Guvernul a aprobat, miercuri, indicatorii pentru operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), urmând ca până în 2025 să fie achiziţionate 15.000 de kituri de monitorizare electronică, prin care se va asigura protecţia victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
„Este vorba despre un proiect care este finanţat din fonduri publice, care depăşeşte valoarea de 42 de milioane de lei. Anul trecut a fost promulgată Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică a unor proceduri judiciare şi execuţional-penale, lege pentru a cărei implementare este obligatorie parcurgerea mai multor etape.
Totodată, potrivit acestei legi, Poliţiei Române îi revine o parte însemnată din atribuţii, numărându-se printre cei trei actori publici responsabili cu dezvoltarea şi administrarea acestui sistem informatic de monitorizare electronic, alături de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existenţa cadrului normativ, crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicaţii şi echipamente de comunicaţii. Sistemul electronic de monitorizare va permite asigurarea protecţiei victimelor violenţei domestice şi tragerea la răspundere a agresorilor”, a declarat Lucian Bode la Palatul Victoria.
El a explicat că promovarea acestui act normativ subsecvent constituie baza pentru demararea procedurilor de achiziţie în vederea dotării corespunzătoare a Poliţiei Române cu echipamente şi infrastructură hardware şi software, precum şi cu dispozitive electronice de supraveghere.
„Valoarea aprobată prin hotărâre de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanţare urmează să asigure capabilităţile, precum şi capacitatea de acţiune a Poliţiei Române.
Pentru început, proiectul pilot, care se va întinde pe o perioadă de patru ani şi va cuprinde în primă etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse în condiţiile legii pentru ordinele de protecţie provizorii, respectiv ordinele de protecţie şi ordinele europene de protecţie.
Precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizarea electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/2021, aşa cum bine ştiţi, vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauţiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supraveghere la distanţă privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate”, a mai declarat Bode, citat de Agerpres.
Pentru operaţionalizarea SIME în acest an au fost prevăzute în bugetul MAI fonduri în valoare de 32 de milioane de lei, pentru achiziţia a 964 de kituri de monitorizare şi a infrastructurii harware şi software.
„În următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceste achiziţii, vom operaţionaliza, în trei judeţe şi municipiul Bucureşti, acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, în acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepărtate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat în a doua parte a anului 2022.
Pentru următorii trei ani, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kituri pentru monitorizarea electronică. Am încredere că, prin operaţionalizarea acestei infrastructuri de monitorizare, se creează un mecanism eficient şi necesar, care va contribui la limitarea violenţei domestice, un fenomen care mutilează destine şi lasă urme adânci în socitate”, a explicat ministrul Bode. (digi24.ro)

Publicat în National
Miercuri, 05 Ianuarie 2022 10:34

Fără măşti din pânză!

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) s-a reunit miercuri dimineaţă, 05 ianuarie 2021, pentru adoptarea de noi măsuri, în aşteptarea valului 5 al pandemiei de COVID-19.
Astfel, CNSU a propus prelungirea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.
De asemenea, au fost propuse noi măsuri de prevenire şi control a infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2, începând cu data de 08.01.2022.
Una dintre cele mai importante propuneri este cea care interzice folosirea măştilor de protecţie din material textil, fiind acceptate doar cele de tip medical sau FFP2.
Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situaţia aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administraţiei publice centrale.
Nu în ultimul rând, Guvernul vrea ca angajaţii să fie testaţi săptămânal.
„Art.4 - Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activităţii autorităţilor/operatorilor economici deţinători de infrastructuri critice, prin acte administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea săptămânală a tuturor angajaţilor, desfăşurarea activităţii în schimburi sau ture cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măşti cu un grad mai ridicat de protecţie (FFP2) în zonele aglomerate”, se arată în hotărârea CNSU de miercuri.

