Fondul Monetar Internaţional a dat miercuri undă verde pentru deblocarea a 27 de milioane de dolari pentru Republica Moldova, salutând progresele realizate de autorităţile de la Chişinău în domeniul guvernanţei fiscale şi anticorupţiei, informează AFP.
Această sumă face parte dintr-un pachet mai amplu de 800 de milioane de dolari pe care Republica Moldova îl poate accesa pe parcursul a 40 de luni, dacă îndeplineşte anumite jaloane prevăzute în acordul cu FMI.
Prin includerea fondurilor care au fost eliberate miercuri, sprijinul total pe care Republica Moldova l-a primit până acum de la FMI se ridică la 242 milioane de dolari.
Presiunile asupra finanţelor publice ale Republicii Moldova s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina, conducând la un val de refugiaţi şi la efecte secundare precum explozia preţului gazelor naturale şi alimentelor.
Potrivit FMI, efectele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Republicii Moldova. Economia este aşteptată să stagneze pe termen mediu iar inflaţia va rămâne ridicată din cauza creşterii preţurilor la alimente şi energie. În plus, deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt aşteptate să se majoreze semnificativ în acest an.
"În pofida acestor provocări, autorităţile rămân angajate faţă de programul susţinut de FMI, care este destinat să sprijine persoanele vulnerabile, să continue reformele şi să creeze condiţiile pentru o creştere sustenabilă şi incluzivă. Autorităţile au finalizat cu succes angajamentele cu privire la guvernanţa fiscală, supravegherea sectorului financiar şi întărirea legislaţiei în domeniul anti-corupţiei", a declarat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kenji Okamura.
FMI recomandă autorităţilor de la Chişinău să menţină un mix de politici adecvat, având în vedere presiunile inflaţioniste, constrângerile bugetare şi riscurile la adresa scenariului de bază. În plus, este nevoie de eforturi concentrate pentru a îmbunătăţi eficienţa cheltuielilor şi să avanseze reformele în domeniul energiei şi întreprinderilor de stat. O altă recomandare vizează protejarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei şi, de aceea adoptarea, până la finele lunii octombrie, a legislaţiei care să consolideze autonomia instituţională a BNM este vitală.
La finele lunii iunie, Republica Moldova, o mică ţară cu 2,6 milioane de locuitori situată între Ucraina şi România, a obţinut statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că perspectivele economiei globale "s-au înrăutăţit semnificativ" din aprilie şi nu ar putea exclude o posibilă recesiune globală anul viitor, ţinând cont de riscurile ridicate, transmite Reuters. În următoarele săptămâni, FMI ar putea înrăutăţi estimarea privind creşterea de 3,6% a economiei mondiale în 2022, pentru a treia oară în acest an, iar economiştii Fondului încă lucrează la finalizarea cifrelor, a declarat pentru Reuters Kristalina Georgieva. La finalul acestei luni, FMI ar urma să publice o actualizare a previziunilor pentru 2022 şi 2023, după ce în aprilie a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale cu aproape un punct procentual. În 2021, PIB-ul global a înregistrat un avans de 6,1%. "Perspectivele de la ultima noastră actualizare din aprilie s-au înrăutăţit semnificativ", în urma extinderii inflaţiei, a majorărilor mai substanţiale de dobânzi, a încetinirii creşterii economiei Chinei şi a escaladării sancţiunilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, a apreciat şeful FMI. Oficialul a adăugat: "Suntem în ape extrem de agitate". Întrebată dacă ar putea exclude o recesiune globală, Georgieva a răspuns: "Riscul a crescut, astfel încât nu o pot exclude". Recentele date arată că unele mari economii, inclusiv China şi Rusia, s-au contractat în trimestrul doi, a explicat şeful FMI, adăugând că riscurile ar putea fi chiar mai ridicate în 2023. "Va fi un an 2022 dificil, dar unul chiar mai dur în 2023. Riscul recesiunii a crescut în 2023", a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional. Oficialul a apreciat că înăsprirea condiţiilor financiare, care durează mai mult timp decât se estima, complică perspectivele economiei globale şi de aceea este esenţială ţinerea sub control a creşterii preţurilor. O creştere economică mai lentă ar putea fi "preţul necesar de plătit", ţinând cont de necesitatea urgentă şi presantă de a reface stabilitatea preţurilor, a declarat Georgieva. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Beneficiile în urma declinului preţului ţiţeiului ar putea să nu se materializeze până când cererea nu se va redresa pe plan global şi băncile centrale din economiile avansate nu renunţă la ratele dobânzilor extrem de scăzute, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite Bloomberg.
În pofida scăderii preţului petrolului din iunie 2014, economiştii încă aşteaptă efectele pozitive ale acestor evoluţii. În timp ce principalul motiv al declinului a fost creşterea livrărilor pe plan global, noul raport al FMI arată că anul trecut cererea pe plan intern a fost mai slabă decât s-a estimat în statele exportatoare de ţiţei, în timp ce importatorii de petrol, cum ar fi SUA şi Europa, au înregistrat o cerere în linie cu aşteptările analiştilor.
Într-o perioadă în care preţul petrolului este scăzut şi băncile centrale nu pot reduce şi mai mult ratele dobânzilor, "declinul inflaţiei în urma costurilor de producţie mai scăzute majorează rata reală a dobânzii, făcând împrumuturile mai scumpe şi afectând cererea", se arată în raportul FMI. Dimpotrivă, când preţul ţiţeiului creşte şi băncile centrale ezită să adopte majorări agresive ale ratelor dobânzilor, preţurile mai ridicate sunt aşteptate să fie "expansioniste prin scăderea ratei reale a dobânzii", susţin cercetătorii FMI conduşi de economistul şef Maurice Obstfeld.
Deşi consumatorii beneficiază de pe urma preţului scăzut al combustibilului, inflaţia scăzută persistentă face mai dificilă sarcina băncilor centrale, conform FMI.
"Actualul mediu economic caracterizat prin preţul istoric scăzut al ţiţeiului ar putea aprinde o serie de probleme, inclusiv intrarea în incapacitate de plată, probleme care pot stimula turbulenţele deja existente pe pieţele financiare. Posibilitatea unor astfel de efecte negative arată cât de urgentă este sprijinirea cererii de comunitatea globală, împreună cu o serie de reforme structurale şi financiare specifice fiecărei ţări", se arată în raportul Fondului Monetar Internaţional.
Exportatorii de ţiţei ar fi trebuit să reducă cheltuielile guvernamentale şi să majoreze veniturile bugetare, a declarat luna trecută directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.
Preţul barilului de petrol a scăzut cu peste 70% în ultimele 18 luni, iar acest lucru reprezintă o problemă pentru exportatorii de ţiţei.

