Comisia Europeană intenţionează să anunţe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuaţiilor extreme de pe piaţă, creşterea lichidităţii şi reducerea preţului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar.
Potrivit surselor, Executivul comunitar intenţionează să dea publicităţii în data de 28 septembrie un document în care va detalia noi paşi destinaţi să reducă volatilitatea şi să crească volumul tranzacţiilor pe pieţele de energie, în condiţiile în care explozia preţurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum şi măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce preţul carburanţilor.
Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre UE cer plafonarea preţului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susţin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.
Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.
Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de "comunicare", ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniştrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul iniţial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acţiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.
Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga în data de 7 octombrie precum şi la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.
Un plan pentru preţul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre ţările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniştrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacţiilor fizice şi financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susţine plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, iar Polonia vrea o limită de preţ pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, ţările care se opun ideii unui plafon de preţ susţin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană vrea să reducă utilizarea combustibililor fosili. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Prețurile gazelor și, implicit, ale electricității vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite și foarte mulți consumatori industriali vor falimenta, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă, remisă, miercuri, Agerpres.

Prețul gazelor naturale a atins marți un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deși în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius.

Prețurile gazelor și implicit ale electricității vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, iar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor, ceea ce va duce la situația în care unii consumatori sau țări vor fi determinați să ofere oricât pe gaze, doar pentru a le avea, spun autorii studiului.

"Anul trecut, creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice. Această situație a determinat o creștere a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre țări din Europa va aduce prețuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs", susțin specialiștii.

Există două prognoze în spațiul public, care arată că este posibil ca prețul gazelor tranzacționate pe bursă să crească cu 44% - 60% în iarna 2022-2023. Deși aceste valori sunt amețitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posibil al creșterii prețului la gaze în această iarnă .

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, amintește că, în martie 2022, în cadrul dezbaterilor privind OUG de Plafonare a prețului la gaze și energie electrică, afirma: "Conform proiectului de OUG prețul gazelor naturale vândute de producători se stabilește la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru populație și de 250 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situație va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a prețului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv acești consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta".

Consumul de gaze a scăzut conform datelor INS în primele șase luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale și cu 3,7% la energie electrică față de consumul din anul trecut. Asta în condițiile în care mulți dintre consumatori aveau prețurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie - septembrie anul acesta și doar după această perioadă impactul prețurilor mari din present se va reflecta în activitatea companiilor.

La sfârșitul anului 2022, urmare a restrângerii activității unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului anual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne-am angajat să facem economii la gaze).

"Tot în martie 2022, atrăgeam atenția că plafonarea prețului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învățământului (3,7% din PIB)" . Autoritățile anunță acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea prețului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar și de cantități de energie electrică din import, și luând în considerare evoluția de pe bursele de gaze din Europa a prețului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăți către furnizorii din energie și gaze", mai spun specialiștii AEI.

Aceștia au arătat că situația se datorează schemei de plafonare a facturilor.

"Situația actuală așa cum se poate observa era mai mult decât predictibilă, însă încăpățânarea autorităților de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situația de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă. Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic și în care se puteau aplica măsuri energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, și ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarea oamenilor măsuri în energie la fel ca în anul 2021", potrivit AEI.

Experții asociației spun că această schemă de plafonare trebuie modificată, pentru că periclitează siguranța aprovizionării cu gaze.

