Masca va fi principalul instrument împotriva noului val de COVID-19 așteptat în Germania în toamnă, potrivit unui plan prezentat miercuri de guvernul de la Berlin, relatează agenția EFE. Purtarea măștii este și acum obligatorie în Germania în transportul public, în sistemul sanitar și în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice. Conform planului prezentat, masca va fi obligatorie și în transportul aerian, iar pentru accesul în centrele sanitare și cele de îngrijire a vârstnicilor va fi obligatoriu și un test de COVID-19 negativ, cu excepția persoanelor recent vaccinate sau trecute prin boală cu puțin timp în urmă. Landurile germane vor putea impune de asemenea purtarea măștii în alte spații închise, excepții fiind prevăzute pentru activitățile sportive, pentru cele culturale și sectorul HoReCa. Însă persoanele care vor beneficia de aceste excepții vor fi cele vaccinate anti-COVID-19, care prezintă un test negativ ori au trecut prin boală, deci persoanele care vor prezenta certificatul verde. Cât despre școli, masca va putea fi impusă numai dacă autoritățile regionale estimează că altfel nu pot fi menținute cursurile cu prezență, purtarea ei putând fi stabilită ca obligatorie și în spațiile deschise dacă nu poate fi păstrată distanțarea fizică. Landurile germane vor putea de asemenea să apeleze la testarea obligatorie în școli, grădinițe și centre pentru refugiați. Germania trece și în prezent printr-un val de COVID-19, provocat de subvariantele Omicron ale coronavirusului, dar acest val de vară dă semne de atenuare, existând însă temeri că toamna ar putea aduce un alt val de infectări. (sursa Agerpres)

În perioada 03-11 august 2022, are loc la Galaţi cel de-al 28-lea schimb de experienţă dintre membrii Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România, Filiala „Sfântul Apostol Andrei“ din Galaţi şi studenţii germani din Tübingen, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Pe durata a nouă zile, membrii ASCOR Galaţi primesc vizita unui grup de 12 studenţi germani din Tübingen, împreună cu un coordonator de grup, în cadrul unui parteneriat ce există de peste 28 de ani.
Tema generică a întâlnirii este aşezată anul acesta sub genericul: „Împreună din nou. Rugăciunea ne ajută să mergem înainte”.
După ce miercuri, 03 august 2022, delegaţia germană a ajuns în România şi a fost cazată în căminele din Campusul studenţesc „Al. I. Cuza” din Galaţi, joi, 04 august 2022, tinerii studenţi români împreună cu cei germani au fost primiţi la Centrul eparhial de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
În Sala „Episcop Chesarie Păunescu” a Centrului eparhial, ierarhul Dunării de Jos a ţinut un cuvânt de bun-venit şi i-a îndemnat pe tinerii prezenţi să perceapă corect realităţile vieţii pentru ca acţiunile lor să fie coerente, consecvente şi în acord cu cele comunitare.
De asemenea, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre raportul dintre aspectul personal şi cel comunitar al vieţii, arătând că este necesar a se găsi soluţii pentru continuarea vieţii personale ţinându-se cont de cele trei provocări majore de astăzi: criza spirituală, criza materială şi criza medicală.
La finalul întâlnirii, ierarhul locului le-a prezentat Centrul eparhial şi Catedrala Arhiepiscopală, i-a binecuvântat pe toţi şi le-a oferit câteva daruri de suflet.
În zilele următoare, delegaţia româno-germană va participa la slujbe, va organiza o serie de seminarii şi va vizita mai multe obiective de interes general din Eparhia Dunării de Jos, din Nordul Moldovei şi din Bucureşti, potrivit Arhiepiscopiei.

