Tribunalul Galaţi va finaliza luna viitoare unui proces de corupţie, în care este implicat un tecucean şi două persoane din Braşov, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

 

Trei capete de acuzare

 

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că  Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicat în Comunitate

Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi şi partenerul Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi, au implementat în ultimele 18 luni (pe perioada aprilie 2014 – septembrie 2015) proiectul „O şansă europeană în mediul rural - serviciile integrate de ocupare”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Managerul de proiect, Ion Ştefan, ne-a declarat că e foarte mândru de acest proiect, ajuns acum la final, ca de altfel de toate proiectele cu finanţare europeană de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Vă spuneam de curând, într-o conferinţă de presă, că unul dintre punctele avute de mine în vedere, în proiectul meu de realizare a Metropolei Galaţi, prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă şi că sunt capabil să ating acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani am reuşit să creez, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Iată, acesta este unul dintre proiectele care dovedesc faptul că, dacă vrei, poţi”, spune Ion Ştefan

Despre proiect am aflat că are o valoare totală eligibilă de 2.096.152 lei, din care 42.133 lei a reprezentat contribuţia eligibilă a beneficiarului. Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea gradului de ocupare a şomerilor de lungă durată, a persoanelor inactive, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, agricultorilor de subzistenţă din mediul rural al judeţ, prin promovarea serviciilor integrate de ocupare, prin îmbunătăţirea gradului de informare, motivare, conştientizare, instruire şi calificare a acestora. Astfel, 468 de persoane din mediul rural au fost informate cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor şi cu privire la activităţile oferite în cadrul proiectului iar 375 persoane au fost selectate pentru participarea la activităţile de consiliere, formare profesională, medierea muncii şi consultanţă antreprenorială. Aceste persoane au beneficiat de instruire şi formare profesională în ocupaţiile: lucrător în comerţ, lucrător-instalator pentru construcţii, lucrător în tâmplărie, contabil, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitor bătrâni la domiciliu şi lucrător-finisor în construcţii.

„Rezultatele finale au vizat inserarea pe piaţa muncii a 55 de persoane şi oferirea de expertiză tehnică privind demararea şi dezvoltarea unei afaceri pentru 20 persoane care să devină angajaţi pe cont propriu. Astăzi va avea loc conferinţa de diseminare a rezultatelor”, ne-a spus Ion Ştefan, managerul proiectului. 

Publicat în Fonduri UE

Numărul proiectelor depuse la nivel naţional pe o parte din măsurile deschise din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a ajuns la 1.215, iar valoarea acestora totalizează aproape 87 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Astfel, în cadrul Submăsurii 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" au fost primite până la această dată 104 proiecte, în valoare totală nerambursabilă de 44.048.398 de euro, în timp ce pe Submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" au fost depuse 901 cereri de finanţare conforme, valoarea totală nerambursabilă, cumulată, pentru toate proiectele depuse fiind de 38.330.000 de euro. Pentru ambele măsuri menţionate, sesiunea de deschidere pentru primirea de proiecte de investiţie a fost deschisă pe 25 martie 2015.

Potrivit datelor AFIR, o altă submăsură pentru care s-au primit 30 de cereri de finanţare, în valoare de 1.720.000 euro, este 6.2 "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale". Data de la care s-au putut primi cereri de finanţare pe această măsură a fost 14 iulie 2015.

De asemenea, în cadrul Măsurii 6 "Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor'' este deschisă pentru depunerea de proiecte de investiţii şi Submăsura 6.4 "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi". Astfel, de la deschiderea acesteia, respectiv 14 iulie 2015, au fost depuse două cereri de finanţare conforme, în valoare totală nerambursabilă de 395.460 euro.

Nu în ultimul rând, pentru Submăsura 19.1 "Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală'' au fost primite 178 de cereri de finanţare conforme în valoare totală nerambursabilă de 2.449.933,37 euro. Sesiunea de primire a proiectelor aferentă acestei Submăsuri s-a deschis la 25 martie 2015 şi s-a închis la 5 iunie 2015.

AFIR precizează că pentru toate submăsurile menţionate, mai puţin pe 19.1, solicitanţii pot depune cereri de finanţare în cadrul acestei sesiuni anuale continue până pe 30 octombrie 2015.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a deschis până în prezent 10 măsuri din noul PNDR, cu finanţări de peste 900 de milioane de euro, iar la începutul lunii septembrie va fi lansată şi măsura dedicată infrastructurii din mediul rural. Submăsura 7.2 — 'Investiţii în infrastructura de bază' are o alocare totală pentru 7 ani de 1,103 miliarde de euro, din care 935.505.962 euro din fonduri europene şi 167.730.716 euro de la bugetul de stat.

