Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% în august, comparativ cu perioada similară din 2020, iar cel mai redus declin s-a înregistrat în Grecia, România şi Croaţia, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pentru a preveni extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19), ţările din întreaga lume au adoptat diverse măsuri restrictive de la începutul lui 2020. Din cauza acestor măsuri restrictive, transportul aerian a fost sever afectat, dar cele mai recente date arată semne de redresare a zborurilor comerciale.
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% luna trecută, încă este mult sub nivelul de dinaintea pandemiei (minus 31% comparativ cu august 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 479.000 în august 2021, comparativ cu 325.000 în august 2020 şi 696.000 în august 2019.
Statele membre UE cu cel mai redus declin al zborurilor comerciale în august 2021 au fost Grecia (minus 7% comparativ cu august 2019), România (minus 18%) şi Croaţia (minus 22%), cea mai semnificativă scădere, de peste 50%, fiind în Finlanda (minus 60% comparativ cu august 2019), Irlanda (minus 55%), Slovenia (minus 54%), Slovacia (minus 52%) şi Cehia (minus 51%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

CNSU a publicat noua listă a ţărilor cu risc epidemiologic, pe coduri de culori – roşu, galben şi verde, în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID-19. Sunt câteva schimbări importante în ceea ce priveşte ţările preferate de români ca destinaţie de vacanţă.

Astfel, în zona roşie au intrat, în urma creşterii cazurilor, Spania, Portugalia, Olanda, Andorra, Georgia şi Malaysia.

Grecia, o destinaţie turistică preferată de români, trece din zona verde în zona galbenă.

Tot în zona galbenă au fost trecute şi Uruguay, Paraguay, Luxemburg, Gibraltar, Kazahstan, Insulele Feroe şi Libia.

Cei care vin din zonele galbenă şi roşie trebuie să stea în carantină la intrarea în România. Persoanele care au trecut prin infecţia cu COVID-19, cele vaccinate şi cele care au test negativ sunt scutite de carantină.

De asemenea, scutirea de carantină este valabilă şi pentru copiii sub 3 ani, fără condiţii, şi pentru cei cu vârste între 3 şi 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

În plus, sunt scutiţi de carantină cei care stau mai puţin de 3 zile pe teritoriul României.

Descarcă AICI lista ţărilor cu risc epidemiologic!

Ţările din zona roşie:
- Insulele Virgine Britanice
- Seychelles
- Jersey
- Cipru
- Mongolia
- Fiji
- Tunisia
- Namibia
- Columbia
- Marea Britanie
- Kuweit
- Argentina
- Cuba
- Africa de Sud
- Oman
- Spania
- Costa Rica
- Panama
- Suriname
- Andorra
- Georgia
- Portugalia
- Maldive
- Brazilia
- Malaysia
- Olanda
- Nepal
- India

Ţările din zona galbenă:
- Kârgâzstan
- Uruguay
- Paraguay
- Irak
- Gibraltar
- Emiratele Arabe Unite
- Iran
- Kazahstan
- Luxemburg
- Federaţia Rusa
- Botswana
- Saint Kitts și Nevis
- Chile
- Insulele Feroe
- Trinidad si Tobago
- Bolivia
- Insulele Virgine ale Statelor Unite
- Grecia
- Libia (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