Publicat în Mapamond

Scriam de curând, într-un alt editorial, că noi nu suntem nici mai buni, nici mai răi ca alţii. Numai că ne place să facem din ţânţar armăsar şi să ne spălăm rufele în public. Metehne româneşti... Nu de mult vă vorbeam despre cazul directorului general al FMI, Christine Lagarde, care şi-a anunţat în mod oficial candidatura pentru un al doilea mandat în fruntea instituţiei financiare internaţionale deşi are probleme cu legea de câţiva ani. Oficialii internaţionali nu numai că nu au demis-o, ci s-au grăbit să-i acorde sprijin şi pentru viitor. Din câte am citit, are deja sprijinul Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Coreei de Sud şi Chinei. Asta în condiţiile în care în luna decembrie a fost trimisă în judecată în faţa Curţii de Justiţie a Republicii Franceze pentru rolul său în afacerea Tapie-Crédit Lyonnais. E vorba de un caz vechi şi controversat legat de un arbitraj în favoarea omului de afaceri Bernard Tapie, care a primit 403 milioane de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit în urma vânzării companiei Adidas. Cum ziceam, cazul e vechi, dar Lagarde a fost păstrată la conducerea FMI. Iar acum i se acordă sprijin pentru un nou mandat...
Acum am citit că un alt şef al FMI este judecat, pentru deturnare de fonduri şi nu numai. E vorba de fostul director general al FMI din perioada 2004-2007, Rodrigo Rato. Un judecător de la Audienţa Naţională - un tribunal care se ocupă de dosarele financiare - a acceptat recomandările formulate de parchet şi a decis luni să îi trimită în judecată pentru deturnare de fonduri pe Rato, ex-ministru al Economiei în Spania în perioada 1996-2004, şi pe alţi 65 de manageri de la banca comercială Bankia, succesoarea casei de economii Caja Madrid. De asemenea, fostul director al FMI a fost inculpat şi pentru condiţiile în care s-a făcut introducerea la bursă a băncii Bankia, precum şi pentru fraudă fiscală. Rodrigo Rato a fost arestat în luna aprilie 2015, în faţa camerelor de televiziune, în timpul unor percheziţii care i-au vizat biroul şi domiciliul. În luna octombrie a anului trecut, a fost pus sub control judiciar şi i-a fost confiscat paşaportul. În ancheta privind introducerea frauduloasă pe Bursă a băncii Bankia, Rato este inculpat pentru escrocherie, fals în înscrisuri şi uz de fals. Mai este inculpat, însă, şi pentru utilizarea frauduloasă de carduri ale băncii de economii Caja Madrid. Aceste carduri „la negru” erau folosite de şefii Caja Madrid pentru cheltuieli personale, safari în Africa sau achiziţionarea de produse de lux. Vă sună oarecum cunoscut? Se întâmplă şi la noi. Deosebirea dintre noi şi restul lumii e că la noi totul capătă accente de circ. Televiziunile spaniole, la fel ca cele franceze, au tratat aceste cazuri de mare corupţie ca pe nişte subiecte de presă ce merită câteva ore de LIVE de câte ori mai apărea ceva nou pe speţele respective. La noi aceste subiecte sunt tocate zi şi noapte, ani la rând, de zici că lumea a început cu inculpaţii respectivi şi se va sfârşi odată cu ei.
Ani la rând am pierdut serile vizionând talk show-uri şi transmsiuni în direct de pe treptele DNA sau din faţa porţilor palatelor penalilor acestei ţări. Ne-a folosit la ceva? Viaţa noastră e mai bună acum? Ţara o duce mai bine? Copiii noştri o duc mai bine? Eu mi-am răspuns la aceste întrebări şi concluzia e că fiecare om şi fiecare instituţie ar trebui să-şi vadă de treaba pe care o are de făcut, fără a ne pierde timpul stând cu ochii pe capra vecinului, că e neproductiv. Ceva de genul: „Nu vă pierdeţi în prostii, coaceţi pâine la copii!”.

