Privatizarea a 14 aeroporturi regionale din Grecia a fost finalizată în mod oficial, după ce Guvernul de la Atena a aprobat săptămâna trecută tranzacţia iar decizia a fost publicată marţi în monitorul oficial, transmite AFP. Aceasta este prima operaţiune de privatizare finalizată de Guvernul Tsipras

Cele 14 aeroporturi regionale sunt cele din Thessaloniki, Kerkyra, Chania, Kefalonia, Zakynthos, Aktio, Kavala, Rhodes, Kos, Samos, Mytilene, Myconos, Santorini şi Skiathos.

Vânzarea celor 14 aeroporturi regionale către consorţiul german Fraport-Slentel pentru suma de 1,23 miliarde de euro, care a fost aprobată deja de precedentul Guvern grec, a fost îngheţată însă după victoria lui Alexis Tsipras la alegerile din luna ianuarie. Iniţial, Guvernul lui Tsipras dorea să modifice unele condiţii din acordul de privatizare însă pe baza contractului publicat în mod oficial nu a fost introdusă niciun fel de modificare faţă de contractul iniţial. Aceasta este prima operaţiune de privatizare finalizată de Guvernul Tsipras, scrie Agerpres.

Conform memorandumului semnat de autorităţile de la Atena cu creditorii internaţionali, Grecia va trebui să privatizeze rapid porturile, aeroporturile regionale şi operatorul reţelei energetice a ţării - ADMIE. Conform memorandumului de 29 de pagini, câştigurile din privatizare, excluzând acţiunile băncilor, sunt estimate la 6,4 miliarde de euro în perioada 2015 - 2017.

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) ar urma să se întâlnească vineri pentru a aproba cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 85 de miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari). 

Publicat în Mapamond
Marți, 18 August 2015 12:00

Locuri de muncă în Germania

EURES România dispune de 85 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sighişoara în luna octombrie 2015, anunţă directorul AJOFM Galaţi, Cezar Năstase. Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: operator stivuitor (15 posturi), comisionar (15 posturi), hamal (10 posturi), muncitor în metalurgie (9 posturi), electrician (6 posturi), mecanic auto (5 posturi), sudor MIG-MAG (5 posturi), mecanic instalaţii (5 posturi), operator CNC (3 posturi), instalator/montator instalaţii de gaz (3 posturi), lucrător în depozit (3 posturi), mecanic utilaje prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului (2 posturi), sculer (2 posturi), zugrav – vopsitor (2 posturi). Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba germană. Salariul oferit este de 8,80 – 12,80 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Angajatorii oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

Persoanele cu domiciliul în judeţul Galaţi, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul AJOFM Galaţi pentru a fi înregistrate în baza de date pentru muncă în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie.

Publicat în Economie

Germania, ţară care a avut o atitudine dură faţă de Grecia, a profitat puternic de pe urma crizei economice şi financiare din Grecia, relevă un studiu realizat de Institutul Leibnitz de cercetări economice, citat de AFP.

Potrivit calculelor institutului menţionat, Germania a putut realiza, de la începutul crizei elene, în 2010, economii bugetare de aproximativ 100 miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai mult de 3% din Produsul Intern Brut al ţării.

„Aceste economii depăşesc costurile generate de criză şi aceasta chiar dacă Grecia nu-şi rambursează în întregime datoria”, scriu economiştii de la Institutul Leibnitz. „Germania a profitat deci, în toate cazurile, de criza din Grecia”, adaugă experţii.

Germania a adoptat un ton foarte ferm în criza greacă, insistând asupra măsurilor de austeritate în pofida asfixierii economiei elene. Ea a fost acuzată de unii economişti şi responsabili politici de a-şi fi impus 'diktatul' la negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali ce au loc de la mijlocul lunii iulie în vederea unui al treilea program de asistenţă financiară, notează AFP.

De asemenea, Berlinul s-a opus vehement ştergerii parţiale a datoriei Greciei, în timp ce majoritatea economiştilor şi unele instituţii financiare internaţionale precum FMI au estimat că statul elen are nevoie de o diminuare a poverii datoriei. 

Publicat în Mapamond
Miercuri, 10 Iunie 2015 00:00

Mulţi paşi mici spre o lume mai bună

Cine a aşteptat şapte minuni de la cele mai industrializate şapte state ale lumii se va declara dezamăgit. Cine n-a aşteptat nimic de la summitul G7, a avut ceva de învăţat.

Există o tendinţă în Germania de a vrea să ştii totul şi de a evalua lucrurile în avans. Mai ales jurnaliştii germani se grăbesc să judece un eveniment încă înainte ca acesta să aibă loc. Summitul G7 a reprezentat un exemplu în acest sens. Reuniunea ar fi fost prea scumpă, prea ineficientă, organizată prost, situată în afara societăţii civile, îndepărtată de cetăţeni; în fine, argumentul major - fără Putin şi fără Rusia lui discuţiile ar fi fost fără sens. Cam pe această linie s-au plasat majoritatea relatărilor despre summitul de la castelul Elmau din Germania.

Cu toate acestea, realitatea i-a surprins pe observatori. Reuniunea s-a soldat cu rezultate concrete, care vor putea fi evaluate ulterior. În politica privind dezvoltarea există noi impulsuri, acorduri şi măsuri convenite: sprijin pentru fonduri de susţinere a protecţiei angajaţilor în ţările emergente.

 

Ajutorul poate să fie şi interesat

 

Combaterea sărăciei şi politica socială globală nu sunt doar expresia iubirii de oameni, ele pot servi şi unor interese proprii. Prin urmare, este în interesul tututor ca ţările musulmane emergente şi în curs de dezvoltare să fie stabilizate din punct de vedere social, pentru a nu mai oferi şanse islamismului. În plus, din ţări stabile cu baze economice solide nu mai vrea să plece nimeni în străinătate. Cine vorbeşte despre valori, trebuie să îşi facă publice şi interesele. Iar cine îşi reprezintă interesele, trebuie să o facă cu ajutorul unor principii şi valori.

Statele G7 au adoptat o linie comună şi în ceea ce priveşte protecţia climei. În parte, ele doar au repetat ceea ce se convenise deja anterior. Cele 7 state şi-au asumat însă şi anularea dependenţei economiei lor de carburanţi fosili încă în acest secol - un obiectiv nou din punct de vedere calitativ. Deja la sfârşitul anului, dacă la Paris se va redacta un nou tratat climatic, se va testa adevărata disponibilitate a celor şapte de a-şi implementa obligaţiile climatice asumate.

Toate acestea sunt promisiuni care trebuie puse în practică. Sunt schimbări de ordin politic de care vom auzi în curând, dacă cineva chiar vrea să le aplice. Dar, în primul rând, este vorba de rezultate. Cele şapte ţări industrializate au adoptat o poziţie comună şi faţă de Rusia şi politica de vecinătate agresivă a acestui stat. De la UE se aşteaptă să extindă la sfârşitul lui iunie sancţiunile impuse Rusiei.

 

Bătrânul Continent a decis agenda G7

 

Europa a dominat acest summit cum rar a mai făcut-o înainte. Doar o privire pe lista de participanţi arată cât de important este punctul de vedere al bătrânului continent: din nouă participanţi, şase reprezintă un stat membru al UE sau o instituţie comunitară. Multe teme europene s-au aflat pe agendă: criza datoriilor din zona euro, soarta Greciei, conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiaţi din Marea Mediterană. Ultima a fost o temă care a interesat mai mult SUA, din considerente geostrategice, şi mai puţin pe celelalte două ţări non-europene - Canada şi Japonia.

Publicat în Mapamond
Pagina 2 din 2