Forţa de muncă românească la export! Asta va face guvernul ca urmare a politicilor USR-iste, reformelor la care ne angajăm pentru a putea primi partea de împrumut din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis la Comisia Europeană.
Propuneri de creştere a taxelor, preţurile şi-au luat deja avânt, reformele fiscale vor atârna bolovani de gâtul micilor antreprenori, creşterea alocaţilor şi pensiilor amânată până la "Sfântul Aşteaptă". Ba mai mult, pentru cei de peste 40 de ani, gândul că vor merge la muncă până la 70 de ani, înglodaţi în datorii şi cu venituri din ce în ce mai mici, nu-i poate determina decât să-şi reconsidere şederea în România pentru că le-a fost luată şi posibilitatea de a ieşi la pensie în baza legislaţiei actuale. Oare i-a interesat pe USR-iştii care au elaborat PNRR-ul care este speranţa de viaţă în ţara noastră? Nu! Aşa cum arată statisticile oficiale, speranţa de viaţă a europenilor a depăşit 80 de ani, încă din 2014, în ţara noastră speranţa de viaţă este de 75 de ani, adică cu 8 ani mai mică decât în ţări precum Franţa, Spania şi Italia unde este de 83 de ani.
Şi atunci, mai speră cineva să ajungă să beneficieze de pensie? Ce ar trebui să facă românii să aibă parte de bunăstare şi un trai mai bun la bătrâneţe, cu o pensie decentă? Nu-i rămâne românului decât să ia calea străinătăţii! Guvernul actual a demonstrat deja că asta vrea!
Să nu uităm imaginea înfiorătoare, în plină pandemie, când toată Europa era închisă, cum au deschis graniţele şi au făcut un pod aerian pentru ca românii să plece la cules sparanghel în Germania.
Devine din ce în ce mai clar că vor să transforme România într-o pepinieră de forţă de muncă numai bună pentru a fi exportată în străinătate!

Publicat în Politica

România a exportat, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2015, o cantitate de 8.992,6 tone de miere, în scădere cu 5,3% faţă de perioada similară din 2014, când exporturile au totalizat 9.497,6 tone, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind balanţa comercială cu produse agroalimentare din ţările intra şi extracomunitare.
Încasările din exporturile de miere au însumat, în primele 10 luni ale anului trecut, 34,577 milioane de euro, fiind aproape similare cu cele raportate în perioada 1 ianuarie — 31 octombrie 2014 (34,574 milioane euro).
Pe de altă parte, valoarea importurilor de miere în primele 10 luni din 2015 a ajuns la 4,74 milioane de euro, pentru o cantitate de 2.081,6 tone, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2014 a totalizat 5,13 milioane de euro pentru 2.066,1 tone de miere aduse de pe pieţele intra şi extracomunitare.
Potrivit datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), producţia de miere din 2015 s-a diminuat în medie cu 30% faţă de o producţie medie anuală de 22.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulărilor familiilor de albine.
Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 450 — 500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, ei se situează încă în coada clasamentului european.
România deţine, la ora actuală, locul patru în Europa din punct de vedere al producţiei de miere, după Germania, Franţa şi Ungaria, cu circa 20.000 de tone anual, şi locul şapte la numărul de familii de albine cu 1,47 milioane.

Publicat în National

Deprecierea monedei euro şi reluarea importurilor Iranului ar putea oferi o gură de oxigen exporturilor de grâu ale Uniunii Europene, care în acest an au fost limitate din cauza competiţiei statelor din regiunea Mării Negre precum şi de reticenţa fermierilor din Vest de a-şi vinde grâul, au declarat pentru Reuters o serie de exportatori europeni.

Analiştii estimează că Uniunea Europeană a produs o cantitate record de 149 milioane tone de grâu moale pentru al doilea an consecutiv, dar, spre deosebire de 2014/15, când recolta record a dus la exporturi record, în noul sezon cererea la export a fost mult mai mică.

