 16 km de drumuri afectate de inundaţii.  Apele Române au avut utilajele la Izvoarele şi la Slobozia Conachi timp de trei zile şi trei nopţi, pentru a scoate apa din curţile oamenilor. La Slobozia Conachi nu a venit niciun reprezentant al Guvernului să întrebe care este situaţia” a declarat Emil Dragomir, primarul localităţii Slobozia Conachi.

Nici la Negrileşti nu a fost mai uşor. “Eu mi-am cheltuit banii de cofinanţare pentru un proiect european ca să înlătur peste 700 de tone de aluviuni. Aşa că, acum nu mai am bani ca să dau în folosinţă o grădiniţă”, a declarat Fuică Alexandru Haisler, primarul localităţii Negrileşti.

“Au fost trimise datele din rapoartele comisiilor către Compania Naţională de Investiţii şi urmau să poarte discuţii dacă primesc sau nu aceste finanţări. Într-adevăr, a mai fost întocmită o documentare pe o rezervă, numai că nu a fost întocmită la timp documentaţia pentru a fi trimisă la Bucureşti”, a precizat Paul Cristea, subprefectul judeţului Galaţi care ţine locul prefectului demis de curând pentru că era susţinut de USR PLUS.

Publicat în Știrea zilei

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri dimineața că a cerut reunirea Biroului Politic Național al PNL pentru a avea câteva decizii clare în ceea ce privește situația politică.
"În primul rând, o decizie ca toți parlamentarii PNL să susțină prin toate demersurile Guvernul PNL, ca niciun parlamentar al PNL să nu facă vreun demers în Parlamentul României împotriva propriului guvern, indiferent de funcția pe care o au în PNL - fără scuze cu constituționalitate ș.a.m.d., Curtea Constituțională spune ce e constituțional și ce nu, nu noi spunem - și în al treilea rând, o decizie clară că PNL nu face guvern cu PSD, să fie foarte clar pentru toată lumea", a precizat Florin Cîțu.
Liberalii din echipa premierului Florin Cîțu au convocat pentru miercuri, la ora 10,00, BPN al PNL, prin videoconferință, pentru a discuta situația politică. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 31 August 2021 13:52

Preţurile la energie nu vor fi plafonate

Premierul Florin Cîţu a anunţat, marţi, că preţurile la energie nu vor fi plafonate şi a subliniat că România are nevoie de independenţă energetică.
"Există o îngrijorare în spaţiul public care se accentuează în ceea ce priveşte preţurile la energie, în special pentru că vine sezonul de iarnă - plata facturilor - şi atunci trebuie să venim cu soluţii. Bineînţeles că soluţia asupra preţurilor nu poate să vină de la premier, trebuie să găsim soluţia împreună. Vă spun din capul locului că nu vom interveni pentru a plafona preţurile, asta ca să fie foarte clar", a declarat premierul, la Guvern.
El a arătat că preţurile la energie au crescut peste tot în Uniunea Europeană.
"Eu sunt gata să-mi asum acest obiectiv, împreună cu dumneavoastră, că este clar că avem nevoie de o independenţă energetică a României. Asta am înţeles eu din ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. O creştere a consumului - a trebuit să creştem importul şi suntem dependenţi de preţul energiei în Uniunea Europeană. Am văzut că în Spania s-au triplat preţurile, dar noi avem resursele pentru a avea independenţa energetică a României şi atunci trebuie să creştem capacitatea de producţie, avem câteva programe la care lucrăm deja, dar este important pentru această guvernare şi îmi asum acest obiectiv de a atinge independenţa energetică a României", a adăugat Cîţu.
Premierul a indicat că independenţa energetică a României este un obiectiv pe termen mediu şi că acest lucru implică mai multe acte normative la care deja lucrează.
"Trebuie să rezolvăm o problemă pe termen scurt, acum, pentru iarnă şi de aceea ne-am întâlnit iarăşi astăzi, aici, pentru a definitiva soluţiile pe care deja le-am anunţat în spaţiul public. În primul rând, este vorba de o soluţie, aceea pe care am propus-o şi trebuie să definim şi să vedem detaliile de a compensa o parte din factura pentru consum în această iarnă. La această soluţie trebuie să-i găsim forma finală cât mai repede", a spus Cîţu.
El a arătat că trebuie explicat românilor de ce au crescut preţurile la energie.
"Un paradox - suntem în România, unde producţia energetică este în majoritate făcută de companii de stat. Companii de stat, oameni numiţi în funcţii politic şi totuşi oamenii trebuie să înţeleagă că preţul la factură făcut de companiile de stat a crescut. Trebuie să explicăm oamenilor de ce au crescut preţurile. (...) Am spus la începutul anului despre reforma companiilor de stat, pentru că această reformă a avut ca obiectiv eliminarea ineficienţelor, eu când am vorbit de reforma companiilor de stat am fost foarte clar, ineficienţele nu vreau să fie transferate asupra consumatorului. Nu vreau să descoperim că o parte din creşterea facturii - şi de aceea am chemat şi ANPC astăzi aici - la consumatorul final se datorează din transferul unor ineficienţe ale companiilor de stat către consumatorul final. Dacă aşa ceva se întâmplă şi găsim aşa ceva, vom lua cele mai dure măsuri. (...) Nu vreau ca nimeni dintre companii să profite de această situaţie, să-şi umfle profiturile de o situaţie conjuncturală", a spus Cîţu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 4