Masca, schimbată la 3 ore

De teama variantei Omicron, oficialii de la Bucureşti recomandă utilizarea măştilor de tip FFP2 şi a celor chirurgicale în detrimentul celor din material textil care nu ar asigura un grad ridicat de protecţie în faţa coronaviruslui.
Orice tip de mască am alege, trebuie să o schimbăm la 3 ore, potrivit medicilor, în cazul în care avem o activitate fizică intensă.
Autorităţile au recomandat oficial purtarea măştii de tip FFP2 ca fiind cea mai eficientă. De altfel în Austria şi în unele landuri din Germania este chiar obligatorie în mijloacele de transport în comun, în magazinele alimentare sau în instituţii.
Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Minnesota, dacă o persoană infectată este fără mască, iar cel expus poartă o mască de pânză, acesta din urmă se va bucura de protecţie în jur de 20 de minute. 30 de minute îl va proteja masca chirurgicală şi două ore şi jumătate o mască FFP2.

Cele mai importante noi măsuri anti COVID-19, propuse de CNSU în 05 ianuarie

 - Se propune menţinerea obligativităţii purtării a măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

- Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală de 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

- Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

- Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.

- Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.

Publicat în National

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) anunţă că a depus în instanţă o acţiune prin care contestă Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă începând cu 9 decembrie şi cere anularea în parte a Hotărârii CNSU nr. 113/2021 privind stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România.
"AUR atrage atenţia că, în noile condiţii epidemiologice, Guvernul României şi CNSU continuă să impună măsuri care aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi care nu sunt proporţionale şi necesare în vederea încetării răspândirii COVID", precizează miercuri AUR, într-un comunicat de presă.
Deputatul George Simion, copreşedinte AUR, afirmă că, deşi măsura carantinării a fost declarată neconstituţională, CNSU continuă să dispună aceste măsuri, "încălcând" libertatea de mişcare a cetăţenilor în mod "nejustificat".
"Potrivit Curţii Constituţionale, textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Totodată, CCR susţine că instituirea carantinei în România reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale, fără a fi stabilite, la nivelul legislaţiei primare, condiţiile, procedura şi limitele în care autorităţile administrative pot acţiona în sensul restrângerii acestor drepturi. Deşi măsura carantinării a fost declarată neconstituţională, iată că CNSU continuă să dispună aceste măsuri, încălcând libertatea de mişcare a cetăţenilor în mod nejustificat", susţine Simion. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Reprezentanţii a trei federaţii sindicale din sistemul de învăţământ au depus luni la registratura Guvernului petiţii semnate de 163.813 de angajaţi din sector în care aceştia solicită majorarea salariilor tuturor angajaţilor din sistem, potrivit unui comunicat remis luni de cele trei organizaţii sindicale.
Angajaţii din sistemul de învăţământ care au semnat petiţiile sunt membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret" şi Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater".
Prin semnarea petiţiilor, salariaţii îşi exprimă nemulţumirile faţă de nivelul de salarizare din sistem, situat în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare, se precizează în comunicat.
"Aceste petiţii sunt cadoul de Moş Nicolae din partea angajaţilor din învăţământ pentru Guvernul României. Am ales această zi pentru a trage un semnal de alarmă faţă de salarizarea nemotivantă, care a generat exodul personalului calificat şi a condus la îmbătrânirea corpului profesoral, transformând cariera didactică într-una neatractivă pentru tinerii cu vocaţie", se menţionează în comunicatul organizaţiilor sindicale.
Potrivit acestora, semnatarii petiţiilor, ca şi ceilalţi salariaţi din sistemul educaţional românesc, solicită Guvernului majorarea salariilor în cel mai scurt timp şi aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2022.
Totodată, în petiţii se solicită, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, ca la stabilirea grilelor de salarizare pentru personalul din învăţământ, principiul de bază să fie acela că salariul profesorului debutant trebuie să reprezinte o pătrime din indemnizaţia preşedintelui României.
Totodată, cele trei federaţii sindicale din învăţământ cer întregii clase politice să trateze educaţia ca o prioritate şi astfel să aloce un procent relevant din PIB învăţământului, prin Legea bugetului de stat pe anul 2022.
Petiţiile depuse luni la registratura Guvernului au fost semnate de 113.443 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, de 45.504 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi de 4.866 de membri ai Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Coaliţia Naţională formată din Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Uniunea Democrată Maghiară din România au făcut public Programul de Guvernare 2021-2024 al noului guvern.