Publicat în Editorial

Un nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) este puţin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile, a declarat, marţi, Cătălin Păuna - country economist Banca Mondială, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate.

"Ca şi analist, ca şi economist, cred că este puţin probabil înaintea alegerilor pentru că nu vrei probabil să ai un program cu FMI care durează minim 18 luni şi trebuie să ai continuitate. Mai ales că vine după un program care tocmai s-a încheiat şi care nu a avut niciun review în 2015", a explicat Păuna.

El a precizat că Banca Mondială estimează pentru acest an o creştere economică de 3,6% în cazul României, pe fondul secetei din vară, însă pentru anul următor instituţia estimează că avansul economiei româneşti va accelera la 3,9%.

"Noi vedem o creştere economică undeva la 3,6%, afectată de performanţa agriculturii, datorită secetei din vară, însă ne aşteptăm la o accelerare de 3,9% la anul şi la 4,1% în 2017 în scenariul de bază. (...) Evident, dinamica inflaţiei este afectată de măsurile fiscale în principal, de reducerea de TVA din iunie şi o să mai avem o reducere de TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi îşi va pune amprenta pe dinamica inflaţiei. Prognozăm un salt în ianuarie 2017, când efectul din 2016 se va anula, şi va fi probabil o creştere undeva peste nivelul mediu al ţintei BNR de 2,5%", a precizat economistul Băncii Mondiale.

Publicat în National

Fondul Monetar Internaţional avertizează că deficitul fiscal al României se va apropia de 3% anul viitor şi va depăşi acest nivel în 2017, pe fondul reducerilor masive de taxe şi impozite şi al majorărilor salariale, dacă Guvernul nu identifică măsuri compensatorii, recomandând o ţintă de 1,5%.

"Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate - o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale - vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital", a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

Ea a arătat că abordarea prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. "Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere", a mai spus Schaechter.

Pentru anul curent, bugetul este construit astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit de 1,9% din PIB, "datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital", existând spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat recent că vrea să achite în acest an cât mai multe dintre obligaţiile de plată ale anului viitor, astfel încât să degreveze bugetul pe 2016 şi a uşura presiunea pe deficitul bugetar.

FMI reaminteşte Guvernului că accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului. Totodată, mai buna colectare a veniturilor şi reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spaţiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deşi într-un ritm mai temperat. În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ. "Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administraţiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activităţi ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate", atrage atenţia şefa misiunii FMI. Ea mai spune că noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea de către Stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.

Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, cu scopul de a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor. 

Publicat în Economie

Directorul general al FMI Christine Lagarde a cerut statelor din G20 să adopte reforme urgente pentru susţinerea creşterii economice, între care măsuri fiscale şi structurale, în timp ce miniştrii de Finanţe ai ţărilor membre au promis să nu îşi devalorizeze monedele pentru avantaje competitive.

"Riscurile de înrăutăţire a perspectivelor au crescut, în special pentru economiile emergente. Măsurile de prevenire a acestor riscuri au devenit mai urgente", a afirmat Lagarde la reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20 care a avut loc weekend-ul trecut la Ankara, relatează MarketWatch.

