Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) a oferit predicţii despre actuala situaţie din piaţa de asigurări în ultimii doi ani şi jumătate. „Toate predicţiile noastre au devenit realitate. În acest moment avertizăm, încă o dată, că mai există un pericol pentru piaţa de asigurări, pe care autorităţile statului român le ignoră în continuare, exact ca în cazul City Insurance”, au afirmat reprezentanţii COTAR prin intermediul unui comunicat de presă.
„În timp ce parlamentarii noştri sunt veşnic preocupaţi de funcţii şi putere, cel pe care Parlamentul României l-a numit la conducerea Sectorului de Asigurări din ASF a mai dat un tun financiar care destabilizează întreaga piaţă de asigurări private din România. Vestea proastă este că mai urmează încă un tun financiar, în 6-8 luni, dacă nu se intervine urgent! Aşa cum putem observa şi în cazul City Insurance, decontul îl facem noi, românii, pentru tunurile date de firmele şi oamenii din spatele lor. Ei vor pleca şi de această dată cu banii, iar 9 milioane de şoferi vor plăti daunele”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.
În plus, confederaţia solicită comisie de anchetă din partea Parlamentului României şi intervenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru frauda uriaşă de la City Insurance. „De peste 2 ani am atenţionat instituţiile statului român, am oferit predicţii bazate pe documente, rapoarte şi informaţii publice, pentru a arăta că în piaţa asigurărilor din România există două bombe cu ceas: City Insurance şi Euroins”, au mai afirmat reprezentanţii COTAR.
„Avem deja trei falimente - Astra, Carpatica şi Centrasig. Acestea, împreună, abia atingeau o cotă de piaţă de 30%, iar Fondul de Garantare, cu acumulări de zece ani, a făcut faţă. Acum, perspectiva falimentului City Insurance, cu 47% cotă de piaţă, generează o nevoie uriaşă, de peste 500 de milioane de euro. Are, astăzi, FGA, capacitatea necesară?”, se întreabă transportatorii.

Publicat în National

Greensill Capital, compania care finanţează Grupul GFG Alliance al miliardarului Sanjeev Gupta, din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, a solicitat insolvenţa, săptămâna aceasta, relatează Bloomberg. Implicit, şi cel mai mare client al său, Alianţa GFG a magnatului oţelului Sanjeev Gupta, ar putea avea o soartă similară, care se va răsfrânge nu numai asupra combinatului de la Galaţi ci şi asupra statului român.

Potrivit unor prestigioase publicaţii financiare din Marea Britanie, Greensill a depus luni, 08 martie 2021, un document la tribunal în care afirmă că GFG Alliance, principalul său client, se confruntă cu "dificultăţi financiare severe". În document se menţionează că grupul lui Gupta a trimis pe 7 februarie 2021 o scrisoare către Greensill în care scrie că, dacă Greensill nu îi va mai furniza finanţare pentru capital de lucru, se va "prăbuşi în insolvenţă".

Greensill mai afirmă că a încetat să finanţeze GFG Alliance la începutul lunii martie, moment din care grupul-mamă al Liberty Galaţi ar fi început să înregistreze restanţe la obligaţiile sale de plată. Greensill şi-a evaluat expunerea totală pe grupul lui Gupta la peste 5 miliarde dolari. Un purtător de cuvânt al GFG Alliance a refuzat să comenteze documentul şi a reiterat în schimb un mesaj transmis de grup săptămâna trecută, potrivit căruia operaţiunile sale se derulează normal, beneficiind de "condiţii avantajoase de piaţă ce generează vânzări şi fluxuri de numerar robuste".

GFG Alliance are circa 35.000 de angajaţi în 30 de ţări, iar sindicatele sunt îngrijorate în legătură cu posibilul impact asupra locurilor de muncă şi i-au cerut lui Gupta să le explice clar ce înseamnă insolvenţa Greensill Capital pentru activitatea din Marea Britanie a GFG Alliance şi cum intenţionează să protejeze joburile muncitorilor.