Grecia intenţionează să ridice începând de luni condiţia intrării în carantină timp de şapte zile pentru turiştii din celelalte ţări ale Uniunii Europene, informează dpa.
Pentru a putea intra în vigoare, planul guvernului grec trebuie să fie aprobat de experţii epidemiologi, potrivit cotidianului Kathimerini.
Condiţia prealabilă este ca turiştii respectivi să fie vaccinaţi complet sau să aibă un test PCR actual cu rezultat negativ. Unii dintre cei sosiţi pot face obiectul testării aleatorii.
Pe teritoriul Greciei, turiştii trebuie să respecte regulile introduse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, printre care purtarea măştii care să acopere gura şi nasul.
Iniţial, Atena intenţiona să anunţe începerea sezonului turistic la 14 mai şi să ridice la acea dată condiţia carantinării. Această cerinţă va fi ridicată şi pentru călătorii veniţi din Israel, SUA, Regatul Unit, Serbia şi Emiratele Arabe Unite.
Autorităţile medicale de la Atena au raportat joi 3.089 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cu aproximativ 1.000 mai puţine decât în ziua precedentă. (Sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ministerul Mediului şi Energiei din Grecia a aprobat construcţia în 13 regiuni a gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), destinat transportului de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa, transmite Prensa Latina.
Proiectul include instalarea conductelor din nord către est, unde se unesc cu conductele din Turcia, şi către vest, unde întâlnesc conductele din Albania, ţară care în vara anului trecut a început lucările de infrastructură.
Grecia se aşteaptă ca proiectul să stimuleze economia şi să ducă la crearea a 10.000 de locuri de muncă.
Gazoductul ar urma să devină operaţional în 2019, fiind destinat să reducă dependenţa Europei de gazele naturale din Rusia.
Întărirea rolului geopolitic al Greciei ca furnizor de energie va fi extins prin construirea unui depozit plutitor de LNG (gaz natural lichefiat) la Alexandropoli, au explicat surse consultate de Prensa Latina.
Va urma construcţia interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria. Interconectorul va fi gestionat de compania de proiect Interconnector Greece-Bulgaria (IGB), un joint venture deţinut în proporţii egale de Bulgarian Energy Holding şi IGI Poseidon (Grecia). Interconectorul de gaze dintre Bulgaria şi Grecia va avea o capacitate iniţială de 3-5 miliarde metri cubi pe an. Proiectul este inclus pe lista proiectelor de interes comun ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că va beneficia de sprijinul UE. IGB ar putea livra gaze naturale Bulgariei (şi ulterior după construcţia unor noi infrastructuri şi României) din Coridorul sudic de gaze, care este destinat să transporte gaze naturale din Azerbaidjan în Italia via Turcia, Grecia şi Albania.
Luna trecută, grupul petrolier norvegian Statoil a anunţat că şi-a vândut participaţia de 20% pe care o deţine la proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) către Snam SpA, operatorul reţelei de gazoducte din Italia, pentru suma de 208 milioane de euro (220 milioane de olari). În prezent, acţionarii TAP sunt companiile BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (19%), Total (10%), Engas (16%) şi Axpo (5%).
Gazoductul TAP face parte dintr-un proiect mai amplu destinat să transporte anual 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Europa. Cu o lungime de 870 de kilometri acest gazoduct se va conecta cu conducta Trans Anatolian Pipeline (TANAP) la punctul de frontieră Kipoi dintre Grecia şi Turcia, după care va traversa Grecia şi Albania pentru a ajunge până în sudul Italiei via Marea Adriatică.

Publicat în Mapamond
Turiştii ruşi s-ar putea orienta către Grecia, în urma conflictului dintre Rusia şi Turcia, în timp turcii vor face eforturi să atragă vizitatori de pe alte pieţe, a declarat pentru AGERPRES prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea. Potrivit acestuia, turcii ar putea fi nevoiţi să ieftinească vacanţele cu 10 - 30%, în încercarea de a atrage turişti de pe alte pieţe, dacă ruşii nu mai aleg această destinaţie pentru concedii. „Poate să fie o reducere cuprinsă între 10 şi 30%, pentru că turcii vor face eforturi să aducă turişti de pe alte pieţe. Dacă scad tarifele în Turcia, probabil că numărul românilor care merg în această destinaţie va creşte”, a estimat Alin Burcea. Prim-vicepreşedintele ANAT a adăugat că o altă destinaţie pentru ruşi ar fi Italia, dar această ţară nu este o destinaţie de top pentru turiştii ruşi. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat sâmbătă un decret care prevede o serie de măsuri de retorsiune economică, în replică la doborârea, marţea trecută, a unui bombardier rus de către aviaţia turcă la frontiera siriană. Măsurile pregătite de guvernul rus care \"vizează asigurarea securităţii naţionale şi a cetăţenilor ruşi\" prevăd interdicţia de a efectua zboruri charter între Rusia şi Turcia, interdicţia angajatorilor ruşi de a angaja muncitori turci de anul viitor şi interzicerea importului anumitor mărfuri turce, conform textului decretului publicat de Kremlin. În plus, Vladimir Putin \"a cerut guvernului rus să ia măsuri pentru interzicerea transportului aerian charter între Rusia şi Turcia\", în timp ce tour-operatorii ruşi ar trebui \"să se abţină să propună cetăţenilor ruşi produse implicând vizite pe teritoriul Turciei\".
Publicat în Mapamond