FMI a avertizat săptămâna trecută că intenţionează să reducă estimarea referitoare la creşterea economiei mondiale în acest an, care se află deja la cel mai redus nivel după criza financiară din 2008, parţial din cauza încetinirii care are loc în China.

Mai multe economii emergente mari se află în recesiune şi încearcă să relanseze creşterea, în special cele dependente de preţurile materiilor prime. "Este necesar un efort concertat pentru rezolvarea acestor probleme, între care politicile monetare relaxate în economiile dezvoltate, politici fiscale care să susţină creşterea şi reforme structurale pentru stimularea creşterii producţiei şi productivităţii", a spus Lagarde.

Ţările din G20 s-au angajat anul trecut să accelereze creşterea economiei globale cu 2 puncte procentuale la fiecare 5 ani, dar eforturile au fost sub aşteptări din cauza problemelor politice interne.

FMI a mai avertizat Rezerva Federală a Statelor Unite să nu înceapă prea devreme creşterea dobânzilor. Instituţia a susţinut în repetate rânduri să banca centrală americană ar trebui să amâne prima majorare a dobânzii de politică monetară până în 2016, nu doar pentru că economia SUA nu este pregătită, dar şi din cauza implicaţiilor globale.

Grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii şi-a reînnoit la reuniune angajamentul de a rezista tentaţiei de a deprecia monedele pentru a câştiga avantaje competitive în contextul în care efectele negative ale încetinirii economiei Chinei se resimt acut la nivel internaţional şi riscă să slăbească economia mondială.

În prezent, FMI anticipează o creştere a economiei mondiale de 3,5% pentru 2015. 

Publicat în Mapamond

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va sosi în Republica Moldova în luna septembrie, a anunţat Departamentul european al instituţiei financiare printr-o scrisoare adresată guvernului de la Chişinău, ca răspuns la invitaţia acestuia, informează Moldpres.

Data exactă a vizitei experţilor FMI nu a fost stabilită deocamdată, dar, cel mai probabil, misiunea va sosi la Chişinău la 22 septembrie şi va avea, pe parcursul a două săptămâni, o serie de discuţii la Guvern, Banca Naţională, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat şi alte instituţii, precizează sursa citată.

Autorităţile de la Chişinău speră că semnarea unui nou acord cu FMI va permite deblocarea suportului bugetar, în primul rând din partea Băncii Mondiale şi Uniunii Europene, în sumă de 45 de milioane de dolari SUA şi, respectiv, 40,7 milioane de euro, scrie Agerpres.

Noul premier al Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, a solicitat la 31 iulie, chiar a doua zi după învestirea sa în funcţie, trimiterea de urgenţă a unei misiuni a instituţiei financiare internaţionale la Chişinău.

Valeriu Streleţ, care a declarat anterior că una din priorităţile guvernului său este relansarea negocierilor cu FMI, a precizat că misiunea va avea scopul să negocieze cu autorităţile de la Chişinău un nou acord de împrumut pentru Republica Moldova, în condiţiile unui deficit bugetar pronunţat.

FMI, Banca Mondială şi UE au anunţat în luna iunie îngheţarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova, cerând, între altele, lichidarea celor trei bănci prin intermediul cărora a fost devalizat 1 miliard de dolari din sistemul bancar al statului moldovean - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. În acest sens, premierul Valeriu Streleţ anunţa zilele trecute începerea procedurii de lichidare în cazul acestor bănci.

Publicat în Mapamond

Sancţiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina ar putea-o costa 9% din PIB, a estimat, luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

Rubla s-a depreciat cu 50% în ultimele luni, pe fondul scăderii preţului la petrol, dar şi al aversiunii investitorilor faţă de activele ruseşti, în urma sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale. În plus, Banca Centrală a Rusiei estimează că anul viitor PIB-ul ar putea să scadă cu 5% dacă preţul barilului de petrol se va menţine în jurul valorii de 60 de dolari.

„Efectul sancţiunilor în ceea ce priveşte accesul la pieţele financiare externe şi noile investiţii în tehnologie va persista”, se arată în raportul misiunii FMI.

Ca represalii pentru implicarea Moscovei în criza din Ucraina, Rusia a fost vizată de mai multe valuri de sancţiuni occidentale fără precedent, care au limitat accesul la capital străin pentru unele dintre cele mai mari companii şi bănci din Rusia, au afectat industria apărării şi pe cea energetică şi au impus o îngheţare a activelor, dar şi interdicţii de călătorie pentru unii dintre aliaţii preşedintelui Vladimir Putin.