Sanjeev Gupta le-a spus sindicatelor din Regatul Unit că afacerea sa, Liberty Steel, dispune de o finanţare adecvată şi caută alternative pe termen lung, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul citate de Reuters. În acelaşi timp, instituţia de credit Wyelands Bank, parte a GFG Alliance, a fost obligată să le returneze clienţilor retail depozitele constituite la ea, sub supravegherea Băncii Angliei, care a luat această măsură din cauza îngrijorărilor cu privire la nivelul ridicat al expunerii băncii asupra restului grupului. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor europene să trimită detalii în legătură cu împrumuturile acordate companiei financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al firmei britanice, relatează Financial Times.

Ca urmare a tuturor acestor greutăţi financiare, grupul GFG Alliance ar putea fi nevoit să vândă o parte dintre active pentru a obţine lichidităţi, însă o bună parte a acestor active sunt gajate, sub diferite forme către Greensiil Capital. De aici vor interveni şi marile probleme pentru statul român, în condiţiile în care Eximbank a semnat un memorandum cu Sanjeep Gupta privind o linie de credit acordată de Eximbank (banca statului român prin care se derulează afacerile de comerţ extern). Se pare că acest memorandum nu a fost semnat direct cu Liberty Galaţi, ci a fost interpus Greensill Bank Germania, cu scopul de a obţine linia de credit prin intermediul Liberty East Europe şi nu direct prin Liberty Galaţi.  Acest memorandum a fost semnat cu girul Guvernului Orban şi al preşedintelui Klaus Iohannis care s-au întâlnit în repetate rânduri cu Sanjeev Gupta şi şi-au exprimat public susţinerea acestui memorandum.

„Alianţa GFG în ansamblu este puternică din punct de vedere operaţional.  Beneficiem - în prezent - de preţuri ale oţelului la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, precum şi de pieţe puternice pentru aluminiu şi minereu de fier. Deşi dificultăţile Greensill au creat o situaţie care reprezintă o provocare, avem fonduri corespunzătoare nevoilor noastre actuale. Prin efortul nostru pentru a avea o eficienţă globală, am îmbunătăţit marjele de profitabilitate ale operaţiunilor noastre, majoritatea activităţilor principale generând fluxuri pozitive de numerar. Discuţiile pentru asigurarea unei finanţări alternative, pe termen lung, se desfăşoară bine, dar va dura ceva timp până ce acestea se vor concretiza. În tot acest timp, am solicitat tuturor companiilor noastre să gestioneze cu atenţie fluxurile de numerar. Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor pentru sprijinul lor susţinut”, informează prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Liberty Galaţi.

Mai multe detalii despre ingineriile financiare ale Greensill, GFG Alliance implicit Liberty Galaţi puteţi citi în materialul Statul român îşi va mai lua încă o ţeapă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi?.