Printre multe alte obiective şi priorităţi, noua coaliţie a prins în acest program şi Galaţiul, pentru care au luat în considerare câteva proiecte strategice.
Potrivit documentului, pentru judeţul nostru, noul guvern şi-a propus să continue modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc.) şi conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere şi feroviare.
De asemenea, în program se garantează şi continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea pentru Drum Expres Brăila-Galaţi precum şi continuarea proiectelor de construcţie a variantelor municipiilor Galaţi şi Tecuci.
Un obiectiv important este cel care se referă la Fondul pentru Tranziţie Justă.
Fondul pentru o tranziţie justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) şi 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element cheie al European Green Deal şi primul pilon al Mecanismului pentru o tranziţie justă (JTM).
Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârşitul anului 2026. Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în şase judeţe, aşa cum s-a convenit între Guvernul României şi Comisie fiind vorba despre Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.
A fost reluată şi promisiunea privind aeroportul, în programul de guvernare fiind prevăzut un studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autorităţile locale a unui aeroport in zona Brăila-Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Un proiect de lege care a fost transmis de Guvern către Parlament, iar în decursul ultimei luni a primit avize de la comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, prevede impunerea unei taxe de 4% din veniturile obţinute platformelor de streaming de filme şi seriale, precum şi una de 3% din preţul filmelor descărcate contra cost. Cu alte cuvinte, ar urma să fie taxate companii precum Netflix, HBO etc.
Practic, taxa este pentru a completa lista contribuţiilor la Fondul cinematografic. Modificările au fost propuse la cererea Centrului Naţional al Cinematografiei. În cazul furnizorilor cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene, veniturile asupra cărora se impune contribuţia sunt cele obţinute pe teritoriul României.
Aceste taxe ar urma să se aplice furnizorilor ale căror venituri, pe ultimul an fiscal, nu au depăşit echivalentul în lei, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, al sumei de 65.000 de euro sau al căror nivel de audienţă este sub 1%, raportat la numărul de abonaţi la nivel naţional, la serviciile de transmisie de date care asigură accesul la internet în bandă largă.
Conform datelor Observatorului Audiovizual European, în România sunt circa 1.160.000 de utilizatori de astfel de platforme, unde primele trei clasate deţin circa 99% din cota de piaţă.
Se estimează astfel o contribuţie anuală la Fondul cinematografic de circa 38 milioane de lei.
Conform notei de fundamentare, în contextul scăderii încasărilor la Fondul cinematografic ca urmare a restricţiilor pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2 (închiderea sălilor de cinematograf, scăderea pieţei de publicitate ducând la o scădere de circa 35% a încasărilor la Fond) "este imperios necesară luarea unor măsuri urgente, inclusiv în plan legislativ", relatează Hotnews.
Senatul este cameră decizională.
Bogdan Gheorghiu, Ministrului Culturii a declarat următoarele: "În urma dezinformării apărute în spaţiul public, aş dori să precizez că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului şi a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor şi a primit aviz favorabil din partea Ministerului Economiei, pe care domnul Claudiu Năsui l-a coordonat. Mai mult, acest proiect de lege a fost supus dezbaterii publice, pe site-ul Ministerului Culturii, începând cu data de 25 martie a anului curent şi până la 5 aprilie 2021 şi a fost prezentat în prima lectură, în şedinţă de Guvern, inclusiv pe vremea când domnul Claudiu Năsui a ocupat funcţia de ministru.
Cuantumul de 4% al acestei contribuţii a fost propus de Alianţa Producătorilor de Film şi ar fi alimentat Fondul Cinematografic, singurul instrument de finanţare a producţiei de film românesc.
Ca urmare a dialogului cu platformele online şi cu producătorii români de filme, la Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaţilor, acest procent a fost diminuat la 2%.
Această taxă pe care o invocă domnul Claudiu Năsui nu va influenţa preţul pe care îl plătesc cetăţenii, pentru că platformele online îşi stabilesc la nivel global această politică. 20 de state membre şi-au modificat deja legislaţia şi au stabilit plafoane variind între 1% şi 5% cuantumul contribuţiei, cum este cazul Franţei. Nu am văzut să crească preţul abonamentului în niciuna dintre aceste ţări.
În 2016, când domnul deputat Claudiu Năsui era consilier al doamnei Anca Dragu, Guvernul României a susţinut modificarea Directivei Serviciilor Mass-Media Audiovizuale în direcţia posibilităţii statelor membre de a creşte fondurile cinematografice cu această contribuţie a actanţilor online.
Concluzia este că unii, chiar dacă ştiu adevărul, aleg să dezinformeze, pentru că scopul lor este să inducă nesiguranţa în rândul românilor".