În ultimele săptămâni însă deprecierea a monedei euro, până la 1,07 dolari, a făcut grâul din UE mai competitiv pe pieţele de export în dolari, ajutând la reducerea decalajului care îl separă de grâul din Rusia şi Ucraina, aşa cum arată licitaţiile organizate săptămâna trecută în Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu.

„Cursul de schimb al monedei euro ar putea coborî până la paritate cu dolarul şi asta ne va ajuta să concurăm cu Rusia”, a declarat Robertas Lapinskas, director general la traderul lituanian de cereale Agrorodeo.

În acest sezon, statele baltice au reuşit să preia o parte din cota de piaţă a principalilor exportatori de grâu din UE, Franţa şi Germania. Cele trei state baltice au vândut până acum aproximativ 700.000 de tone de grâu către Algeria şi 1,2 milioane tone către Arabia Saudită şi ar putea vinde alte trei milioane de tone în a doua jumătate a sezonului 2015/16, estimează Robertas Lapinskas. Potrivit acestuia, exporturile de grâu ale statelor baltice au beneficiat de disponibilitatea fermierilor locali de a-şi vinde grâul în condiţiile în care cotaţiile futures la Bursa de la Paris au crescut peste pragul de 180 de euro pe tonă, care reprezintă un preţ bun pentru fermierii din statele baltice.

În schimb, mulţi fermieri din Europa Occidentală continuă să aştepte preţuri mai bune. „Există foarte mult grâu care a rămas în silozurile fermierilor”, a declarat Klaus Schumacher, de la traderul german de cereale BayWa AG.

Pe lângă disponibilitatea fermierilor de a-şi vinde grâul, perspectivele pentru exporturile UE de grâu vor fi influenţate şi de cerere, o reluare a importurilor Iranului putând ajuta grâul din Germania şi statele baltice, care în ultimul sezon s-a vândut foarte bine în Iran.

Aşteptările potrivit cărora relaxarea sancţiunilor economice impuse Iranului va duce la creşterea schimburilor comerciale, precum şi îndoielile cu privire la prognozele precedentului guvern de la Teheran care susţinea că nu va fi nevoit să importe grâu în acest sezon, i-au făcut pe traderi să estimeze că Iranul ar putea importa mai multe milioane de tone de grâu după ce în ultimele luni a avut o prezenţă modestă pe piaţa importurilor. „Cred că vor importa mai mult, totul depinde de ceea ce se va întâmpla în următoarele luni cu liberalizarea economiei”, a spus Schumacher.

Separat, însă, adjunctul ministrului iranian al Agriculturii, Ali Ghanbari, a declarat pentru agenţia Mehr că Iranul a oprit importurile de grâu datorită producţiei interne mari şi de asemenea are de gând să exporte aproximativ 300.000 de tone de grâu dur până în luna martie 2016.

Publicat în Mapamond

Deficitul balanţei comerciale a atins valoarea de 3,292 miliarde de euro, în primele şase luni ale anului în curs, în creştere cu 441,1 milioane de euro faţă de intervalul similar din 2014, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie — iunie 2015, exporturile şi importurile au crescut cu 5,9%, respectiv cu 6,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior.

În timp ce exporturile FOB au însumat 27,029 miliarde euro, importurile CIF au ajuns la 30,321 miliarde euro, în intervalul primelor şase luni din acest an.

Datele INS relevă, de asemenea, că, în luna iunie 2015, exporturile FOB au fost de 4,767 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 5,486 miliarde euro, rezultând un deficit de 719,9 milioane euro.

Totodată, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra — UE28) în primul semestru al acestui an a fost de 19,890 miliarde euro la expedieri şi de 23,329 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi şi 76,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra — UE28) în primele şase luni din 2015 a fost de 7,139 miliarde euro la exporturi şi de 6,992 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,4% din total exporturi şi 23,1% din total importuri.

Potrivit INS, în primele şase luni din anul curent, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (44,6% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,2% la export şi respectiv 31,5% la import).

Publicat în Economie