Publicat în Știrea zilei

Arabia Saudită ar putea ajunge la faliment cel mai devreme în 2018 dacă preţul petrolului rămâne scăzut, deşi regatul saudit a redus cheltuielile bugetare şi a majorat produţia de ţiţei pentru a amâna pe cât posibil această situaţie, potrivit CNBC.
Măsurile luate de autorităţile saudite nu au făcut decât să amâne perspectiva falimentului cu câteva luni, potrivit unei analize Big Crunch.
Multe dintre ţările dependente de veniturile din petrol trebuie să taie masiv din cheltuieli pentru a-şi echilibra bugetul. Ţările bogate precum Qatar şi Kuweit par să întâmpine cele mai puţine dificultăţi, în timp ce în unele dintre ţările mai sărace sitaţia este agravată de tulburări sociale şi război civil.
Libia, unul dintre statele producătoare de petrol aflate în război civil, ar avea nevoie de un preţ al petrolului de 269 de dolari pe baril pentru a-şi echilibra bugetul, potrivit Fondului Monetar Internaţional.
Arabia Saudită are o situaţie internă stabilă şi se află undeva între cele două categorii, beneficiind de resurse vaste de ţiţei, dar şi de rezerve de aproximativ 624 miliarde de dolari la finele lunii decembrie. Stabilitatea regatului saudit este, însă, datorată numărului mare de locuri de muncă asigurate de stat, precum şi cheltuielilor publice generoase. Pentru a menţine această situaţie în contextul preţurilor mici la petrol, statul a fost nevoit să recurgă la rezerve. Bugetul Arabiei Saudite pentru anul în curs prevede o reducere a cheltuielilor bugetare cu 13,8% faţă de anul trecut, însă estimările băncii britanice Barclays plasează acest procentaj în jurul a 5%. Pentru 2016, deficitul bugetar este estimat la 12,9%, potrivit băncii. Pe lângă scăderea cheltuielilor, autorităţile saudite au crescut şi producţia de petrol, la peste 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie. Această strategie aduce încasări suplimentare, însă creşte şi presiunea de pe piaţa petrolului, unde în prezent există un excedent de ofertă, iar cotaţia barilului de petrol Brent se situează uşor peste 35 de dolari.

Publicat în Mapamond

Fotbalul gălăţean este în colaps. Veştile proaste nu se mai opresc dinspre Oţelul. După ce s-a aflat de votul negativ dat luni de Adunarea Creditorilor, conducerea clubului a decis să suspende activitatea până pe 25 februarie. Jucătorii au fost scoşi din cantonament şi trimişi acasă, toată gruparea oţelară părând resemnată în aşteptarea deznodământului final. Cum prima etapă din eşalonul secund este programată pe 27 februarie, este greu de crezut că Oţelul va mai putea să joace. „Ce s-a comunicat şi pe site, asta e situaţia. Activitatea se suspendă până pe 25 februarie, pentru că planul de reorganizare nu a fost aprobat. Jucătorii au fost chemaţi azi să depună cereri că doresc să plece, restul angajaţilor vor intra în preaviz. După cum aţi văzut şi declaraţia domnului Bojincă, 80% intrăm în faliment. Jucătorii pot pleca numai cu acordul creditorilor. Nu se antrenează nimeni, e activitate suspendată. Au hârtie că se pot antrena cu alte grupări care-i doresc. Ştiu că Murgoci are o solicitare, mai departe abia se află de acum. Nu cred că în două zile se pot îndrepta lucrurile. În situaţia în care părăseşte competiţia şi declară falimentul, ar trebui să pornească din Liga a 5-a”, a precizat managerul sportiv Aurelian „Vivi” Stamate.
Situaţia este foarte încordată, iar jucătorii sunt blocaţi şi nu ştiu ce vor face în continuare. „Din câte ştim, e suspendată activitatea o lună de zile. Nu putem să plecăm nicăieri, nu avem unde să ne antrenăm. Nu ne lasă nici să plecăm. Primim adeverinţă să ne antrenăm cu altă echipă, nu să şi plecăm. Nu ştiu de ce nu dă falimentul şi gata?! În ziua de azi nu mai dă nimeni nici 1.000 de euro pe un jucător. Nu am înţeles prea multe, acum am mai vorbit şi noi. Ne-au zis să plecăm acasă, să ne căutăm o echipă să ne antrenăm. Tare îmi e frică să nu cumva să rămânem fără echipă până în vară. Aseară am ieşit din cantonament, de azi să vedem ce va fi... Cred că se închide tot. Nu ştiu ce mai aşteaptă. Noi avem de pierdut. Vă daţi seama că nu ai cum să suspenzi o lună activitatea şi apoi să joci în campionat. E imposibil!”, a spus căpitanul roş-alb-albaştrilor, Samoel Cojoc.