Publicat în Politica

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 noiembrie 2021, o hotărâre pentru modernizarea toaletelor în şcolile care au în continuare latrina în curte, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul a declarat că este alocată o sumă de 10,3 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor începute în 2019-2020 la unităţile de învăţământ, iar aproape 7,4 milioane de lei pentru lucrări noi.

“Conform raportării inspectoratelor scolare, in România mai sunt 404 unităţi de invatamant care functioneaza cu grupuri sanitare neconforme. În anul 2021 sunt cuprinse în bugetul ministerului educatiei fonduri în sumă totală de 17.742 mii lei cu destinaţia conformare grupuri sanitare scoli”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministerul Educatiei a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern prin care se alocă fonduri pentru continuarea lucrărilor de conformare a grupurilor sanitare pentru 149 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi începerea lucrărilor in 56 de unităţi de învăţământ (lucrări noi).

Suma de 10.364.000 lei este alocată pentru continuarea lucrărilor la unităţile de învăţământ începute în perioada 2019-2020, iar 7.378.000 lei pentru lucrări noi.

Edupedu.ro a semnalat în septembrie că, deşi 2021 este al treilea an în care Ministerul vrea să aloce bani pentru repararea, modernizarea sau construcţia toaletelor moderne în şcoli şi grădiniţe care nu au aşa ceva, instituţia a cerut abia în această vară lista şcolilor cu latrine.

Banii fiind alocaţi acum, lucrările trebuie programate în timpul cursurilor, în loc să fi fost făcute mai devreme, aşa încât lucrările să se desfăşoare pe perioada verii.

Cele două unităţi de învăţământ pentru care s-au alocat bani pentru grupuri sanitare sunt Şcoala Gimnazială Nr. 1 din comuna Corni (121.000 lei) şi Şcoala Primară Nr. 4 din comuna Pechea (106.000 lei).

Publicat în Știrea zilei
Miercuri, 20 Octombrie 2021 13:01

Guvernul Cioloş a fost respins

Guvernul propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş, a fost respins, miercuri, de plenul reunit al Parlamentului. Au fost înregistrate 88 de voturi "pentru" şi 184 de voturi "împotriva" învestirii Cabinetului Cioloş. Votul a fost secret cu bile. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 05 Octombrie 2021 15:57

Guvernul Cîţu a fost demis

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată, marţi, de Parlament. S-au înregistrat 281 voturi "pentru" din cele 281 exprimate. Au fost prezenţi 318 parlamentari. Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.
"Parlamentul adoptă moţiunea de cenzură şi retrage încrederea acordată Guvernului, prin hotărârea Parlamentului României nr. 31 din 2020. Potrivit articolului 110 al. 4 din Constituţie, Guvernul al cărui mandat a încetat nu mai îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern", a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Hibele sistemului medical românesc au ieşit din nou la suprafaţă după incendiul de săptămâna trecută, de la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, în urma căruia 7 pacienţi şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, transmite, prin intermediul unei declaraţii de presă, că instituţia pe care o conduce a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an, proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, esenţiale pentru a evita tragedii precum cea de la Constanţa, dar pentru care nu a primit nici un răspuns.