Temperaturile ridicate din perioada verii au cauzat mii de decese asociate valurilor de căldură înregistrate în Germania în perioada 2018-2020, potrivit unui studiu publicat recent, informează DPA.
Este pentru prima dată când o mortalitate excesivă provocată de valurile de căldură a fost înregistrată în trei ani consecutivi după ce astfel de studii au început să fie realizate în 1992, au anunțat cercetătorii de la Institutul Robert Koch, Agenția germană de mediu UBA și Serviciul de Meteorologie din Germania (DWD) într-un studiu publicat în revista medicală Deutsches Arzteblatt.
Temperaturile ridicate pot să îngreuneze funcționarea sistemului cardiovascular și să accentueze o serie de afecțiuni preexistente, precum bolile respiratorii.
Întrucât căldura este arareori recunoscută drept o cauză directă a unui deces, autorii studiului au folosit metode statistice în analiza lor.
Vara din anul 2018 a ocupat locul al doilea în topul celor mai călduroase veri de la începutul măsurătorilor meteorologice în Germania, cu o durată neobișnuit de lungă de caniculă și cu temperaturi medii săptămânale extrem de ridicate.
Aproximativ 8.700 de decese asociate căldurii au fost înregistrate în 2018, despre care autorii studiului au spus că a fost un an cu valori similare celor raportate în anii 1994 și 2003, când aproximativ 10.000 de decese au fost asociate cu perioadele caniculare.
În 2019, cercetătorii germani au estimat că numărul acestor decese a fost de 6.900, comparativ cu cele 3.700 estimate în 2020. În 2021 nu a existat o mortalitate excesivă asociată valurilor de căldură.
Studiul notează că impactul temperaturilor ridicate asupra mortalității din Germania a scăzut ușor, în general, după 1992.
Acest fapt indică o anumită adaptare la căldură, ce a constat în schimbări comportamentale privind consumul adecvat de lichide, căutarea zonelor umbrite și a spațiilor închise mai răcoroase și purtarea unor articole vestimentare care permit o mai bună ventilare.
Chiar și în acest context, datele din 2018-2020 arată că episoadele de căldură continuă să reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate în Germania, au declarat autorii studiului. (sursa Agerpres)

Germania va atenua reglementările privind angajarea lucrătorilor străini, pentru a face față deficitului de personal de la aeroporturi, în contextul sezonului de vară aglomerat, a anunțat ministrul de Interne Nancy Faeser, transmite DPA.
"Vom sprijini companiile să angajeze persoane din străinătate, în special din Turcia", a declarat Faeser, după ce propunerile au fost adoptate la ședința cabinetului. Trebuie menținute cerințele privind securitatea și încrederea, a subliniat oficialul german.
Companiile aeriene și operatorii de aeroporturi din Europa se confruntă cu lipsa de personal care să gestioneze fluxurile de pasageri, după ce în perioada verii s-a majorat cererea pentru călătorii aeriene, în urma ridicării majorității restricțiilor. Tot mai mulți angajați amenință cu mișcări de protest.
Pe plan global, operatorii aerieni au concediat o parte din angajați și au redus alte costuri în timpul pandemiei, când cele mai multe zboruri erau oprite, iar când cererea a revenit s-au confruntat cu dificultăți.
"Este o problemă pe care o avem în Europa". Angajații de la companiile private au plecat în timpul perioadei în care aeroporturile au fost închise, ca efect al pandemiei, a afirmat ministrul Transporturilor, Volker Wissing.
Informațiile din sectorul aerian arată că în prezent nu sunt necesari câteva mii de angajați la aeroporturile din Turcia și aceștia ar putea acoperi deficitul de personal din Germania, a explicat ministrul Muncii, Hubertus Heil.
Statul va urgenta acordarea permiselor de intrare temporară, a celor rezidențiale și de muncă, a adăugat oficialul.
Recent, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a anunțat că Germania vrea să aducă cât mai curând posibil lucrători străini, pentru a ajuta operatorii de aeroporturi confruntați cu un deficit masiv de angajați, în timpul sezonului de vară aglomerat.
Angajații temporari, care vor beneficia de cazare și salariu standard, vor trebui să îndeplinească aceleași verificări de securitate și fiabilitate ca restul angajaților, de exemplu cei care sunt responsabili de bagaje, pregătirea putând dura două săptămâni, a informat oficialul.
Conform datelor Asociației aeroporturilor ADV, aproximativ unul din cinci locuri de muncă în domeniul verificărilor, securității și manipulării aeronavei nu sunt ocupate.
În următoarele zile, operatorii de aeroporturi ar urma să anunțe numărul exact al angajaților de care au nevoie, dar șeful Asociației ABL se așteaptă ca în următoarele trei luni să fie aduși 1.000 - 2.000 de angajați, cel mai probabil începând din august. (sursa Agerpres)