Privatizarea a 14 aeroporturi regionale din Grecia a fost finalizată în mod oficial, după ce Guvernul de la Atena a aprobat săptămâna trecută tranzacţia iar decizia a fost publicată marţi în monitorul oficial, transmite AFP. Aceasta este prima operaţiune de privatizare finalizată de Guvernul Tsipras

Cele 14 aeroporturi regionale sunt cele din Thessaloniki, Kerkyra, Chania, Kefalonia, Zakynthos, Aktio, Kavala, Rhodes, Kos, Samos, Mytilene, Myconos, Santorini şi Skiathos.

Vânzarea celor 14 aeroporturi regionale către consorţiul german Fraport-Slentel pentru suma de 1,23 miliarde de euro, care a fost aprobată deja de precedentul Guvern grec, a fost îngheţată însă după victoria lui Alexis Tsipras la alegerile din luna ianuarie. Iniţial, Guvernul lui Tsipras dorea să modifice unele condiţii din acordul de privatizare însă pe baza contractului publicat în mod oficial nu a fost introdusă niciun fel de modificare faţă de contractul iniţial. Aceasta este prima operaţiune de privatizare finalizată de Guvernul Tsipras, scrie Agerpres.

Conform memorandumului semnat de autorităţile de la Atena cu creditorii internaţionali, Grecia va trebui să privatizeze rapid porturile, aeroporturile regionale şi operatorul reţelei energetice a ţării - ADMIE. Conform memorandumului de 29 de pagini, câştigurile din privatizare, excluzând acţiunile băncilor, sunt estimate la 6,4 miliarde de euro în perioada 2015 - 2017.

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) ar urma să se întâlnească vineri pentru a aproba cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 85 de miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari). 

Publicat în Mapamond

Numărul turiştilor, inclusiv români, care îşi vor petrece vacanţa în Grecia va creşte în anul 2016, agenţiile de turism estimând un adevărat boom pentru această destinaţie.

"Ne aşteptăm la o creştere importantă a numărului de turişti care îşi vor petrece vacanţele în Grecia în 2016, de aceea şi hotelierii au ales să practice o creştere medie de doar 3 — 5% a tarifelor şi doar în rare cazuri de 10%. Grecia nu reprezintă în acest moment o destinaţie în care turiştii să îşi facă griji şi nici operatorii de turism nu îşi fac. Sistemul bancar a intrat în normal.

De altfel, nici în criză turiştii nu au fost afectaţi în vreun fel', a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Christian Tour, Marius Pandel.

În general, în staţiunile turistice, toţi se concentrează pe satisfacţia clienţilor. Grecii ştiu că mare parte din economia ţării trăieşte de pe urma turismului.

"Toate pieţele mari exportă turişti către Grecia, nu numai România, mai ales de când cu problemele apărute în Tunisia. Vor fi creşteri normale, între 2% şi 10%, în funcţie de hotel. Asta depinde de cum şi-a negociat contractele fiecare agenţie. Gradul de cerere pentru Grecia este în creştere. Sfătuiesc turiştii ca pentru anul viitor să-şi cumpere vacanţele în Grecia în perioada de early booking, pentru că va fi un boom în Grecia. Noi avem multe contracte negociate pe o perioadă de 3 — 4 ani şi atunci preţurile nu mai pot creşte. La cele la care s-au terminat contractele vom avea, însă, creşteri", spune Marius Pandel.

