Vineri, 02 Octombrie 2015 00:00

De ce nu am întâlnit încă extratereştri?

Într-o noapte cu cer senin, departe de luminile oraşului, ochiul uman poate vedea în jur de 2.500 de stele, adica un număr infim din totalul stelelor din galaxia noastră. 

Astronomii estimează că sunt aproape la fel de multe stele în galaxia noastră, câte galaxii sunt în tot Universul. Acest număr se află undeva între 100 de miliarde si 400 de miliarde, depinde pe cine întrebăm. Pentru a simplifica puţin toate aceste numere, putem concluziona că pentru fiecare firicel de nisip de pe Pământ, există 10,000 de stele undeva acolo. Avem 100 miliarde de planete asemănătoare cu Pământul doar in galaxia noastră. Dacă vorbim despre întreg Universul, vorbim despre numere cu 15 zerouri. Aceasta este o problemă care i-a urmărit mult timp pe astrofizicieni, dar încă nu există un răspuns clar. Este cunoscută sub denumirea de „Paradoxul lui Fermi”, fiind pentru prima dată pronunţată în Italia, de către astronomul Enrico Fermi în 1950. „Dacă viaţa este atât de abundentă, de ce nu am auzit nimic de la nimeni până acum?”, a întrebat el.

După una dintre prelegerile ţinute în Denver, faimosul astrofizician Neil deGrasse Tyson a răspuns la o întrebare destul de interesantă. Când Tyson a fost întrebat de ce rasa umană nu a avut contact până acum cu vreuna din rasele extratereste, aceasta a răspuns: „Enrico Fermi susţinea că Universul există de mult timp, iar evoluţia tehnologică, atunci când are loc, are loc foarte repede. Dacă există extratereştri în galaxie, ar fi trebuit să fie aici până acum. Datorită faptului că ei trăiesc aproximativ la fel de mult cât trăim şi noi, ar putea trimite colonii către alte sisteme solare, să-şi instaleze tabere şi apoi să trimită alte colonii. Deci unu ar creşte la 10, 10 la 100, 100 la 1000 şi tot aşa. Numărul de colonii extraterestre ar fi foarte mare, dar totuşi unde sunt?”

 

Distanţa prea mare, una dintre cauze

 

Există un număr de posibile răspunsuri, unele mai dezamăgitoare ca altele. Să analizăm câteva posibilităţi.

Prima şi poate cea mai cunoscută dintre toate se referă pur şi simplu la distanţele pe care le implică aceste călătorii prin Cosmos. Să luăm în considerare că planetele pe care se poate locui în galaxia noastră pot fi la mii de ani-lumină distanţă unele de celelalte, făcând comunicare prin radiaţii electromagnetice (singura modalitate prin care ştim să comunicăm) dificilă sau chiar imposibilă. Pentru galaxiile diferite de Calea Lactee discutăm de milioane de ani-lumină distanţă, iar comunicarea devine cu atât mai greu de realizat. Aşadar, se poate ca pur şi simplu distanţele să fie prea mari pentru a realiza comunicare spaţio-temporală.

S-ar putea, de asemenea, să nu fi căutat destul de mult. Până în prezent, majoritatea căutărilor noastre (serch for extraterrestrial intelligence SETI) s-au limitat la câteva „vânători” cu ajutorul unor telescoape, poziţionate în jurul lumii. Institutul SETI a realizat aceste căutări, însă fără niciun rezultat până în prezent.

La începutul acestui an, a fost anunţat un proiect numit Breakthrough Listen. Proiectul a fost finanţat cu 100 milioane de dolari de către miliardarul rus Yuri Milner şi va fi cel mai mare proiect de căutare a vieţii extraterestre de până acum. Se vor folosi două dintre cele mai puternice telescoape radio din lume, cel de la Observatorul Green Bank din Virginia de Vest şi cel de la Observatorul Parkes din Australia, pentru a analiza cele mai apropiate un million de stele  şi de asemenea cele mai apropiate 100 de galaxii, în speranţa găsirii unor semnale rătăcite. Este cea mai bună şansă pe care o avem momentan.