Noul PNDR 2014-2020 destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 14 măsuri de finanţare şi fonduri totale de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională.

Publicat în Economie

Omul de afaceri Adrian Negru va sta cinci ani şi zece luni la închisoare, după ce ieri şi-a retras contestaţia în anulare depusă împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi, care îl trimisese după gratii. Asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, Adrian Negru a fost judecat pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Bărbatul fusese condamnat iniţial la patru ani şi jumătate de închisoare de Tribunalul Galaţi. Procurorii anticorupţie au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, Fishagro Tour SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centru de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP. Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate). 

 

Sechestru pe un imobil pentru recuperarea prejudiciului

 

În baza documentelor falsificate, Adrian Negru a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în proces cu suma amintită, iar judecătorii gălăţeni l-au obligat pe omul de afaceri să restituie banii. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută recent de Tribunalul Bucureşti. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi continuă cercetarea judecătorească în cazul Vasilicăi Neruja, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, instituţie subordonată Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, şi a lui Mihai Năstăsache, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti. Cei doi sunt judecaţi pentru abuz în serviciu şi utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Anchetatorii au stabilit că,  la finele anului 2007, Vasilica Neruja, la rugămintea lui Mihai Năstăsache, şi-a încălcat cu bună  ştiinţă atribuţiile de serviciu constând în monitorizarea modului de acordare a ajutoarelor financiare către producătorii agricoli. „Concret, inculpata a atestat în fals, prin încheierea unui proces verbal final, că, în perioada 11.12.2007 - 27.12.2007, s-a administrat (şi se va administra) în sol, pe o suprafaţă de 270 ha, pe raza comunei Iveşti, a unei cantităţi de 964.000 kilograme amendamente fosfogips” susţin procurorii anticorupţie.

În baza procesului verbal amintit lui Mihai Năstăsache i s-a aprobat, la data de 21.12.2007, plata sumei de 103.752 lei, ce a fost virată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi în contul firmei sale. „Subvenţia astfel primită a fost folosită ulterior în scopul său personal sau al societăţii, al cărei administrator era”, au concluzionat reprezentanţii DNA Galaţi. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - DADR Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 103.743,07 lei, reprezentând finanţarea de la buget a cheltuielilor de amendare a solurilor pentru anul 2007. Procurorii au instituit şi sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (case de locuit şi terenuri) şi mobile (două autoturisme) aparţinând celor doi inculpaţi, care riscă acum ani grei de închisoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi de acuzaţiile care li se aduc.

Publicat în Comunitate

Judecătoria Galaţi a finalizat cazul lui Ion Iacobici, soţul primăriţei din Grădina, localitate din judeţul Constanţa, acuzat de folosire de declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Şi fiica lui, Soina Funda (fostă Iacobici), a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procesul a fost strămutat de la Judecătoria Constanţa încă din 2012, iar instanţa se chinuie de doi ani să pronunţe un verdict în acest caz. Ion Iacobici şi fiica sa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, care îi acuză de folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. La rândul său, fiica lui Iacobici a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 

Prejudiciu de aproape două milioane de lei

 

Potrivit procurorilor anticorupţie, faptele s-ar fi petrecut la sfârşitul anului 2008, când Ion Iacobici ar fi depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Constanţa o cerere de finanţare, prin care solicita acordarea unor fonduri nerambursabile europene pentru proiectul „Achiziţii de maşini şi utilaje performante pentru modernizarea exploataţiei agricole deţinute de PFA Iacobici Ion". „În susţinerea cererii sale, Iacobici Ion a prezentat un contract de prestări servicii pretins încheiat între SC Grup Millenium One SRL Constanţa şi PFA Iacobici Ion. Acest contract a fost falsificat de fiica sa, inculpata Funda Sonia, care i l-a pus la dispoziţie în scopul menţionat mai sus", se arată în rechizitoriul întocmit de DNA. Suma pe care Iacobici ar fi obţinut-o astfel şi despre care anchetatorii susţin că ar fi fost însuşită nelegal este de 1.999.451,01 lei, iar procurorii au pus sechestru pe bunurile lui Ion Iacobici, în vederea recuperării acesteia.

Publicat în Comunitate
Pagina 5 din 5