Reprezentanţii agenţiilor de turism spun că Grecia este pe creştere ca destinaţie de vacanţă în ultimii ani şi asta nu se va schimba în 2016.

Intrat, încă din 2013, pe piaţa hotelieră a Greciei, grupul Christian Tour îşi va continua investiţiile pe această piaţă, semn de încredere în turismul elen.

"Vom continua investiţiile în hotelurile din Grecia. Grecia are nişte peisaje pe care nu i le poate lua nimeni, nici UE, nici FMI şi nici Banca Mondială. Au un relief minunat, au o idee diferită despre viaţă, despre distracţie, este un paradis şi turiştii vor continua să vină, aşa cum vin de 100 de ani. Suntem în discuţii pentru achiziţionarea unui nou hotel tot în insula Corfu şi sperăm ca, până la sfârşitul anului acesta, să semnăm contractul pentru noul hotel, de 4 sau 5 stele', mai spune Pandel.

La rândul său, prim-vicepreşedinte ANAT, Alin Burcea, apreciază că preţurile la pachetele turistice pentru Grecia se vor scumpi cu 5%.

"Pentru 2015, pachetele turistice vor creşte cu 5%, pentru că nu îşi vor permite nici ei să crească mai mult. Grecia va merge în continuare foarte bine. Anul acesta, după tot ceea ce s-a întâmplat, parcă s-a vândut mai bine', a precizat Alin Burcea.

Cu toate că mizează pe o creştere a celor care vor să îşi petreacă vacanţa în Grecia, alte agenţii estimează că pachetele turistice vor avea preţuri mai mici.

Anul trecut, Grecia a raportat un excedent de cont curent de 1,66 miliarde de euro, în creştere faţă de 1,09 miliarde de euro în 2013, datorită veniturilor din turism, care au urcat în 2014 cu 10,6%, la nivelul record de 13,44 miliarde de euro.

Sosirile vizitatorilor străini în Grecia au crescut, în 2014 cu 23%, ajungând la un record de 22 milioane, semn al vitalităţii acestui sector pe care statul elen se bazează pentru relansarea economiei.

"Preţurile pachetelor pentru Grecia vor scădea datorită concurenţei, în special cu destinaţiile din Turcia şi Spania. Ca să nu îşi piardă clienţii, vor scădea un pic preţurile pachetelor. Noi suntem în negocieri, în prezent. Contracte vom semna din septembrie. Estimez că preţurile vor fi cu 5% mai ieftine. Avem în plan să dezvoltăm o serie de destinaţii prin plecări cu chartere şi din alte oraşe — din Timişoara pentru Zakynthos şi din Cluj — două zboruri spre Creta. Deocamdată, dar vom mai avea noutăţi în următoarele săptămâni', a declarat Cosmin Marinof, director naţional de vânzări TUI Travel Center prin Eurolines.

Publicat în National

Germania, ţară care a avut o atitudine dură faţă de Grecia, a profitat puternic de pe urma crizei economice şi financiare din Grecia, relevă un studiu realizat de Institutul Leibnitz de cercetări economice, citat de AFP.

Potrivit calculelor institutului menţionat, Germania a putut realiza, de la începutul crizei elene, în 2010, economii bugetare de aproximativ 100 miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai mult de 3% din Produsul Intern Brut al ţării.

„Aceste economii depăşesc costurile generate de criză şi aceasta chiar dacă Grecia nu-şi rambursează în întregime datoria”, scriu economiştii de la Institutul Leibnitz. „Germania a profitat deci, în toate cazurile, de criza din Grecia”, adaugă experţii.

