Programul naţional de start-up-uri în 2021 e un dezastru, aşa cum a fost şi în 2020. Renunţarea la Măsura 3 de susţinere a investiţiilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii a fost o decizie care a afectat puternic IMM-urile. PNRR-ul este şi el un program în care micii antreprenori sunt ignoraţi total.
Criza economică provocată de pandemie este accentuată şi de lipsa măsurilor de sprijini cu care ar fi trebuit să vină statul în sprijinul mediului de afaceri. Conjuctura economică actuală a atras, inevitabil, şi o criză a forţei de muncă.
Înainte de pandemie, ţara noastră înregistra o creştere a ratei şomajului în rândul tinerilorcu 17%. În prezent, s-a ajuns la 23%. În acelaşi timp, lipsa forţei de muncă pe care o resimt acut toţi antreprenorii rezidă din faptul că românii emigrează mai mult ca niciodată în special către ţările europene care deja au început să pună în practică programe europene de redresare şi reconstrucţie.
În România, dacă nu se va începe punerea în practică a investiţiilor derulate cu fondurile europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, şi care ar trebui puse în practică prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), vom ajunge la un deficit al forţei de muncă ce nu va putea fi acoperit prea uşor.
Unele state membre sunt la a patra rundă de susţinere a mediului de afaceri pentru revenirea din criza COVID, în timp ce România nu a are un Plan de Redresare finalizat şi aprobat. Dacă nu există mobilizare în această direcţie, ţara noastră se va confrunta cu o criză economică fără precedent!

Publicat în Politica

Forţa de muncă românească la export! Asta va face guvernul ca urmare a politicilor USR-iste, reformelor la care ne angajăm pentru a putea primi partea de împrumut din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis la Comisia Europeană.
Propuneri de creştere a taxelor, preţurile şi-au luat deja avânt, reformele fiscale vor atârna bolovani de gâtul micilor antreprenori, creşterea alocaţilor şi pensiilor amânată până la "Sfântul Aşteaptă". Ba mai mult, pentru cei de peste 40 de ani, gândul că vor merge la muncă până la 70 de ani, înglodaţi în datorii şi cu venituri din ce în ce mai mici, nu-i poate determina decât să-şi reconsidere şederea în România pentru că le-a fost luată şi posibilitatea de a ieşi la pensie în baza legislaţiei actuale. Oare i-a interesat pe USR-iştii care au elaborat PNRR-ul care este speranţa de viaţă în ţara noastră? Nu! Aşa cum arată statisticile oficiale, speranţa de viaţă a europenilor a depăşit 80 de ani, încă din 2014, în ţara noastră speranţa de viaţă este de 75 de ani, adică cu 8 ani mai mică decât în ţări precum Franţa, Spania şi Italia unde este de 83 de ani.
Şi atunci, mai speră cineva să ajungă să beneficieze de pensie? Ce ar trebui să facă românii să aibă parte de bunăstare şi un trai mai bun la bătrâneţe, cu o pensie decentă? Nu-i rămâne românului decât să ia calea străinătăţii! Guvernul actual a demonstrat deja că asta vrea!
Să nu uităm imaginea înfiorătoare, în plină pandemie, când toată Europa era închisă, cum au deschis graniţele şi au făcut un pod aerian pentru ca românii să plece la cules sparanghel în Germania.
Devine din ce în ce mai clar că vor să transforme România într-o pepinieră de forţă de muncă numai bună pentru a fi exportată în străinătate!

Publicat în Politica

Zece sectoare de activitate concentrează 48% din forţa de muncă din România şi peste 50% din cifra de afaceri realizată de întreaga piaţă, se arată într-un studiu.
Industria prelucrătoare, agricultura, construcţiile şi învăţământul sunt sectoarele din care au migrat, în ultima perioadă, segmente importante ale forţei de muncă. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează, conform studiului realizat de ICAP România, aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică — cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare — domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.
La finalul anului 2014, în clasamentul primelor 10 sectoare care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România conduce comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor. Pe locurile următoare sunt comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, transporturile terestre şi transporturile prin conducte, construcţiile de clădiri, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de investigaţii şi protecţie, lucrări speciale de construcţii, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.
În aceste sectoare economice lucrau peste 1,882 milioane de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.
Cele 10 sectoare menţionate concentrează 48% din forţa de muncă totală şi 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6,2% faţă de 2013. Firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014 au consemnat un rezultat total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

Publicat în Economie