"Până în momentul de față am jucat 'bambilici' cu furnizorii și asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă și cantitățile de gaz și energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantități vor deveni semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenții de împrumut din umbră ai statului (băncile nu vor mai finanța furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceștia îl prezintă) și probabilitatea blocajului financiar pe piața gazelor și a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia și continuarea acestui joc periclitează siguranța aprovizionării cu gaze", se mai arată în studiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condițiile în care tarifele au fost mai mari cu 70,10% în luna iulie a acestui an față de iulie 2021, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creșteri de preț s-au aflat și combustibilii, cu un avans al prețurilor de 35,63% în iulie 2022 față de iulie 2021, și energia termică - plus 22,98%. Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referință au fost uleiul comestibil, cu creșteri de preț de 51,86%, cartofii - 41,85% și făina - 32,86%. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 34,02%, apă, canal salubritate - 20,96% și transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,08%, aceasta fiind și sigura ieftinire în luna iulie din acest an față de iulie 2021. De la lună la lună, în iunie cele mai importante creșteri ale prețurilor au fost consemnate la transportul CFR - 20,92%, gaze cu 8,16% și serviciile de transport aerian - 6,29%. Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 12,32%, fasolea boabe și alte leguminoase, cu 0,77% și mălaiul, cu 0,04%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la combustibili au fost mai mici cu 2,04% iar la servicii de telefonie cu 0,13%. Rata anuală a inflației a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, în condițiile în care prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 16,59%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 16,05%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,33%, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). (sursa Agerpres)
Publicat în Economie

Premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat marți seara, după ședința conducerii liberalilor, că o compensare mai mare a prețurilor la energie și gaze față de cea care este aplicată acum nu este posibilă, având în vedere bugetul alocat pentru acest domeniu.
Acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă PNL ia în calcul un preț reglementat la energie și la gaze și care ar putea fi o soluție de intervenție pe piața energiei electrice și gazelor în așa fel încât prețul plătit de consumatorul final să scadă.
"Până în acest moment, la nivelul ANRE și la nivelul ministerelor care decontează compensarea prețurilor la energie și la gaze s-au primit toate facturile pentru intervalul noiembrie-martie. Nu avem încă o lună încheiată, de exemplu aprilie, care ar fi trebuit să fie prima lună pe care să fi analizat valoarea compensărilor pe noua schemă și în momentul în care vom avea această lună încheiată facem analiza și venim cu o decizie și în ceea ce privește această ajustare a compensării a prețului la energie. (...) În momentul de față mergem pe aplicarea ordonanței de urgență pentru perioada aprilie 2022-martie 2023 și când vom avea datele concrete asupra unei sume compensatorii pe o lună întreagă, vom lua o decizie", a declarat Nicolae Ciucă, la sediul PNL.
Întrebat dacă Guvernul ar putea veni cu o nouă reducere a prețului la energie și gaze, adică un nivel mai mare de compensare, premierul a subliniat că acest lucru nu este posibil având în vedere alocările bugetare.
"O reducere a prețului mai mult decât este acum nu este posibilă pentru că trebuie să fim onești și să le spunem oamenilor adevărul. Bugetul este cel pe care l-am făcut public și aceștia sunt banii din care putem să facem, să realizăm compensările prețurilor la energie și gaze", a explicat Ciucă.

«Populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului»