Germania a adoptat un ton foarte ferm în criza greacă, insistând asupra măsurilor de austeritate în pofida asfixierii economiei elene. Ea a fost acuzată de unii economişti şi responsabili politici de a-şi fi impus 'diktatul' la negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali ce au loc de la mijlocul lunii iulie în vederea unui al treilea program de asistenţă financiară, notează AFP.

De asemenea, Berlinul s-a opus vehement ştergerii parţiale a datoriei Greciei, în timp ce majoritatea economiştilor şi unele instituţii financiare internaţionale precum FMI au estimat că statul elen are nevoie de o diminuare a poverii datoriei. 

Publicat în Mapamond

Grecia speră să finalizeze negocierile cu creditorii internaţionali cel mai târziu marţi, 11 august, a afirmat, pentru Reuters, un oficial elen.

Iniţial, autorităţile aveau ca obiectiv semnarea unui acord final până pe 18 august pentru obţinerea celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de până la 86 miliarde de euro (94 miliarde de dolari). Negocierile au început pe 20 iulie, iar în 20 august Grecia trebuie să achite peste trei miliarde de euro către BCE.

Discuţiile au intrat în impas duminică şi s-au prelungit până luni dimineaţă.

„Se fac eforturi pentru a finaliza negocierile până luni noaptea sau marţi dimineaţă”, a declarat oficialul elen.

Unul dintre subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante.

Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi („bad bank”) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi în primul trimestru din 2015, iar proporţia ar urma să crească din cauza declinului economiei şi al impunerii restricţiilor asupra mişcărilor de capital.

Şi valoarea primei tranşe din pachetul de asistenţă financiară, estimată la cel puţin 20 miliarde de euro, este un subiect de discuţie între autorităţile elene şi creditori. Din aceşti bani, Grecia are nevoie de zece miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor, şapte miliarde de euro pentru achitarea creditului punte obţinut în iulie şi peste trei miliarde de euro pentru achitarea scadenţei împrumutului de la BCE.

Economia Greciei a reintrat în recesiune în primul trimestru din 2015, înregistrând un declin de 0,2%, după o scădere de 0,4% în precedentele trei luni, a anunţat, recent, Oficiul Central de Statistică (ELSTAT).

În 2014, economia a ieşit din recesiunea care a durat şase ani, înregistrând un avans de 0,8%, dar turbulenţele din ultimele luni au afectat evoluţia PIB-ului. 

Publicat în Mapamond

Valoarea depozitelor bancare din Grecia este în creştere după atenuarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, deoarece creditorii se pregătesc de recapitalizare, în urma declinului economiei şi a majorării creditelor neperformante, a declarat pentru Bloomberg un oficial al Băncii Centrale a Greciei (BoG).

În 29 iunie, Guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali. Băncile greceşti şi-au redeschis porţile pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

De la redeschiderea băncilor, valoarea depozitelor a crescut cu aproximativ un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari), susţine oficialul.

Banca Centrală Europeană a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene pentru a şti cu exactitate care este necesarul lor de capital şi pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia. Conform deciziei adoptate la recentul summit al liderilor zonei euro, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 — 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.

Oficialul BoG a adăugat că verificarea calităţii activelor creditorilor eleni şi testele de stres vor fi finalizate până la mijlocul lunii octombrie, pentru a se determina necesităţile de capital.

De la redeschiderea, luni, a Bursei de la Atena, acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank au scăzut cu aproximativ 50%.

Recapitalizarea băncilor elene este pe ordinea de zi a discuţiilor dintre reprezentanţii Ministerului de Finanţe de la Atena şi cei ai creditorilor internaţionali.

Recent, agenţia de evaluare financiară Moody's estima că, indiferent dacă autorităţile de la Atena vor ajunge sau nu la un acord cu creditorii internaţionali, băncile greceşti vor avea nevoie de recapitalizare, iar Banca Centrală Europeană va continua să joace un rol important în calitate de creditor şi furnizor de lichiditate.

Cele patru mari bănci greceşti — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank — sunt prezente şi pe piaţa din România.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2