 

Un posibil război

 

În cadrul aceleiaşi prelegeri, Neil deGrasse Tyson a devenit serios şi a abordat subiectul în felul următor: „Altă ipoteză ar fi aceea conform căreia dacă aparţii unei culturi care vrea să colonizeze altă planetă, altă stea, sau alt sistem solar, asta spune ceva despre tine. Nu eşti fericit doar cu o planetă, vrei mai multe. Aşa că te duci şi revendici planeta pe care o vrei. Şi asta tot continuă, însă dacă toată lumea care face asta ar avea o asemenea mentalitate, am rămâne fără planete de cucerit. Şi ce se întâmplă după aceea? Râzboi”. De aici putem deduce că ceea ce facem noi, căutând într-una alte planete şi alte forme de viaţă, s-ar putea să se transforme în cu totul şi cu totul altceva şi să agraveze liniştea de care ne-am bucurat până acum.

Dacă nu se găseşte nimic în 10 ani de căutări din cadrul proiectului Breakthrough Listen, lucrurile ar putea deveni ceva mai complicate.

O altă soluţie la Paradoxul lui Fermi sugerează că ar exista un Filtru în univers, filtru prin care viaţa inteligentă se opreşte, poate prin auto-distrugere sau prin altă modalitate. S-ar putea ca noi să fim prima specie care a trecut de acest filtru, sau s-ar putea ca noi să nu fi ajuns încă acolo, iar toate celelalte civilizaţii dinaintea noastră să fi fost distruse.

Poate, conform unor postulate, există alte căi de a comunica pe care încă nu le cunoaştem. Poate că celelalte civilizaţii aşteaptă ca noi să ajungem la un nivel de maturitate tehnologică înainte de a lua legătura cu noi. Acesta ar putea fi motivul pentru care încă nu am găsit nimic acolo, dar până nu descoperim aceste modalităţi de comunicare, nu prea putem face nimic.

„Eu sunt întru totul pentru această variantă, conform căreia am fost vizitaţi. Dar s-au uitat în jurul lor şi şi-au dat seama că nu există viaţă inteligentă pe Pământ, aşa că au plecat pentru totdeauna.”, concluzionează Neil deGrasse Tyson. 

Publicat în Mozaic

Astronautul american Edgar Mitchell, cel de-al şaselea om care a păşit pe Lună, spune că extratereştrii au intervenit în timpul Războiului Rece pentru a salva omenirea de un război nuclear între Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică, potrivit independent.co.uk.

Edgar Mitchell, care a ajuns pe Lună în timpul misiunii spaţiale Apollo 14 din anul 1971, a dezvăluit într-un interviu acordat pentru Mirror Online că mai multe surse i-au relatat faptul că, de-a lungul anilor, extratereştrii - iubitori de pace - au dezactivat focoasele nuclare în timpul testelor efectuate în bazele militare americane din mai multe zone deşertificate din sud-vestul Statelor Unite.

"Din propria experienţă şi discutând cu mai multe persoane am ajuns la concluzia clară că extratereştrii au încercat să ne ţină departe de un război nuclear şi să ne ajute să construim pacea pe Pământ. Am stat de vorbă cu mulţi ofiţeri din Air Force (Forţele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, n.r.) care lucrau în acele depozite în timpul Războiului Rece. Mi-au spus că OZN-urile zburau adeseori pe deasupra lor şi, adeseori, le dezactivau proiectilele. Alţi ofiţeri, care lucrau în bazele militare de pe coasta Oceanului Pacific, mi-au spus că rachetele lor teleghidate erau în mod frecvent doborâte de nave extraterestre", a spus astronautul Edgar Mitchell.

Edgar Mitchell crede cu tărie în existenţa extratereştrilor şi a OZN-urilor (Obiect Zburător Neidentificat, n.r.) şi afirmă că această convingere fermă i-a fost declanşată de călătoria sa de întoarcere pe Terra la finalul misiunii Apollo 14.

Născut în statul american New Mexico, astronautul american a crescut în apropiere de zonele în care armata americană a testat rachete nucleare, dar şi în apropiere de Roswell, un oraş devenit celebru graţie "incidentului OZN" din 1947, când mai multe publicaţii americane au anunţat că armata a recuperat o navă extraterestră - dar şi cadavrele unor extratereştri - care s-ar fi prăbuşit în acel oraş. De la sfârşitul anilor 1970, incidentul a fost obiectul unor controverse intense şi subiectul mai multor teorii ale conspiraţiei cu privire la natura reală a obiectului care s-a prăbuşit.

