Vineri, 10 Decembrie 2021 15:42

Microbi patogeni aduşi de topirea Antarcticii

Dezgheţarea permafrostului în regiunile polare pune multe probleme. Cercetătorii au descoperit că anumiţi microbi produc mult metan şi dioxid de carbon, care sunt gaze cu efect de seră, de când permafrostul se dezgheţă în regiunea arctică.
Acest lucru se datorează faptului că unii microbi pot supravieţui perioade foarte lungi de timp în anumite condiţii de îngheţ, cu foarte puţini nutrienţi, folosind minerale ca sursă de energie.
Permafrostul arctic conţine o imensă acumulare de materie vegetală şi animală, prinsă de secole în straturile sale îngheţate. În prezent, permafrostul stochează între 1.330 şi 1.580 de miliarde de tone de carbon. Zona arctică de permafrost reprezintă doar 15% din suprafaţa solului pământului, dar conţine o treime din carbonul organic al solului.
Prin urmare, topirea permafrostului ne poate trimite rapid într-un cerc vicios (feedback pozitiv) al încălzirii globale şi al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dar există un alt tip de risc care ne aşteaptă. Mai multe bacterii preistorice descoperite sunt rezistente la antibiotice. Topirea permafrostului are potenţialul de a elibera bacterii şi virusuri patogene care pot fi dăunătoare speciilor vii de astăzi.
În ceea ce priveşte calota glaciară din Antarctica, dacă s-ar topi complet, ceea ce s-ar întâmpla mult după ce celelalte calote glaciare s-ar fi topit, creşterea combinată a nivelului mării ar fi cu aproximativ 120 de metri mai mare decât cea de astăzi. Antarctica există de 34 de milioane de ani, ceea ce face dificilă evaluarea riscului de a găsi microorganisme dăunătoare în calota glaciară şi în permafrost.

Publicat în Sanatate

Calota glaciară din Groenlanda s-a topit cu circa 3.500 de miliarde de tone în ultimii 10 ani, provocând o creştere cu un centimetru a nivelului oceanului planetar şi agravând riscurile de inundaţii în lumea întreagă, potrivit unui studiu care a fost publicat luni, informează AFP.
Reprezentând a doua calotă glaciară a Terrei după cea din Antarctica şi având o suprafaţă de aproape 1,8 milioane de kilometri pătraţi, stratul de gheaţă care acoperă Groenlanda stârneşte îngrijorare în rândul oamenilor de ştiinţă, în contextul în care încălzirea din Arctica este de trei ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul întregii planete. Groenlanda conţine o cantitate suficientă de gheaţă pentru a creşte nivelul oceanelor cu 6-7 metri.
Numeroşi cercetători îi monitorizează cu atenţie evoluţia, iar studiul publicat luni în revista Nature Communications, care este prima cercetare ştiinţifică bazată în special pe observaţiile satelitare realizate de Agenţia Spaţială Europeană, a ajuns la concluzia că topirea gheţii din Groenlanda a crescut cu 21% în ultimii 40 de ani.
Această scădere a calotei groenlandeze a fost de 3.500 de miliarde de tone începând din 2011, din care două treimi s-au produs doar în verile anilor 2012 şi 2019, potrivit studiului.
Datele satelitare au evidenţiat, într-adevăr, variaţii importante ale ritmului de topire, care au fost mult mai puternic accentuate de episoade caniculare decât de încălzirea progresivă a planetei.
"Ca şi celelalte zone ale lumii, Groenlanda este vulnerabilă în faţa intensificării evenimentelor meteorologice extreme", a subliniat autorul principal al studiului, Thomas Slater, cercetător la Universitatea Leeds din Marea Britanie.
Monitorizarea din satelit le-a permis oamenilor de ştiinţă să estimeze cu rapiditate şi cu precizie cantitatea de gheaţă topită în fiecare an şi să o introducă apoi în formula de calcul privind creşterea nivelului mărilor. Această metodă "ne va permite să înţelegem mai bine procesele complexe legate de topirea gheţii", au explicat autorii studiului.
"Estimările obţinute prin programe de modelare computerizată sugerează că banchiza groenlandeză va contribui până în anul 2100 la o creştere a oceanelor cuprinsă între trei şi 23 de centimetri", a explicat Amber Leeson, cercetătoare la Universitatea Lancaster din Marea Britanie şi coautoare a studiului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

CSM Galaţi a început antrenamentele pe gheaţa Patinoarului Dunărea din oraşul nostru, încă de săptămâna trecută. Antrenorul Vladimir Klinga contează la pregătiri pe portarii Otto Onodi, Magor Szopos şi Andrei Ionescu, precum şi jucătorii de câmp: Yevgeni Yemelianenko, Cătălin Berdilă, Otto Szopos, Attila Szocs, Roland Ivacsson, Yevgeni Lymansky, Sergei Kopylets, Vladimir Tsamryuk, Vitali Kirichenko, Remus Gheorghe, Alexandr Neznamov, Mircea Constantin, Alfons Ivacsson (aflat în probe).
Din cauza unor probleme cu viza nu au ajuns încă la echipă jucătorii ruşi: Yuri Nazarov, Yevgeni Chemerilov, Denis Makarov  şi Konstantin Kulikov. CSM Galaţi va debuta în noul sezon 2021-2022 al Ligii Naţionale de Hochei, care va aduce la start în premieră opt echipe, săptămâna viitoare. Formaţia de la Dunăre va întâlni într-o dublă găzduită de patinoarul din Cârţa, pe 1 şi 2 octombrie, pe AS Sapienţia Under 23.

Publicat în Sport

Liga Naţională de hochei pe gheaţă a programat în weekend două restanţe din sezonul regulat. Patinoarul Dunărea din oraşul nostru a găzduit dubla CSM Dunărea Galaţi - Sport Club Miercurea Ciuc, ocupantele primelor două poziţii din clasament. Surprinzător, antrenorul echipei gălăţene, Vasilii Bobrovnikov, a schimbat componenţa liniilor în dorinţa de a-şi deruta adversarii, cu gândul la duelul posibil din finala campionatului. În aceste condiţii, ciucanii au avut o misiune uşoară şi au câştigat fără probleme primul joc, în care au reuşit să marcheze patru din cele şapte goluri în inferioritate numerică. Rezultat final: CSM Dunărea - SC Miercurea Ciuc 2-7 (0-3, 1-3, 1-1). Pentru dunăreni au marcat: Irimia (Shcherbatiuk, Al.Cristian Munteanu) şi Al. Cristian Munteanu. Partida revanşă a avut loc sâmbătă seara. De data aceasta, gălăţenii au dat o replică mai consistentă, dar n-au izbutit să obţină decât un punct pentru că au cedat în overtime. Rezultat final: CSM Dunărea Galaţi - Sport Club Miercurea Ciuc 2-3 (1-2, 0-0, 1-0, 0-1). Au marcat pentru echipa gălăţeană: Pal (Krajci, Al. Cristian Munteanu) şi Chernenko (Ryabenko, Nimenko). CSM Dunărea termină sezonul regulat pe locul II cu 74 de puncte şi cel mai probabil va întâlni în semifinale pe ASC Corona 2010 Braşov. Foto: Sorin PANĂ

Publicat în Sport