Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială www.afir.info versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru accesarea sprijinului financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri (sM  6.1), pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3) şi pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol (sM 16.4/ sM 16.4a) din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
În ceea ce priveşte tinerii fermieri, principalul element de noutate îl reprezintă majorarea sprijinului financiar pe care îl pot obţine începând cu sesiunea din acest an. Astfel, finanţarea pentru cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani (inclusiv pentru exploataţiile pomicole – faţă de cinci ani cât era anterior) şi poate fi în valoare de 70.000, 60.000, 50.000 sau de 40.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei – exprimată în SO (standard output), care se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR http://so.afir.info/. Totodată, dacă în Planul de afaceri sunt integrate operaţiuni de condiţionare – procesare sau agricultura ecologică acest lucru poate asigura un plafon de sprijin superior.
De asemenea, se pot obţine fonduri europene pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil şi este de maxim 15.000 de euro. Condiţiile de finanţare sunt similare cu cele din anii trecuţi.
Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/ 16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare şi este 100% nerambursabil. Costurile de funcţionare a cooperării nu vor depăşi 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect. Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat şi corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate şi cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare.
Sesiunea de primire a proiectelor pentru submăsurile 6.1, 6.3 şi 16.4/ 16/4a va începe în data de 27 august 2021, ora 9.00.
Toţi cei interesaţi să acceseze fonduri europene prin submăsurile menţionate anterior au la dispoziţie gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului şi anexele aferente acestuia, la secţiunea „Investiţii PNDR”, în vederea întocmirii documentaţiei pentru depunerea cererilor de finanţare, care se va realiza on-line, pe site-ul Agenţiei, la momentul lansării sesiunii.

Publicat în Fonduri UE

Peste 14.200 de cereri au fost depuse, până la data de 20 iulie, în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, iar suprafața solicitată a depășit 1.500 de hectare, informează miercuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Potrivit unui comunicat al APIA, pe 20 iulie 2021 s-a încheiat perioada de depunere a cererilor de înscriere în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate, fiind depuse 14.239 cereri pentru o suprafață solicitată de 1.532,28 hectare. După etapa de primire a cererilor, în vederea stabilirii eligibilității acestora, APIA realizează controale administrative pentru toate cererile depuse.
"Conform HG nr. 651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, după depunerea notificării cu 10 zile calendaristice înainte de începerea valorificării producției, APIA efectuează verificări pe teren privind existența suprafețelor și a culturilor declarate, iar reprezentanții Direcțiilor Agricole Județene realizează evaluarea producției de legume înainte de recoltare", se menționează în comunicat.
Valorificarea producției se va efectua în perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atestă valorificarea producției și registrul de evidență a tratamentelor vizat de către autoritatea fitosanitară vor fi depuse până la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.
În urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc în sistemul informatic al APIA și, în funcție de datele operate și verificate în aplicația informatică, sistemul calculează automat pentru fiecare beneficiar suma la care are dreptul solicitantul, având în vedere ajutoarele de minimis încasate; suma cuvenită, cu respectarea principalelor condițiilor prevăzute de legislația în vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.
Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat, începând de vineri, 09 iulie 2021, controlul la faţa locului pentru cererile extrase în eşantionul de control aferent Campaniei 2021.

Eşantionul de control extras din baza de date APIA, aferent schemelor de plată pe suprafaţă, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic şi ecocondiţionalitate din cererea unică de plată, conţine un număr total de 55.844 fermieri pentru care se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerinţelor minime şi specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:
- pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 13.035 fermieri;
- pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.016 fermieri;
- pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 3.793 fermieri.

Suprafaţa totală controlată este de 1.319.383,3 ha, respectiv:
- pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 748.797,54 ha;
- pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 570.585,76 ha.

Eşantionul de control aferent Campaniei 2021 este mai mic cu un număr de 649 de fermieri faţă de Campania 2020.

Potrivit legislaţiei în vigoare, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligaţia ca până la data de 15 octombrie 2021 să efectueze controlul la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligaţii/cerinţe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