Publicat în Mozaic
Marți, 18 August 2015 00:00

Suntem sau nu extratereştri?

Apariţia vieţii pe Pământ este unul dintre cele mai dificile puzzle-uri pe care oamenii de ştiinţă nu au reuşit să le dezlege. Mulţi dintre ei încep să se întrebe, însă, dacă Pământul este locul în care a luat naştere viaţa. Astrobiologii continuă să găsească indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei şi a fost adusă pe Terra de meteoriţi şi comete, în urmă cu 4 miliarde de ani - teorie cunoscută drept panspermie sau pangeneză. Spre exemplu, molecule organice şi apă au fost descoperite la suprafaţa cometelor care traversează sistemul nostru solar, aspect care indică faptul că materialele necesare apariţiei vieţii pe Pământ provin din spaţiu. Unii merg mai departe şi spun că viaţa în sine a apărut în altă parte şi a fost adusă pe Terra unde a găsit un mediu propice pentru a se dezvolta.

Pangeneza nu este o teorie nouă. Aceasta a apărut în 1871, însă a început să se răspândească recent, odată ce astronomii au început să descopere numeroase componente organice în Univers. Peter Ward, biolog la Universitatea Washington din Seattle crede că Marte ar putea fi un ”candidat” bun ca origine a vieţii de pe Pământ. În opinia sa, dacă cercetătorii vor reuşi să găsească dovezile care arată că viaţa de pe Pământ este extraterestră la origine, numeroase credinţe religioase şi ştiinţifice vor fi date peste cap.

Publicat în Mozaic

Caracatiţele sunt deosebit de inteligente, capacitatea lor de a le distrage atenţia prădătorilor şi de a scăpa atunci când sunt ţinute în captivitate determinându-i pe cercetători să le considere extratereştri, relatează i100.independent.co.uk. Teoria pleacă de la zoologul Martin Wells, iar afirmaţiile acestuia au dat naştere mai multor cercetări. "Ele au fost primele fiinţe inteligente de pe planetă", a declarat dr. Sydney Brenner de la Institutul Okinawa de Ştiinţă şi Tehnologie, în urma unui studiu.

Studiul, publicat in Nature, a arătat că genomul caracatiţei este puţin mai mic decât cel al oamenilor, dar are cu aproximativ 10.000 mai multe gene, care pot da caracatiţei caracteristicile sale unice şi abilităţile deosebite. Caracatiţele au de 10 ori mai multe gene speciale pentru dezvoltarea celulelor nervoase ca alte nevertebrate şi de peste două ori mai multe ca majoritatea mamiferelor.

Publicat în Mozaic

Astronomii care fac parte din misiunea Kepler au descoperit o nouă exoplanetă, numită Kepler-452b, despre care susţin că este remarcabil de asemănătoare cu Terra. Deşi a fost numită "vărul mai mare al Pământului", viaţa pe Kepler-452b ar fi, totuşi, foarte diferită de viaţa pe Terra. Un grup de cercetători a reuşit să explice cum ar arăta viaţa pe această exoplanetă.

Kepler-452b se află la o distanţă de 1.400 de ani lumină şi gravitează în jurul propriei sale stele, care se află la o distanţă cu 5% mai mare decât se află Terra de Soare, astfel că o rotaţie completă are loc în 385 de zile. Kepler-452b e cu 60% mai mare decât Terra şi probabil de cel puţin cinci ori mai masivă, deci gravitaţia sa ar fi considerabil mai mare decât cea cu care sunt obişnuiţi oamenii. Potenţialii exploratori s-ar simţi, deci, de două ori mai "grei" decât se simt pe Pământ, spun cercetătorii, citaţi de space.com.

"Iniţial, ar fi o provocare", a spus Jon Jenkins, membru al misiunii care a descoperit exoplaneta. "Posibilii vizitatori ar putea, însă, face faţă acestei provocări. Până la urmă, şi pompierii sau cei care urcă pe munte cu rucsacul în spate cară greutăţi, imitând efectul gravitaţiei de pe Kepler. Dacă am ajunge acolo, am deveni mai puternici. Oasele noastre ar deveni mai puternice, ar fi ca şi cum ai merge la sală în fiecare zi. Pe termen lung, gravitaţia de pe această planetă ar duce la schimbări semnificative în corpurile potenţialilor colonişti", a adăugat John Grunsfeld, fost astronaut.