Parlamentul german a abrogat recent o lege datând din perioada nazistă ce limita informaţiile despre avort şi condusese la condamnarea mai multor medici ginecologi, relatează France Presse. Controversatul paragraf 219a din Codul Penal, adoptat în 1933 la scurt timp după ce Adolf Hitler şi-a arogat puteri depline, interzicea "publicitatea" pentru întreruperea voluntară a sarcinii. Medicii care detaliau ce metode de avort foloseau riscau "până la doi ani de închisoare sau amendă". Partidele actualei coaliţii guvernamentale - social-democraţii (SPD), Verzii şi Liberalii (FDP) - au votat pentru eliminarea acestei interdicţii, în timp ce creştin-democraţii (CDU) şi extrema dreaptă (AfD) au votat împotrivă. "Este timpul" să abolim această legislaţie, a susţinut ministrul liberal al justiţiei, Marco Buschmann, în cadrul dezbaterilor parlamentare. El a considerat că este "absurd" şi "din alte timpuri" că "toţi trolii şi conspiraţioniştii" să poată vorbi despre avort, dar medicii să nu aibă dreptul să informeze corect publicul. Abrogarea paragrafului 219a a fost un angajament al contractului de coaliţie parafat în noiembrie de partidele la guvernare. Legea votată va face posibilă şi anularea condamnărilor la amenzi aplicate în ultimii ani medicilor care au furnizat informaţii despre avort pe site-ul lor. Printre practicienii urmăriţi penal se numără şi Kristina Hänel, medic generalist din Giessen (vest), care a devenit "imaginea" luptei pentru abrogarea acestei prevederi după ce a fost condamnată la o amendă de 6.000 de euro. În iunie 2019, Bettina Gaber şi Verena Weyer, doi medici ginecologi berlinezi, au fost amendate fiecare cu câte 2.000 de euro din acelaşi motiv. În acest context, medicii au preferat să elimine toate informaţiile pe această temă de pe site-urile lor şi au refuzat să apară în listele de planning familial furnizate. Guvernul fostului cancelar Angela Merkel a decis, la începutul lui 2019, să relaxeze puţin această legislaţie, permiţând ginecologilor şi spitalelor să anunţe pe site-urile lor că practică întreruperi de sarcină. În schimb, le era încă interzis să detalieze ce metode foloseau. Deşi vârf de lance al luptei pentru drepturile femeilor în anii 1970, avortul rămâne o practică presărată cu dificultăţi în Germania. O femeie care doreşte să facă avort în primele 12 săptămâni de sarcină trebuie să participe la o consultaţie obligatorie într-un centru autorizat. Obiectivul acestui interviu este "de a încuraja femeia să-şi continue sarcina", potrivit legiuitorului. Cu excepţii (punerea în pericol a vieţii mamei, violul etc.), avortul, al cărui cost poate ajunge la câteva sute de euro, nu este decontat de casele de asigurări de sănătate. Aproximativ 100.000 de avorturi sunt efectuate în fiecare an în Germania, dar tendinţa a fost în scădere în ultimii ani. (sursa Agerpres)

Germania va respecta din nou, în 2023, prevederile constituţionale referitoare la disciplina bugetară, după trei ani de excepţii în contextul pandemiei de coronavirus, au declarat pentru AFP mai multe surse guvernamentale. Acestea au adăugat că Guvernul german intenţionează să împrumute 17,2 miliarde de euro anul viitor, reducând, pentru prima dată după 2019, nivelul împrumuturilor. În acest fel va putea să respecte, din nou, aşa-numita "frână a datoriilor", care a fost suspendată de Parlament între 2020 şi 2022 pentru a permite cheltuieli suplimentare. În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării. Proiectul de buget 2023, prezentat recent în consiliul de miniştrii, prevede totuşi cheltuieli mai mari cu aproape 10 miliarde de euro faţă de varianta din luna aprilie, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina. "În pofida unei creşteri considerabile a cheltuielilor, respectarea frânei datoriilor va fi asigurată", susţin sursele citate de AFP. Potrivit acestora, bugetul federal va profita de pe urma încetării a numeroase cheltuieli care au legătură cu pandemia de coronavirus dar şi de venituri fiscale mai importante. După ce a fost mult timp campioană a rigorii bugetare, Germania a fost nevoită să suspende aşa-numita "frână a datoriilor", între 2020 şi 2022, pentru a permite cheltuieli suplimentare în contextul pandemiei. Însă acordul care a dat naştere la coaliţia guvernamentală actuală, convenit de liberali, social democraţi şi verzi la finele lui 2021, prevede revenirea la rigoare bugetară din 2023. Însă în pofida revenirii la rigoarea bugetară, războiul din Ucraina obligă Guvernul de la Berlin să crească semnificativ anumite cheltuieli. Gospodăriile şi companiile suferă de pe urma creşterii explozive a preţurilor la energie dar şi a problemelor cu livrările, ceea ce provoacă o inflaţie galopantă. Scăderea impozitelor pentru a susţine populaţia în contextul creşterii preţurilor ar putea să coste bugetul statului aproximativ 7,7 miliarde de euro. De asemenea, Berlinul a trebuit să cheltuiască miliarde de euro pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie, astfel încât să depindă mai puţin de Rusia, şi în paralel să susţină financiar anumite companii. (sursa Agerpres)

Poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale, în colaborare cu poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vaslui, precum şi cu cei din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Bacău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Vrancea şi Ialomiţa, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au organizat, la data de 28 iunie 2022, o operaţiune de amploare, în comun cu autorităţile germane, pentru destructurarea unui grup organizat transfrontalier care era specializat în comiterea de înşelăciuni şi evaziune fiscală, în domeniul asigurărilor sociale, pe teritoriul Germaniei.

Operaţiunea a fost organizată cu sprijinul EUROJUST şi cu implicarea EUROPOL, în baza unor ordine europene de anchetă emise de Parchetul Bochum – Germania, înregistrate la nivelul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, cu obiect privind cercetarea mai multor cetăţeni români domiciliaţi în judeţele Vaslui, Bacău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Vrancea şi Ialomiţa.

În fapt, autorităţile judiciare germane efectuează cercetări cu privire la faptul că, în perioada anilor 2014 – 2017, cetăţenii români bănuiţi ar fi încasat pe nedrept alocaţii pentru copii, precum şi indemnizaţii parţiale pentru creşterea copiilor.

Pentru aceasta, bănuiţii ar fi adus în Germania membri ai mai multor familii, în special din judeţul Vaslui, în vederea obţinerii de venituri ilicite, fie înşelându-i prin promisiunea unor locuri de muncă, fie prin constrângerea legată de plata datoriilor pentru împrumuturi.

Persoanele bănuite ar fi închiriat apartamente pentru aceste familii, ar fi deschis conturi bancare şi ar fi solicitat alocaţii pentru copii, la finalizarea acestei proceduri cardurile rămânând bănuiţilor, după care membrii familiilor respective ar fi fost transportaţi înapoi în România sau în Franţa.

Astfel, pentru asigurarea probatoriului în acest caz, au fost efectuate 29 de percheziţii domiciliare pe teritoriul Germaniei şi 15 percheziţii domiciliare pe teritoriul României (în judeţul Vaslui).

Totodată, au fost conduse la sediul Poliţiei 45 de persoane, pentru audieri, în calitate de persoane bănuite (30 în judeţul Vaslui, 8 în judeţul Bacău, 4 în judeţul Galaţi şi câte 1 în judeţele Vrancea, Iaşi şi Neamţ), activităţile urmând a fi continuate şi în perioada următoare.

De asemenea, în judeţul Vaslui a fost pus în executare şi un mandat european de arestare emis de autorităţile judiciare germane pe numele unuia dintre bănuiţi, acesta fiind prezentat, după audiere, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

În urma activităţilor desfăşurate, au fost ridicate mai multe înscrisuri care ar avea legătură cu obiectul dosarului penal instrumentat de autorităţile germane, fapt pentru care acestea vor fi puse la dispoziţia acestora din urmă.

Operaţiunea de pe teritoriul României a fost efectuată cu participarea poliţiştilor Direcţiei de Investigaţii Criminale şi din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vaslui (criminalişti şi membri ai echipelor pentru acţiuni speciale ale Poliţiei Române) şi poliţişti ai celorlalte inspectorate judeţene de poliţie menţionate.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

În judeţul Vaslui, au fost prezenţi şi au participat la activităţi şi 3 procurori de caz, 2 procurori din Germania, însoţiţi de ofiţerul de legătură al BKA la Bucureşti şi procurorul român din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, aceştia asigurând şi coordonarea din punct de vedere al cooperării judiciare internaţionale în materie penală.