Publicat în Economie

Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an, ci şi consumatorilor care pot afla informaţii precise despre produsele pe care le cumpără.
"Uniunea Europeană a declarat că, în următorul exerciţiu bugetar, se va concentra puternic pe digitalizarea agriculturii, în defavoarea altor măsuri "tradiţionale", care se bazează pe creşterea competitivităţii agricole prin consolidarea terenurilor sau încurajarea cooperativelor agricole - acestea sunt necesare, dar durează o perioadă lungă de timp. Digitalizarea agriculturii aduce, în schimb, beneficii considerabile atât cumpărătorilor, cât şi fermierilor, într-un interval de timp scurt", susţin reprezentanţii unei companii din domeniul agritech, prezentă şi în România.
Digitalizarea tuturor etapelor de producţie agricolă permite generarea de rapoarte detaliate la sfârşitul procesului de producţie al fiecărui produs, oferind cumpărătorilor informaţii precise. De exemplu, cu ajutorul digitalizării putem ştii din ce copac a fost cules un măr, când a fost plantat pomul respectiv, când şi cât a fost tratat mărul, dacă i s-au administrat substanţe nutritive suplimentare, cât de multă muncă manuală sau mecanică a fost necesară pentru a-l produce sau care a fost amprenta de carbon a producţiei, printre altele.
"Softul de management al fermelor Agrivi poate genera peste 20 de informaţii diferite despre produs, originea sa şi modul în care a fost cultivat. Soluţia digitală noastră este utilizată de către fermieri din toată lumea dar şi de companii mari, care cumpără şi prelucrează produse alimentare şi doresc un control complet al calităţii. Printre ele se numără Nestle, care foloseşte soluţia Agrivi pentru fabricile sale de alimente pentru copii, Driscoll's din SUA, cea mai mare companie de fructe de pădure din lume şi Helvetas, care se bazează pe platforma Agrivi pentru a asigura trasabilitatea producţiei de orez în mai mult de 4.000 de mici ferme din Asia", susţine Mircea Drăghici, director general Agrivi România.
Potrivit sursei citate, digitalizarea agriculturii aduce beneficii substanţiale fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an. Prima dintre ele are loc în timpul planificării producţiei, când fermierii, din lipsa datelor despre calitatea solului şi nevoile culturii, nu pot calcula în mod optim cantităţile de inputuri necesare în timpul sezonului. Digitalizarea poate reduce pierderile din această etapă cu până la 30%.
A doua pierdere este în timpul producţiei, în principal din cauza aplicării sub-optimale a anumitor măsuri agrotehnologice. Pierderile de randament cauzate de dăunători şi boli se ridică la 20 - 40% în fiecare an. Digitalizarea ajută, prin oferirea de informaţii şi alerte, reducând considerabil pierderile în cauză. În cele din urmă, a treia oară când fermierii suferă pierderi este atunci când stabilesc preţurile produselor. Dacă pot furniza detalii despre toate etapele de producţie, preţul de vânzare creşte, cumpărătorii considerând aceste informaţii drept o garanţie pentru care merită să plătească mai mult.
Prin digitalizare, veniturile agricultorilor cresc între 50-100% şi este singura modalitate de a accelera competitivitatea agriculturii, arată reprezentanţii companiei.
"Dar ce înseamnă, totuşi, hrană sigură? Vorbim despre alimente care au valoare nutritivă deplină şi nu conţin ingrediente dăunătoare. Cum putem fi siguri că avem în faţă alimente sigure? Verificând că acestea sunt Locale, Autentice, Transparente, Trasabile şi Etice (abreviat LATTE). Întrebarea rămâne de ce magazinele nu sortează încă alimentele, după valoarea lor nutritivă? Răspunsul este că pentru produsele alimentare pe care le consumăm există o lipsă de informaţii referitoare la modul de producere al acestora. De exemplu, dacă achiziţionăm un măr, nu putem şti dacă şi cu ce a fost tratat (şi dacă a fost tratat, atunci nu ştim dacă mai conţine reziduuri de pesticide), nu stim câţi nutrienţi adiţionali au fost folosiţi în producţia sa, nu ştim când a fost plantat sau data la care a fost cules. De fapt, nu primim niciun fel de informaţie care să ne spună dacă este un aliment sigur sau din categoria LATTE. Singura soluţie pentru a depăşi această situaţie este digitalizarea agriculturii", se arată în comunicatul companiei.
Potrivit unei estimări a Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), 48 de milioane de americani se îmbolnăvesc, în fiecare an, din cauza alimentelor pe care le consumă. În acelaşi timp, într-un sondaj de opinie de la nivelul întregii Uniuni Europene, din 2020, 42% dintre cetăţenii UE au menţionat siguranţa alimentară drept principalul factor de decizie în privinţa selecţiei alimentelor.
Diferite alte sondaje indică faptul că, pentru o hrană sigură, consumatorii din UE sunt dispuşi să plătească mai mult decât de obicei. Acest lucru a determinat dezvoltarea unui număr de diferite certificate prin care se încearcă standardizarea informaţiilor referitoare la originea şi metoda de producţie a alimentelor. Unele dintre aceste certificate sunt dezvoltate chiar de instituţii ale statelor membre.
Digitalizarea agriculturii reprezintă un mare pas înainte, crescând competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului şi ridicând în mod substanţial nivelul de siguranţă al alimentelor pe care le consumăm, concluzionează reprezentanţii Agrivi România. (sursa Agerpres)