Alte caracteristici ale exoplanetei le-ar fi, totuşi, mai familiare potenţialilor colonişti umani. De exemplu, Kepler orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui, aflată aproximativ la aceeaşi distanţă.

Celelalte aspecte ale vieţii pe Kepler necesită, însă, mai multă imaginaţie, în lipsa unor date concrete. Cercetătorii au declarat că vărul Terrei are mari şanse să fie o planetă telurică, cu zone stâncoase, vulcani activi şi apă, însă masa şi compoziţia acesteia nu au fost încă determinate.

Echipa de cercetare mai speculează că steaua în jurul căreia orbitează exoplaneta e mai bătrână decât Soarele nostru (6 miliarde de ani, comparativ cu 4,5 miliarde). Acest lucru înseamnă că suprafaţa acestei planete ar putea deveni, în timp, asemănătoare celei de pe Venus, care primeşte o cantitate de lumină semnificativ mai mare, comparativ cu Pământul. Acest scenariu nu se va întâmpla, însă, mai devreme de 500 de milioane de ani (în condiţiile în care estimările asupra mărimii planetei şi a stelei sale ar fi corecte). "Nu ştim cu exactitate cum ar fi. E fascinant să îţi imaginezi, acest lucru îţi dă prilejul să te gândeşti la propriul nostru ecosistem, la propria noastră planetă. Suntem norocoşi să ne aflăm într-o zonă propice vieţii", a conchis Jenkins.

 

Vaticanul exclude probabilitatea unei întâlniri de gradul trei

 

Orice descoperire a unei noi planete şi, cu atât mai mult, descoperirea de către NASA a planetei Kepler 452b, această exoplanetă similară Pământului, constituie "o veste bună", a declarat pentru AFP José Funes, un iezuit de origine argentiniană, ca şi Papa Francisc. Însă "până în prezent nu există nicio dovadă a existenţei vieţii şi cu atât mai puţin a vieţii inteligente" pe Kepler 452b. "Există probabilitatea (ca acolo) să existe viaţă şi, de ce nu, chiar viaţă inteligentă, însă nu vom avea cum să aflăm cu certitudine niciodată" din cauza distanţei enorme dintre Pământ şi Kepler 452b, a explicat el.

Cu tehnologia din prezent ar fi nevoie de 11 milioane de ani pentru ca o navă sau sondă trimisă de pe Pământ să ajungă la Kepler 452b, situată la 1.400 de ani lumină.

Posibilitatea existenţei vieţii extraterestre nu complică însă mesajul biblic. "Descoperirea vieţii (extraterestre) inteligente nu înseamnă neapărat că mai există încă un Iisus" sau că Dumnezeu şi-a trimis acolo Fiul, asigură părintele Funes. "Încarnarea Fiului lui Dumnezeu este un eveniment unic în istoria umanităţii şi a Universului", a explicat părintele Funes, diplomat în teologie şi doctor în astronomie. "Dumnezeu s-a întrupat în Iisus doar pe planeta noastră, în Palestina, acum 2.000 de ani. Şi El nu a ales un francez, un italian sau un argentinian, ci un evreu", a subliniat el zâmbind şi adăugând că vorbeşte în nume personal şi nu al bisericii pe care o reprezintă, care nu a adoptat o poziţie oficială asupra acestor subiecte. Însă, "în ipoteza existenţei vieţii inteligente (pe o altă planetă) eu nu văd nicio contradicţie cu credinţa creştină", a susţinut el, declarându-se însă, cu titlu personal, "foarte sceptic" cu privire la această eventualitate. "Eu nu cred ... S-ar putea ca mâine să fiu contrazis, însă nu cred că vom ajunge în ziua în care să ne întâlnim cu un Mister Spock" (personaj extraterestru celebru din seria "Star Trek"), a glumit el.

Publicat în Mozaic
Miercuri, 10 Iunie 2015 00:00

Unde sunt extratereştrii?