Preşedintele Rusiei a reacţionat, semnând anul trecut un decret care interzice importurile de produse agricole şi alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

FMI estimează că efectul imediat al sancţiunilor impuse de statele occidentale şi al celor impuse de Moscova va costa Rusia între 1% şi 1,5% din PIB, iar în următorii ani 9% din PIB.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă pe termen lung la o creştere economică slabă a Rusiei, de aproximativ 1,5%. Înainte de criza din 2008, PIB-ul Rusiei înregistra un ritm de creştere de aproximativ 7%.

„Rusia se confruntă cu un ritm lent al adoptării reformelor structurale, declinul investiţiilor şi scăderea numărului de locuitori. Recomandăm reducerea rolului statului în economie, protejarea drepturilor de proprietate şi stimularea consumului", se arată în raportul FMI.

FMI estimează un avans al PIB-ului Rusiei de 0,2% anul viitor, după un declin de 3,4% anul acesta, în linie cu precedentele sale prognoze. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 12% în 2015 şi la 8% în 2016, în timp ce Banca Centrală a Rusiei estimează o rată a inflaţiei de 7% până la mijlocul lui 2016.

FMI apreciază că politica Băncii Rusiei de reducere graduală a ratei dobânzii este adecvată, dar ritmul reducerilor trebuie să fie „prudent”.

Săptămâna trecută, Banca Centrală a Rusiei a redus dobânda de politică monetară pentru a cincea oară în acest an, pentru a contracara declinul economiei.

Instituţia a redus dobânda de politică monetară de la 11,5% la 11%, continuând procesul de scădere a dobânzii cheie început în ianuarie, în condiţiile în care anul trecut rubla a atins noi minime istorice în raport cu euro şi cu dolarul, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al sancţiunilor economice occidentale.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna septembrie a scăzut vineri cu 1,10 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 52,21 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna septembrie a scăzut cu 1,40 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 47,12 dolari.

Produsul Intern Brut al Rusiei s-a contractat în iunie cu 4,2%, comparativ cu perioada similară din 2014, pe fondul sancţiunilor economice occidentale şi al scăderii preţului la petrol, arată datele publicate marţi de Ministerul Economiei de la Moscova. Comparativ cu luna precedentă, economia rusă a înregistrat un declin de 0,1% în iunie, în linie cu estimările analiştilor. În aprilie şi mai, scăderea a fost de 0,5% şi, respectiv, 0,4%.

Publicat în Mapamond

Redresarea economiei mondiale este fragilă şi există riscuri globale la orizont, a avertizat miercuri directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-o conferinţă de presă susţinută la Washington, transmit MarketWatch şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Dacă analizăm situaţia economiei mondiale în acest moment, vedem că avansul este destul de moderat. Avem redresare, dar este echilibrată, fragilă, şi există unele riscuri globale la orizont”, a afirmat Christine Lagarde.

Totuşi, oficialul FMI a explicat că există şi unele semne pozitive de creştere în ţările în curs de dezvoltare dar se observă o încetinire în anumite state, cum ar fi China. Cea mai mare economie asiatică s-a confruntat cu turbulenţe pe pieţele sale bursiere dar China suficient de puternică pentru a face faţă acestor volatilităţi. Şeful FMI a dat asigurări că aceste evoluţii nu vor afecta decizia instituţiei financiare internaţionale privind posibilitatea includerii yuanului în rândul monedelor în coşul de valute SDR (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fondul Monetar Internaţional în tranzacţiile internaţionale. Includerea ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziţia Chinei ca putere economică globală. FMI încă se aşteaptă la un avans al PIB-ului Chinei de 6,8% în 2015, un ritm mai scăzut decât cel înregistrat în ultimii ani dar aceasta ar fi o încetinire uniformă, a explicat directorul general al FMI.

Potrivit sursei citate, zona euro a depăşit perioada dificilă, în pofida îngrijorărilor privind evoluţia Greciei. 'Sunt sigură că vor exista schimbări în zona euro, mai ales în privinţa coeziunii uniunii monetare', a afirmat Christine Lagarde.

Răspunzând întrebărilor legate de implicarea FMI în negocierile pentru al treilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, şeful FMI a apreciat că devine „un punct de vedere acceptat” faptul că o restructurare a datoriei este „inevitabilă” dar implicarea instituţiei ar putea depinde de Atena.

Un program de succes va necesita „ţinte fiscale considerabile” şi măsuri structurale care să scoată la iveală potenţialul economiei Greciei, pe de o parte, fiind de asemenea necesară o 'finanţare suficientă' şi o restructurare a datoriei, pe de altă parte, a explicat directorul general al FMI.

Publicat în Mapamond