„Săptămâna trecută, o nouă tragedie a lovit sistemul de sănătate din România, iar oameni nevinovaţi si-au pierdut viaţa din cauza unui sistem nefuncţional.
Am auzit multe acuze, am văzut diverse declaraţii la televizor despre tragedia de la Constanţa şi am sesizat dorinţa imensă a celor aflaţi la conducere de a-şi feri imaginea de această dramă.
Nu am auzit nimic despre responsabilitate şi despre soluţii reale, care să ne ferească cu adevărat măcar de acum înainte de astfel de tragedii.
Nu am auzit nimic despre faptul că undeva, printr-un sertar de minister, stau de luni de zile proiecte pentru spitalele din provincie, în care se vorbeşte tocmai despre cum să facem să evităm asemenea drame, precum cele de la Piatra Neamţ sau Constanţa.
Consiliul Judeţean Galaţi a depus de luni de zile sau, în unele cazuri, chiar de mai bine de un an proiecte pentru a gestiona mult mai eficient această criză Covid.
Sunt proiecte de aproximativ 20 de milioane de euro pentru Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul din Tecuci, proiecte la care s-a muncit foarte mult şi de care toate spitalele au nevoie pentru a nu mai trăi tragedii precum cea de la Constanţa.
Este vorba despre sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, despre sisteme care să monitorizeze şi să alarmeze în caz de depăşiri ale concentraţiilor de oxigen, de redimensionare a instalaţiilor de fluide medicale, de modernizare a instalaţiilor electrice vechi, care nu fac faţă consumului de energie actual, de adaptare a vechilor spitale la noile cerinţe medicale, de dotare cu echipamente moderne pentru a trata mult mai bine pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi de protejare a personalului medical.
Se vorbeşte peste tot despre lipsa paturilor ATI pentru pacienţii Covid. În tot acest timp, de mai bine de un an, asteptăm şi cerem cu insistenţă celor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să evalueze proiectul unei Terapii Intensive modulare la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi. Zeci de întrebări, niciun răspuns“, se arată în declaraţia de presă a şefului CJ Galaţi.

Preşedintele CJ Galaţi solicită premierului, în numele gălăţenilor, să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie pe care o cataloghează de "neconceput", în condiţiile în care bani sunt pentru aceste investiţii, făcând referire la fonduri europene aprobate încă de anul trecut.

„Iar bani sunt. Vorbim de fonduri europene aprobate deja, încă din 2020, de către Comisia Europeană, care a decis ca în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare să existe o alocare distinctă pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Adică, fondurile există, sunt disponibile şi au fost aprobate de mai bine de un an de către autorităţile europene. Însă, pentru a le folosi este nevoie ca Guvernul să evalueze cât mai repede proiectele depuse.
Toate aceste investiţii ar fi trebuit să fie prioritatea zero a Guvernului, nu luptele interne pentru partid, bătăliile din interiorul alianţei  sau diverse exerciţii de imagine.
De mai bine de un an, aceste investiţii vitale, care realmente pot salva vieţi, stau probabil uitate printr-un minister şi asteaptă să fie evaluate. Iar în tot acest timp mor oameni în tragedii precum cea de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa.
Dincolo de vorbe, aceasta e adevărata realitate. Soluţiile stau în sertarele Guvernului, iar pacienţii mor în spitale.
Pentru că este inadmisibil şi de neconceput să asteptăm luni şi luni de zile pentru a primi undă verde din partea Guvernului. Niciodată nu s-a întâmplat ca pentru proiecte de o asemenea importanţă să aşteptăm atât de mult doar pentru a fi evaluate. Mai mult, unele proiecte, care înseamnă sisteme de prevenire a incendiilor sau de monitorizare a concentraţiilor de oxigen, nici măcar nu au intrat în procesul de evaluare.
Iată ce trebuia să facă de mult Guvernul. Iată care era cu adevărat marea urgenţă care trebuia rezolvată, iată care trebuia să fie adevărata luptă ce trebuia dusă în acest an.
În numele gălăţenilor, solicit premierului să intervină de urgenţă şi să deblocheze în cel mai scurt timp această situaţie de neconceput. Premierul trebuie să ceară celor responsabili evaluarea acestor investiţii vitale cu maximă celeritate şi să ne sprijine în implementarea acelor măsuri care să-i protejeze pe pacienţi”, conchide Costel Fotea declaraţia de presă citată.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 5