Publicat în Sport
Vineri, 25 Septembrie 2015 00:00

Balon de oxigen pentru Oţelul Galaţi

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au amânat luarea unei decizii în procesul de faliment al FC Oţelul Galaţi pentru 21 octombrie 2015, în vederea continuării procedurii, după cum ne-au declarat reprezentanţii instanţei. Miza dosarului este extrem de mare, magistraţii urmând practic să decidă dacă planul de reorganizare propus de administratorul judiciar este viabil sau se impune declanşarea procedurii de faliment la clubul gălăţean. Anterior, principalul creditor al FC Oţelul Galaţi, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a cerut intrarea în faliment a grupării de fotbal gălăţene, pe motiv că nu a efectuat plăţi la datele specificate în planul de reorganizare şi nici nu şi-ar fi achitat obligaţiile fiscale apărute ulterior datei la care a intrat în procedura de insolvenţă. Printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti s-a stabilit că FC Oţelul este bună de plată aproape 25 de milioane de lei către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti. Primăria Galaţi, un alt creditor al clubului gălăţean, nu a fost, la rândul său, de acord cu planul de reorganizare propus la FC Oţelul „având în vedere că acesta nu a fost modificat şi nu prevede distribuiri de sume pentru creanţele bugetare  înscrise în tabelul de creanţe şi nici nu se menţionează achitarea obligaţiilor curente către bugetul local la termenele scadente prevăzute de codul fiscal”.

 

Publicat în Sport

Liga a II-a programează sâmbătă jocurile celei de-a IV-a etape. Oţelul va juca pe teren propriu, stadionul Oţelul, de la ora 11.00, cu Bucovina Pojorâta, o echipă nou promovată. După victoria de la Brăila, prima într-un joc oficial în acest sezon, roş-alb-albaştrii au un moral excelent şi-şi doresc să lege al doilea succes consecutiv. Cu câteva zile înainte de meci, fotbaliştii lui Daniel Florea şi suporterii au primit încurajări tocmai din Argentina. „În plan personal sigur o să mă întorc în Galaţi. Nu ştiu când... Am  zis când mi-am luat concediu că eram dispus să mă întorc la Oţelul oricând şi nu conta locul din clasament sau liga în care se află. Dar condiţiile trebuiau să fie clare, linişte la club, să fie stabilit măcar un obiectiv şi să fie trataţi cu respect toţi oamenii, fotbaliştii sau muncitorii. Ar fi o plăcere pentru mine şi sper ca în curând să se rezolve toate lucrurile în Galaţi şi să devină acelaşi Oţelul pe care l-am cunoscut eu acum 8 ani. Vreau să salut toţi gălăţenii, nu doar suporterii. Suporterii au fost minunaţi, dar vreau să-mi salut şi vecinii şi pe toată lumea pe care am cunoscut-o acolo. Vă salut cu mare drag şi sper să ne întâlnim cât mai curând”, a fost mesajul adresat din Argentina de Alejandro Viglianti, un jucător emblematic pentru gruparea roş-alb-albastră. Din păcate, partida de sâmbătă ar putea fi şi ultima din istoria clubului. Pe 23 septembrie, instanţa se va pronunţa în cazul procesului de insolvenţă şi cum Adunarea Creditorilor nu a aprobat planul de reorganizare, sunt şanse mari ca Oţelul să intre în faliment.