VEZI VIDEO AICI: https://www.youtube.com/watch?v=KxS2bW4-40c

Industria din Germania se confruntă cu un an 2022 mai dificil, deoarece restricţiile din China şi războiul din Ucraina afectează şi mai mult problemele din lanţurile de aprovizionare, ceea ce a determinat două asociaţii germane importante să-şi revizuiască în scădere previziunile pentru acest an, transmite Reuters.
Asociaţia germană de inginerie VDMA a înrăutăţit luni perspectivele privind avansul producţiei de utilaje şi echipamente industriale "Made in Germany" la 1% în 2022, după ce în urmă cu două luni a revizuit în scădere estimările, de la 7% la 4%.
Anul trecut, producţia industrială a Germaniei a crescut cu 6,4%.
Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI) se aşteapă acum la o creştere a exporturilor de doar 2,5% în 2022, după ce în ianuarie previziona o expansiune de 4%.
Aceste revizuiri vin chiar dacă multe firme au comenzi restante masive, ele nereuşind să le îndeplinească. Un studiu Ifo arată că 77,2% dintre companii se plâng că au dificultăţi din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare şi a procurării cu dificultate a materiilor prime şi a produselor intermediare.
Una din două companii afectate crede că restricţiile din China au înrăutăţit situaţia foarte mult.
Preşedintele VDMA, Karl Haeusgen, a explicat că înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, 80% dintre companii îşi descriau perspectivele de afaceri în Rusia ca bune sau satisfăcătoare. Acum, 75% se aşteaptă la o deteriorare în următoarele şase luni sau se gândesc să părăsească această piaţă.
BDI se aşteaptă la o creştere a producţiei de aproape 2% - mai puţin decât previziona la începutul războiului - şi a avertizat că exporturile ar putea fi sever afectate.
Anul trecut, utilajele şi echipamentele au reprezentat o parte substanţială din exporturile Germaniei de bunuri spre Rusia, în valoare de 26,6 miliarde de euro. (sursa Agerpres)

Germania va elimina de la 1 iunie restricţiile de Covid, la intrarea în ţară. Potrivit ministrului Sănătăţii, Karl Lauterbach, aşa-numita regulă 3G va fi suspendată pentru câteva luni, iar călătorii nu mai trebuie să prezinte dovezi de vaccinare sau teste. Modificarea regulamentului de intrare privitor la protecţia împotriva coronavirusului urmează să fie adoptată miercuri, de Cabinetul federal, relatează televiziunea ZDF. De asemenea, se prevede că în viitor nu numai vaccinurile aprobate de UE, ci şi toate vaccinurile aprobate de OMS vor fi recunoscute la intrarea în Germania.

Trei luni de relaxare

Având în vedere scăderea numărului de cazuri de Covid-19, ministrul federal al sănătăţii, Karl Lauterbach, a propus relaxarea regulilor de intrare în Germania, în lunile de vară. „Vom suspenda regula 3G la intrarea în ţară până la sfârşitul lunii august”, a spus politicianul SPD, pentru ziarele aparţinând Funke Mediengruppe citat de hotnews.ro. De la 1 iunie, turiştii şi alţi călători care intră sau se întorc în ţară nu mai trebuie să dovedească că au fost vaccinaţi, recuperaţi din boală sau testaţi. Regulamentul de intrare Corona, valabil în prezent, necesită încă, până pe 31 mai, dovada 3G pentru toate persoanele cu vârsta de peste doisprezece ani.

Intrare din zonele cu variante de virus

Reguli mai stricte se aplică călătorilor din zonele cu variante de coronavirus: aceştia trebuie să intre în carantină timp de 14 zile în Germania, chiar dacă sunt vaccinaţi sau şi-au revenit din boală. Această regulă va continua să se aplice şi în următoarele luni. „Dacă sunt definite astfel de zone, cei care intră în ţară trebuie să fie plasaţi în carantină”, a spus Lauterbach. „Chiar şi cu incidenţe mai scăzute în timpul verii, trebuie să rămânem precauţi, într-o pandemie globală”, a precizat el. Cu toate acestea, nicio ţară nu este în prezent desemnată ca zonă de variantă a virusului.

Infecţii mai puţine, date imprecise

Recent, numărul persoanelor din Germania infectate cu coronavirus a scăzut constant. Marţi, Institutul Robert Koch (RKI)a raportat 64.437 de noi infecţii cu coronavirus în decurs de o zi. În săptămâna anterioară au fost înregistrate 86.252 infecţii. Cu toate acestea, compararea datelor ar fi posibilă doar într-o măsură limitată, iar doar aceste date contează în statistici. Experţii presupun că există şi va mai exista un număr mare de cazuri neînregistrate de catre RKI. Ei invocă suprasolicitarea autorităţilor sanitare şi faptul că nu tuturor persoanelor infectate li se face un test PCR.