Doar în universul observabil există miliarde de galaxii cu mii de miliarde de stele, ceea ce înseamnă că în cosmos există miliarde şi miliarde de planete locuibile. Cum se face că dacă există atât de multe lumi, lumi similare cu Pământul, unde viaţa poate să existe, nu au găsit extratereştrii?

Cunoscută drept paradoxul Fermi, această întrebare continuă să îi lase fără răspuns pe oamenii de ştiinţă.

Omenirea a avansat rapid în ultimii 100 de ani, însă această perioadă devină nesemnificativă în comparaţie cu istoria de 13,82 miliarde de ani a Universului. Prin urmare, nu este dificil de imaginat că vom ajunge să vizităm alte planete în viitor. Pare însă puţin probabil să fim prima civilizaţie care să ajungă în acest punct. Prin urmare, nu ar fi trebuit să auzim de alte specii până acum? Această întrebare i-a făcut pe unii savanţi să creadă că adevăratele călătorii interstelare nu sunt posibile, că nicio civilizaţie nu poate rezista suficient de mult încât să reuşească să intre în contact cu alta.

Într-o înregistrare postată pe canalul Kurz Gesagt de pe platforma YouTube, specialiştii şi-au propus să analizeze obstacolele care au oprit omenirea să viziteze alte planete.

Cel mai important dintre acestea este călătoritul în spaţiu în sine, care este extrem de dificil pe baza cunoştinţelor noastre actuale. Să colonizezi o altă planetă cu tehnologiile pe care le avem la ora actuală, ”o călătorie de poate mii de ani trebuie să fie supravieţuită de către o populaţie suficient de mare încât să o ia de la capăt”. Chiar dacă am reuşi să călătorim cu o viteză aproape de cea a luminii, ceva imposibil de conceput la ora actuală, am avea nevoie de 100.000 de ani pentru a traversa Caleea Lactee. Prin urmare, vizitarea altei planete rămâne imposibilă pentru moment.

Un alt obstacol ar fi circumstanţele cosmice. ”Universul este foarte vechi. Pe Pământ există viaţă de cel puţin 3,6 miliarde de ani. Viaţă umană inteligenţă există de circa 250.000 de ani. Însă doar de un secol avem tehnologia pentru a comunica pe distanţe mari. Este posibil să fi existat imperii extraterestre imense care să se fi răspândit pe mii de sisteme solare şi care să fi existat milioane de ani şi noi să-i fi ratat”, se arată pe înregistrare.

O altă posibilitate ar fi că metodele noastre de comunicare sunt prea primitive pentru a putea să luăm legătura cu o civilizaţie extraterestră în viaţă la ora actuală.

Un alt scenariu ar fi ideea unui creier Matrioşka - în esenţă, o realitate virtuală în cadrul căreia speciile care nu au nicio dorinţă de a continua să progreseze să trăiască într-un fel de paradis pentru eternitate. O structură imensă care ar conţine conştiinţele colective ale speciilor din interiorul acestei realităţi virtuale ar fi alimentată de energia unei stele. ”Dacă ar fi construit în jurul unei stele pitice, acest computer ar putea avea energie pentru aproape 10 mii de miliarde de ani. De ce am vrea să cucerim o galaxie sau să intrăm în contact cu alte forme de viaţă dacă am avea o astfel de opţiune?”, se arată în postare.

Această structură este numită uneori sfera Dyson şi ar fi uşor de observat, dacă ar exista, datorită radiaţiilor intraroşii pe care le-ar emite. Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au căutat o astfel de structură în 100.000 de galaxii, însă nu au avut succes.

”Toate aceste soluţii ale paradoxului Fermi au o problemă. Nu ştim unde sunt graniţele tehnologiei. Am putea fi aproape de ele sau foarte departe. S-ar putea ca super tehnologii să ne aştepte, să ne permită să fim nemuritori, să ne transporte în alte galaxii şi să ne ridice la nivelul unor zei”, se arată pe înregistrarea celor de la Kurz Gesagt.

În încheiere, experţii spun că e nevoie să ne continuăm eforturile de a înţelege cât mai multe despre Universul în care trăim. Este posibil, ca în realitate, să fim cea mai avansată rasă şi atunci trebuie să supravieţuim şi conservăm cea mai mare descoperire pe care am făcut-o până acum: pe noi. 

Publicat în Mozaic