 

Publicat în Sport

Echipa gălăţeană a reuşit să obţină prima victorie din acest sezon al Ligii a II-a în cea de-a III-a etapă, câştigând la limită confruntarea de tradiţie cu Dacia Unirea Brăila. Unicul gol al partidei a fost izbutit de „puştiul” de 17 ani, Alexandru Istrate, care nu s-a pierdut cu firea deşi a făcut un pas uriaş de la duelurile cu colegii de generaţie din campionatul juniorilor, la cele cu „veteranii” Frunză şi Onofraş, jucători cu mare experienţă, cu multe jocuri în primele două eşaloane din fotbalul românesc. „Preferam să câştig ambele meciuri cu Brăila, dar s-a întâmplat să pierdem meciul de Cupă. Pentru noi era foarte important să luăm cele trei puncte din campionat. Am reuşit, felicit jucătorii, am încredere în echipă, jucătorii sunt tineri, aş vrea ca de la meci la meci echipa să arate mult mai bine. La Brăila nu a fost nimic special. Noi încercăm cu orice echipă să jucăm şi să luăm maximum de puncte. Jucătorii joacă pentru Oţelul Galaţi, iar Oţelul Galaţi trebuie să aibă rezultate. Având rezultate, o să vină lumea la stadion, o să vină mai mulţi suporteri, iar ei o să prindă încredere”, a declarat antrenorul principal Daniel Florea. 

Echipa gălăţeană va juca sâmbătă, de la ora 11.00, pe stadionul „Oţelul”, cu nou promovata Bucovina Pojorâta şi vrea să spargă gheaţa şi în faţa propriilor suporteri.

Publicat în Sport

SC Vâlceana a acţionat din nou în judecată municipalitatea, formulând o cerere de revizuire la Curtea de Apel Galaţi, într-o ultimă încercare de a obţine despăgubirile, pe care Primăria a refuzat să le plătească societăţii, a căror valoare fusese estimată la aproape 500.000 de euro. Suma reprezintă costul unuia dintre cele mai importante proiecte finanţate prin programul ISPA din Galaţi. Tribunalul a respins iniţial cererea de despăgubiri a SC Vâlceana introdusă pentru că Primăria nu a executat hotărârea judecătorească, iar Curtea de Apel Galaţi a respins, la rândul său, apelul SC Vâlceana ca nefondat. „Constată că pretenţiile reclamantei aferente perioadei 2008 – 18.08.2010 sunt prescrise. Constată că restul pretenţiilor sunt formulate în termenul general de prescripţie. Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC Vâlceana SRL  Galaţi – societate în insolvenţă reprezentată de administrator judiciar Bontea Daniela – în contradictoriu cu pârâtul municipiul Galaţi prin primar”, au stabilit judecătorii.

 

A cerut 2,5 milioane de euro, dar nu s-a ales cu nimic

 

Curtea de Apel Galaţi hotărâse iniţial ca municipalitatea să plătească societăţii amintite 471.044 de euro şi TVA, dar şi penalităţi calculate pentru această sumă, la care se adaugă şi cheltuieli de judecată de 21.690 de lei, hotărârea fiind definitivă din 2013. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, chiar dacă Primăria a formulat o cerere de revizuire şi o contestaţie la executare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au fost respinse. „Ne aflăm în iminentă stare de faliment ca urmare a blocării la plată a creanţei prin amânarea executării unui titlu executoriu, care nu îi convine Primăriei, deşi avea îndatorirea de a executa de bună voie hotărârea judecătorească, mai ales dacă creditorul se află în procedura generală de faliment”, au susţinut în instanţă reprezentanţii Vâlceana. Societatea a cerut ulterior Tribunalului Galaţi să oblige municipalitatea să plătească prejudiciul pe care i l-a cauzat în perioada 15.03.2013 - 11.02.2014 prin întârzierea punerii în executare a deciziei Curţii de Apel Galaţi, obligarea Primăriei la plata a 2.556.468 de euro drept despăgubiri, dar şi reţinerea drept garanţie a unei cauţiuni în sumă de 100.000 de lei depusă de Primărie, dar, în final, SC Vâlceana s-a trezit că nu va mai primi nici măcar un leu. Curtea de Apel Galaţi a stabilit ieri să reexamineze taxa de timbru, pe care SC Vâlceana ar urma să o achite în acest proces, raportat la suma pe care o solicită. 

Publicat în Știrea zilei