Șeful Executivului a fost întrebat de presă și cine din România va trebui să aplice decizia luată la nivelul Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze, el răspunzând că această decizie trebuie privită ca una voluntară și că populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului.
"Vă rog să privim această decizie voluntară, de altfel, cum bine ați spus. În ansamblul de măsuri care s-au luat la nivelul Ministerului Energiei și de către companiile producătoare de gaz, avem în momentul de față peste 1,8 miliarde de metri cubi înmagazinați, ceea ce ne duce mult peste pragul pe care îl aveam asumat la 1 august, care era de 46%, la 1 septembrie - 57%. Am depășit și pragul pe care-l aveam de îndeplinit pentru 1 septembrie, motiv pentru care în acest moment continuăm să ne asigurăm necesarul de gaz înmagazinat în depozitele proprii și dau asigurări că populația nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului. Și, pe măsura voluntară, nefiind în momentul de față stabilite elemente tehnice clare, nici pe măsura în momentul în care ea va deveni obligatorie, nu pot să comentez ceea ce avem de făcut. Cert este că în momentul în care vom avea suficiente gaze și în momentul în care discutăm de această atitudine a tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, de a continua solidaritatea față de contextul în care ne găsim, vom adopta aceeași atitudine și în continuare", a declarat Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă a mai adăugat că în cazul în care măsura privind reducerea consumului de gaze cu 15% va deveni obligatorie, aceasta va fi aplicată în mod echilibrat, astfel încât să nu se întrerupă activitatea nici a marilor consumatori, nici în instituții și preponderent să fie asigurat necesarul de gaz pentru populație. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 89,5% în luna iunie a acestui an faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 202, şi energia electrică - plus 17,05%.
Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 49,71%, cartofii - 42,18% şi făina - 33,16%.
În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 29,13%, apă, canal salubritate - 19,44% şi serviciile poştale - 15,94%.
De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei - 7,33%, servicii de transport aerian - 6,24% şi combustibili - 3,22%.
Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate de INS.
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră joacă un rol central în strategia grupului austriac OMV, a declarat vineri directorul general, Alfred Stern, într-un interviu pentru agenţia de presă APA.
Potrivit lui Stern, compania OMV Petrom lucrează la acest proiect de mai mulţi ani şi recent a fost amendată Legea offshore.
"Principalul aspect este regimul fiscal pentru producţia offshore de petrol şi gaze în Marea Neagră. Acest lucru este important pentru ca proiectul să fie unul viabil economic", a spus Alfred Stern.
În prezent, actul normativ privind amendarea Legii offshore a fost trimis spre analiză Parlamentului. După ce legea va intra în vigoare, va dura între 9 şi 12 luni pentru luarea unei decizii finale de investiţii. Şeful OMV estimează că va fi nevoie de un volum de investiţii de "mai puţin de două miliarde de euro".
Abia patru ani mai târziu va putea demara producţia de gaze în Marea Neagră. Alfred Stern a explicat că în viitor Austria nu va putea să înlocuiască gazele ruseşti cu viitoarea producţie din Marea Neagră pentru că acest gaze vor fi necesare în primul rând în România şi Europa de Sud-Est.
Partenerul OMV în proiectul Neptun Deep este grupul american Exxon, care negociază cu Romgaz vânzarea participaţiei sale de 50%. Ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a anunţat vineri că, săptămâna viitoare, va fi semnat contractul dintre Romgaz şi Exxon pentru preluarea participaţiei americane în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea - 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

România a importat, în primele două luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 500.400 tone echivalent petrol (tep), cu 16,9% (72.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, 1,174 milioane tep, fiind cu 6% (75.600 tep) sub cea din primele două luni din 2021.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6% faţă de 2021.
Conform "Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050", publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene. Decizia liderului rus a fost luată în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.
"Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova. Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.
Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

Publicat în Mapamond

"România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus. Cei de la Romgaz vor finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la cei de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România. Pentru a nu lăsa ca propaganda să inducă o serie de temeri vreau să atrag atenţia asupra faptului că perimetrul offshore Neptun Deep nu se află în zona care a făcut obiectul procesului dintre România şi Ucraina cu privire la Insula Şerpilor", transmite Virgil Popescu, ministrul Energiei.
La sfârşitul anului trecut, Romgaz a anunţat că acţionarii săi au aprobat preluarea participaţiei deţinută de grupul american ExxonMobil la perimetrul Neptun Deep, care, potrivit unor estimări, ar conţine rezerve de gaze de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom deţine, de asemenea, 50% din blocul Neptun Deep din Marea Neagră.

Publicat în Economie

România va avea gaze naturale şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră, iar începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
"România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus", a scris pe Facebook ministrul citat.
Potrivit acestuia, Romgaz va finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, astfel ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România.
"Pentru a nu lăsa ca propaganda să inducă o serie de temeri vreau să atrag atenţia asupra faptului că perimetrul offshore Neptun Deep nu se află în zona care a făcut obiectul procesului dintre România şi Ucraina cu privire la Insula Şerpilor", a subliniat Virgil Popescu.
La sfârşitul anului trecut, Romgaz a anunţat că acţionarii săi au aprobat preluarea participaţiei deţinută de grupul american ExxonMobil la perimetrul Neptun Deep, care, potrivit unor estimări, ar conţine rezerve de gaze de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom deţine, de asemenea, 50% din blocul Neptun Deep din Marea Neagră. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3