În proiectul de raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se arată că noul coronavirus a fost transmis oamenilor de un animal, iar răspândirea sa a început cu cel mult o lună sau două înainte de a fi descoperit, în decembrie 2019. De asemenea, în raport se precizează că un laborator este cea mai puţin probabilă sursă, a concluzionat echipa internaţională comună a OMS.
OMS a lansat marţi raportul final privind investigaţia sa asupra originilor coronavirusului, dar o versiune preliminară a raportului, obţinută de CNN, arată că nu există dovezi care să sugereze că virusul se răspândea înainte de sfârşitul anului 2019.
Raportul oferă patru surse posibile pentru virus, iar scenariul cel mai probabil este prin intermediul unei gazde intermediare, posibil un animal sălbatic capturat şi crescut apoi la o fermă.
Dar ancheta nu a descoperit ce alt animal a fost infectat de un liliac - considerat cea mai probabilă sursă a virusului - şi apoi ar fi putut să-l transmită unui om. „Posibila gazdă intermediară a SARS-CoV-2 rămâne necunoscută”, arată documentul.
Următoarea ipoteză este transmiterea directă de la unul dintre animalele despre care se ştie că poartă un coronavirus similar, cum ar fi un liliac sau un pangolin.
Raportul constată că este posibilă, dar nu probabilă, transmiterea prin intermediul alimentelor congelate sau refrigerate şi, cel mai puţin probabil, o eliberare accidentală de laborator.
Cercetători independenţi spun asta de luni de zile. Testarea genomică a virusului arată că acesta nu a fost proiectat într-un laborator, ci a fost transmis natural de animale - la fel ca şi virusul SARS care a infectat 8.000 de persoane la nivel global în 2002-2004 înainte de a fi oprit.
Alimentele congelate nu sunt, de asemenea, o sursă probabilă, arată raportul. „Nu există dovezi concludente pentru transmiterea SARS-CoV-2 pe cale alimentară, iar probabilitatea unei contaminări în lanţul de frig cu virusul este foarte scăzută”, spune acesta.
Rolul pieţei Huanan din Wuhan este, de asemenea, neclar. Este posibil ca piaţa să nu fi fost sursa iniţială a epidemiei, dar că mulţimile care au circulat în piaţă ar fi putut amplifica răspândirea virusului.
Conform eşantioanelor prelevate, virusul era prezent pe suprafeţe, dar nu în probele prelevate de la animalele sau alimentele vândute în piaţă. În plus, există dovezi că virusul era prezent şi în alte pieţe.
„Multe dintre primele cazuri au fost asociate cu piaţa Huanan, dar un număr similar de cazuri au fost asociate cu alte pieţe, iar unele nu au fost asociate cu nici o piaţă, ceea ce ar putea sugera că piaţa Huanan nu a fost sursa iniţială a epidemiei. (...) Prin urmare, nu se poate trage nicio concluzie fermă cu privire la rolul pieţei Huanan în originea epidemiei sau la modul în care infecţia a fost introdusă pe piaţă”, se arată în raport.
Raportul a fost redactat de o echipă internaţională comună formată din 17 experţi chinezi şi 17 experţi din alte ţări, OMS, Reţeaua Globală de Alertă şi Răspuns la Epidemie (GOARN) şi Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE). Organizaţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a participat în calitate de observator.
Studiul a fost efectuat într-o perioadă de 28 de zile, din 14 ianuarie până în 10 februarie 2021, în oraşul Wuhan.
Animalele precum nurca şi iepurii sunt susceptibile a transmite virusul, se menţionează în raport.
Secretarul de presă al Casei Albe SUA, Jen Psaki, a declarat că raportul este examinat de agenţiile guvernamentale federale, inclusiv CDC, Food and Drug Administration sau institutele naţionale de sănătate.

Publicat în Mapamond

Indicele FAO al preţurilor la alimente (FFPI) a avut în medie 116,0 puncte în februarie 2021, cu 2,8 puncte (2,4%) mai mare decât în ianuarie, marcând a noua lună de creştere consecutivă şi atingând cel mai înalt nivel din iulie 2014. Creşterea din februarie a fost influenţată în principal de creşteri mari la subindicii zahărului şi uleiurilor vegetale, în timp ce au crescut şi cei pentru cereale, lactate şi carne, dar într-o măsură mai mică, potrivit Termene.ro.
Indicele Global al Preţurilor Produselor Alimentare, FAO Food Price Index (FFPI), este un indicator publicat pentru prima dată în 1996 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). FFPI este un indice de preţ calculat ca medie ponderată în comerţ a preţurilor la alimente mărfuri care acoperă pieţele agricole cheie pentru cereale, uleiuri vegetale, zahăr, carne şi produse lactate.
Pe scurt, creşterea preţului alimentelor nu mai este o prognoză pentru anul în curs, ci un trend în curs de desfăşurare.
Analiza Termene.ro se bazează pe informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice prin intermediul unei serii de publicaţii statistice cu privire la producţia agricolă, comerţul internaţional şi preţurile produselor agricole. De asemenea s-au luat în considerare şi cotaţiile tranzacţiilor cu cereale publicate permanent de Bursa Română de Mărfuri. Alte surse de date sunt Eurostat şi bursele internaţionale de mărfuri.

Publicat în Economie

Indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a scăzut şi în luna ianuarie 2016, în urma diminuării preţurilor la toate produsele alimentare, în special la zahăr şi lactate, a anunţat FAO.
FAO publică, lunar, propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2016, acest indice a atins o valoare medie de 150,4 puncte, în scădere faţă de valoarea revizuită de 153,4 puncte înregistrată în luna decembrie 2015, ceea ce reprezintă cea mai scăzută valoare înregistrată după luna aprilie 2009.
Scăderea cu 1,9% înregistrată de indicele preţurilor produselor alimentare în prima lună a acestui an vine după ce pe parcursul anului 2015 preţurile la alimente au înregistrat un declin de aproape 19%, acesta fiind de altfel al patrulea an consecutiv de scădere a preţurilor la alimente, pe fondul ofertelor abundente şi al încetinirii economiei mondiale.
FAO a subliniat că scăderea preţurilor la alimente din luna ianuarie s-a datorat în principal unei contracţii cu 4,1% a preţurilor la zahăr, prima scădere din ultimele patru luni, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor pentru recolta de trestie de zahăr din Brazilia cel mai mare producător şi exportator mondial. De asemenea, preţul produselor lactate a scăzut cu 3%, ca urmare a ofertelor abundente atât în Uniunea Europeană cât şi în Noua Zeelandă, cumulată cu o cerere mondială scăzută.
Referindu-se la perspectivele pentru 2016, FAO a informat că evoluţiile meteo asociate cu fenomenul El Nino trimit „semnale mixte” cu privire la perspectivele preliminare privind recoltele de cereale, în special în emisfera sudică. Potrivit FAO, este posibilă o reducere cu 25% a producţiei de grâu în Africa de Sud. Condiţiile pentru producţia de grâu sunt mai favorabile în Rusia şi Uniunea Europeană, însă însămânţările de toamnă au scăzut în SUA şi Ucraina.
În ceea ce priveşte sezonul 2015, FAO şi-a îmbunătăţit uşor estimările producţia mondială de cereale până la 2,531 miliarde de tone, cu 3,9 milioane tone mai mult decât estima anterior, în principal ca urmare a unei revizuiri pozitive a producţiei de grâu. Cu toate acestea, producţia mondială de cereale a fost în 2015 cu 1,2% sub recolta record din 2014.

Publicat în Mapamond