Germania se află pe locul 3 în preferinţele de călătorie ale românilor, iar în 2021 au fost înregistrate peste 900.000 de înnoptări ale turiştilor români şi o creştere procentuală cu 15% faţă de anul anterior, a anunţat, miercuri, managerul de marketing pentru România al Organizaţiei Germane pentru Turism (DZT), Cristian Sallai, într-o conferinţă de presă.
"Germania este destinaţia de călătorie numărul 1 în Europa în preferinţele mai multor ţări din Europa printre care Austria, dar şi Danemarca, olandezii în principal, Polonia, Turcia, Elveţia. Şi din ţările pe care le păstorim noi, biroul nostru regional, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina au pe locul 1 în preferinţele de călătorie externe Germania. Pentru români este încă pe locul 3, dar suntem foarte mândri şi de acel loc trei pentru că ştim că din punct de vedere cultural avem bineînţeles legături mai puternice cu zona latină a Europei şi de aceea ne bucurăm să avem şi Germania în top 3 preferinţe externe ale românilor", a spus Cristian Sallai.
El a afirmat că până 2019 Germania a reuşit să aibă o creştere spectaculoasă, aproape o triplare a numărului de înnoptări pe partea vizitatorilor străini din 1993. În 2019 a fost atins pragul de 89,9 de milioane, dar în 2020 a coborât la 32 de milioane de înnoptări şi la 31 de milioane în 2021.
Organizaţia Germană pentru Turism a înregistrat peste 900.000 de înnoptări ale turiştilor români anul trecut, cu 15% mai multe decât în 2020. Aproximativ 37% dintre vizitele românilor în Germania au ca destinaţie vacanţa şi petrecerea timpului liber, 32% călătoresc în interes de afaceri şi 30% îşi vizitează prietenii şi familia.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a declarat că turismul a fost afectat în perioada pandemiei, dar şi-a exprimat speranţa că situaţia a fost depăşită şi a sosit timpul pentru noi călătorii. Peer Gebauer a afirmat că atât România cât şi Germania au multe lucruri minunate de oferit.

Germania este pionieră în turismul sustenabil

Conform unui studiu realizat de o platformă de rezervări online, 83% dintre europeni consideră călătoriile sustenabile vitale şi 61% spun că pandemia i-a făcut să îşi dorească să călătorească mai sustenabil în viitor, potrivit unui comunicat de presă al Organizaţiei Germane pentru Turism. Germania este pionieră în turismul sustenabil şi ocupă locul 2 ca destinaţie preferată de europeni pentru călătoriile în natură, acestea reprezentând cel mai popular tip de vacanţă în Germania. Interesul crescut pentru vacanţele în natură se vede şi în planurile de călătorie ale turiştilor români. Cu toate acestea, conform datelor Organizaţiei Germane pentru Turism, cei mai mulţi români (52%) călătoresc în Germania pentru vacanţe urbane şi culturale. Bugetul mediu al turiştilor români care călătoresc în Germania a fost anul trecut de 589 euro.
O treime din suprafaţa Germaniei este sub protecţie specială, ca Parc Natural sau Parc Naţional: 16 parcuri naţionale, 104 parcuri naturale, 16 rezervaţii ale biosferei UNESCO. În Germania sunt 300.000 km de trasee marcate de mers pe jos, peste 76.000 km de trasee pentru biciclete şi 350 de staţiuni balneare certificate. Aceste rute sunt întinse pe întreg teritoriul Germaniei şi sunt extrem de diverse. Traversează zone rurale sau urbane şi facilitează experienţe culturale şi culinare deosebite.
Germania dispune de una dintre cele mai eficiente infrastructuri turistice pentru turism de agrement: 14 localităţi din Germania sunt certificate ca destinaţii de călătorie sustenabile, peste 1.300 de opţiuni de cazare sunt certificate pentru o vacanţă sustenabilă şi peste 5.800 unităţi oferă cazare pentru biciclişti de tipul "Bed & Bike".
Organizaţia Germană pentru Turism (DZT) este "asociaţia turistică" naţională a Germaniei, constituită ca parteneriat public-privat cu sediul central în Frankfurt pe Main. DZT are 30 de reprezentanţe în diferite ţări. (sursa Agerpres)