Publicat în National

La Iaşi, miercuri, 12 mai 2021, începând cu ora 10.30, se va desfăşura Gala Fermierilor Români din Moldova. În cadrul evenimentului, care va avea loc online şi on-site şi la care vor participa fermierii din întreaga parte a Moldovei, se vor aborda cele mai interesante subiecte pentru comunitatea acestora, precizează organizatorii.

„Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii şi creşterii acesteia, dar şi dezvoltării fermierilor moldoveni. În cadrul evenimentului dezbatem alături de fermieri, autorităţi şi companii conexe şi găsim cele mai bune soluţii pentru aceste momente de încercare, dar descoperim şi oportunităţile pe care le pot avea şi punem fermierii în legătură cu finanţatorii şi supermarketurile şi găsim soluţiile de colaborare. Astfel, prin intermediul acestui eveniment vom afla cum pot fermierii din România să-şi finanţeze activitatea sau investiţiile prin fonduri nerambursabile sau diferite forme de creditare cu garanţii de stat sau europene sau cum pot opta pentru produsele de leasing“, spun organizatorii evenimentului.

Pria Gala Fermierior din Moldova este un eveniment major pentru agricultură şi o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească, iar pentru câştigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanţă crucială, este un moment foarte special, menţionează organizatorii.

Publicat în Regional

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat prin intermediul unui comunicat de presă că a demarat autorizarea plăţilor pentru sprijinul acordat către 465 de fermieri în creşterea porcilor şi a păsărilor, care se ridică la 99 de milioane de euro. “Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020. Suma totală autorizată la plată până la data de 01.04.2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019”, se arată în comunicatul transmis de APIA.

Publicat în Economie

Situaţia extrem de gravă a agriculturii din zona de est a ţării, zonă grav afectată de seceta din anul agricol 2019-2020, precum şi cele mai recente declaraţii ale ministrului Agriculturii, Adrian Oros, determină fermierii să iasă în stradă pentru a-şi striga disperarea. Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) "GRÂNARII" Iaşi a anunţat că fermierii din trei judeţe ale Moldovei se vor aduna în capitală, în Piaţa Victoriei pentru a protesta împotriva politicilor dezastruoase pentru agricultură.

"Având în vedere că declaraţiile Ministrului Agriculturii date joi, 18 martie 2021, în cadrul conferinţei de presă de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare şi nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice «GRÂNARII» Iaşi a iniţiat şi va participa la un protest al fermierilor, în Piaţa Victoriei, Bucureşti, în data de 24.03.2021, între orele 11:00-14:00. La acţiune vor participa fermieri din judeteţele: Iaşi, Botoşani, Vaslui", se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi.

ACCPT Iaşi (GRÂNARII "DĂ-TE PE BRAZDĂ") este o asociatie non profit a fermierilor din judeţele de est ale României (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău), cu sediul în judeţul Iaşi şi un număr de 120 membri fermieri ce lucrează o suprafaţă de peste 40.000 ha.

Publicat în Regional

Ajutorul Naţional Tranzitoriu (ANT) va fi mai mic în acest an, pentru că bugetul pe care l-am avut la dispoziţie a fost redus în 2021, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.
"Ajutorul Naţional Tranzitoriu sau subvenţia mică, cum spun fermierii, care sigur în comparaţie cu sprijinul cuplat a fost mult mai mică, pentru că bugetul pe care l-am avut la dispoziţie a fost redus. În mod proporţional şi ANT va fi mai redus. Avem alocată o sumă pentru sectorul vegetal, plafonul este de 43,9 milioane de euro, pentru sectorul ovine şi caprine 19,5 milioane de euro, iar toate sunt cuprinse în proiectul de HG care este în curs de avizare. Am lăsat intenţionat separat sectorul de bovine care are o alocare de 48 de milioane de euro, pentru că vom avea, la sfârşitul acestei săptămâni şi la începutul săptămânii viitoare, o întâlnire finală cu mediul asociativ din acest domeniu pentru a stabili cum să alocăm acest ANT, pentru că acea dată istorică, o problemă veche, sau efectul acelei date istorice să fie cât mai mic. Cu alte cuvinte să ajungă cât mai mulţi din aceşti bani la cei care chiar au animale sau pe animale existente şi atunci avem mai multe variante de lucru dar acestea o să vi le comunicăm săptămâna viitoare", a precizat Oros.
Asociaţia Forţa Fermierilor a solicitat miercuri premierului Florin Cîţu să revină asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind cuantumurile ANT, lansat miercuri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, pentru că prevede tăieri, în medie, de peste 50% la sumele pe care fermierii români, atât din sectorul vegetal cât şi din zootehnie, le vor primi în anul 2021.
"După ce Guvernul a refuzat să mai plătească despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020, situaţie care îi pune pe mulţi fermieri să rateze anul agricol 2021, care se anunţă mai bun, acum vine o nouă lovitură pentru agricultura naţională prin tăierea masivă a cuantumurilor ANT. Vorbim de plăţi aduse în derizoriu, de 5-6 euro pe hectar şi de 2 euro pe cap de ovină şi caprină. Producătorii agroalimentari primesc, astfel, o nouă lovitură, efectele acestei decizii criminale din punct de vedere economic urmând a se simţi în toată ţara şi în toate sectoarele. În toate statele Uniunii Europene, agricultura este sprijinită masiv, atât din fonduri europene cât şi naţionale, fiecare ţară luptând din răsputeri pentru a-şi ajuta fermierii", au susţinut reprezentanţii Asociaţiei Forţa Fermierilor într-un comunicat remis Agerpres.

Publicat în Economie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a încheiat convenţii pentru finanţarea capitalului de lucru cu instituţii bancare şi nebancare şi, începând de luni, 15 martie 2021, eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plăţi directe şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă, conform unui comunicat de presă.

Aceste convenţii se adresează fermierilor care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare şi non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA.

Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2021 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi/sau pentru măsurile de mediu şi climă - M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informaţiile existente în cererea închisă în aplicaţia IPA online şi înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei şi că beneficiarul, la data emiterii Adeverinţei, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

"Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare şi nebancare şi APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituţia noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%", se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanţarea capitalului de lucru în vederea desfăşurării activităţilor curente, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare referitoare la costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii.

Publicat în Economie
Fermierii europeni pot forma carteluri pentru a vinde în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile, fără a încălca normele UE în materie de concurenţă, atât timp cât cota lor de piaţă nu depăşeşte 20%, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters. Comisia Europeană a informat că a adoptat noi orientări cu privire la modul în care unele derogări specifice în domeniul agricol de la normele antitrust ale UE se aplică vânzării în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile. Normele standard de concurenţă ale UE interzic acordurile prin care se stabilesc preţurile sau alte condiţii comerciale sau se împart pieţele, cu excepţia cazului în care acordurile permit îmbunătăţirea producţiei sau a distribuţiei, asigurând în acelaşi timp consumatorilor o parte echitabilă din profitul rezultat. Normele standard în materie de concurenţă se aplică sectorului agricol, sub rezerva anumitor derogări specifice. Aceste derogări legate de eficienţă permit producătorilor de ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile să vândă şi să stabilească în comun preţurile, volumele şi alte condiţii prin intermediul organizaţiilor recunoscute, dacă îndeplinesc anumite condiţii, printre care aceea ca volumele comercializate de o anumită organizaţie să nu depăşească anumite praguri (20% din piaţa relevantă pentru uleiul de măsline şi 15% din piaţa naţională pentru carnea de vită şi mânzat şi culturi arabile) şi ca astfel de organizaţii să contribuie semnificativ la eficientizarea activităţii agricultorilor, punându-le la dispoziţie activităţi de sprijin în afara celor de vânzări (de exemplu, depozitare, transport, distribuţie). „Obiectivul este de a se asigura faptul că agricultorii europeni pot coopera între ei pentru a rămâne competitivi şi pentru a beneficia de putere de negociere faţă de cumpărători”, a declarat comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager. „Orientările vizează consolidarea poziţiei comune a agricultorilor în lanţul de aprovizionare cu alimente prin stabilirea de norme clare şi aplicabile. Acestea îi ajuta pe agricultori să contracareze efectele concentrării crescânde în etapele de prelucrare şi de vânzare cu amănuntul ale lanţului”, a declarat la rândul său comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan. Noile orientări vor completa reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, care a introdus o serie de modificări la normele privind modul în care pot coopera agricultorii din UE. Reforma politicii agricole comune (PAC) vizează creşterea competitivităţii şi a caracterului durabil al activităţii agricultorilor din UE şi consolidarea puterii de negociere a acestora faţa de cumpărători, menţinând, în acelaşi timp, o abordare orientata către piaţă.
Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2