În intervalul 12-19 iulie 2021, în România s-au înregistrat 403 cazuri noi de infecţie cu noul coronavirus, în creştere faţă de săptămâna anterioară (296). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 20 aprilie 2021, când au fost raportate 237 persoane decedate. România se menţine, la 19 iulie 2021, pe poziţia a 14-a în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri confirmate. La nivel mondial, numărul infectărilor şi al deceselor cu noul coronavirus a fost în creştere faţă de cel din săptămâna anterioară.

Evoluţia COVID-19 în România până la 19 iulie 2021

Până la data de 19 iulie 2021, în România au fost confirmate 1.081.678 cazuri de COVID-19, cu 46 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 1.046.776 pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 19 iulie 2021, ora 13.00.

Până la data menţionată, 34.254 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au murit, în intervalul 18 iulie (ora 10.00) - 19 iulie (ora 10.00) fiind raportat de către INSP un singur deces (femeie), pacientă infectată cu noul coronavirus, internată într-un spital din Iaşi.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 269. Dintre acestea, 33 sunt internate la ATI.

Până la 19 iulie, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.552.078 teste RT-PCR şi 1.674.630 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.081 de teste RT-PCR (1.798 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.283 la cerere) şi 6.892 de teste rapide antigenice.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 12-19 iulie 2021: 403 de cazuri noi; între 1 şi 4 decese noi pe zi

În intervalul 12-19 iulie 2021, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 1.081.678 cazuri în 19 iulie 2021, de la 1.081.275 cazuri în 12 iulie 2021.

Evoluţia cazurilor în intervalul 12-19 iulie 2021, pe zile, a fost următoarea: 12 iulie: 39 cazuri; 13 iulie: 51 cazuri; 14 iulie: 79 cazuri: 15 iulie: 62 cazuri; 16 iulie: 72 cazuri; 17 iulie: 49 cazuri; 18 iulie: 44 cazuri; 19 iulie: 46 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 12-19 iulie 2021, a oscilat între 1 şi 4. Numărul de decese raportate de INSP zilnic a fost mai mare în intervalul menţionat, dar restul de decese sunt anterioare intervalului mai sus menţionat şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, de către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, în urma verificărilor efectuate, conform raportărilor zilnice ale GCS.

Evoluţia COVID-19 în România, în ultimele 3 luni: intervalul 12-19 iulie, în creştere faţă de intervalul 5-12 iulie 2021

În intervalul 12-19 iulie 2021 s-au înregistrat 403 cazuri, o uşoară creştere faţă de săptămâna anterioară (296 cazuri).

Evoluţia numărului de cazuri noi, pe săptămâni, în ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei: săptămâna 5-12 apr. - 30.504; săptămâna 12-19 apr. - 22.582; săptămâna 19-26 apr. - 16.448; săptămâna 26 apr.-3 mai - 10.817; săptămâna 3-10 mai - 8.394; săptămâna 10-17 mai - 5.560; săptămâna 17-24 mai - 382; săptămâna 24-31 mai: 1.964; săptămâna 31 mai - 7 iunie: 1.215; săptămâna 7-14 iunie: 824; săptămâna 14-21 iunie: 506; săptămâna 21-28 iunie: 385; săptămâna 28 iun. - 5 iul.: 312 cazuri; săptămâna 5-12 iul.: 296 cazuri; săptămâna 12-19 iul.: 403.

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, în ultimele circa trei luni ale pandemiei în ţara noastră: săptămâna 5-12 apr. - 1.058; săptămâna 12-19 apr. - 1.133; săptămâna 19-26 apr. - 1.130; săptămâna 26 apr.-3 mai - 869; săptămâna 3-10 mai - 654; săptămâna 10-17 mai - 537; săptămâna 17-24 mai - 406; săptămâna 24-31 mai - 335; săptămâna 31 mai - 7 iunie - 197; săptămâna 7-14 iunie: 119; săptămâna 14-21 iunie: 61; săptămâna 21-28 iunie: 45; săptămâna 28 iun. - 5 iul.: 24; săptămâna 5-12 iul.: 15; săptămâna 12-19 iul.: 18.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele opt zile şi pe săptămâni: peste 190.000.000 de cazuri şi peste 4.080.000 decese, până la 19 iulie 2021

La nivel mondial, în ultimele opt zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 3.635.077 de la 186.806.577 în 12 iulie, la 190.441.654 cazuri în 19 iulie, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 190.441.654 cazuri în 19 iulie 2021, 4.089.175 erau reprezentate de decese. Numărul deceselor a crescut, astfel, de la 4.032.630 în 12 iulie 2021 la 4.089.175 cazuri în 19 iulie, ora 13.00, conform sursei citate.

Numărul deceselor (56.545) a fost, în intervalul 12-19 iulie 2021, în creştere faţă de cel din intervalul anterior (55.441).

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, din ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei, la nivel mondial: săptămâna 1-8 mart. - 62.437; săptămâna 8-15 mart. - 60.565; săptămâna 15-22 mart. - 61.975; săptămâna 22-29 mart. - 67.861, săptămâna 29 mart.-5 apr. - 68.895, săptămâna 5-12 apr. - 84.284; săptămâna 12-19 apr. - 83.044; săptămâna 19-26 apr. - 89.436; săptămâna 26 apr.-3 mai - 106.294; săptămâna 3-10 mai - 76.937; săptămâna 10-17 mai - 86.260; săptămâna 17-24 mai - 84.729; săptămâna 24-31 mai - 78.047; săptămâna 31 mai - 7 iun. - 187.479; săptămâna 7-14 iun. - 74.885; 14-21 iun. - 84.417; săptămâna 21-28 iun. - 33.973; săptămâna 28 iun. - 5 iul. - 54.044; săptămâna 5-12 iul. - 55.441; săptămâna 12-19 iul. - 56.545.

La 19 iulie 2021, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 5 milioane cazuri, se aflau: SUA (34.080.007 cazuri şi 609.021 decese), India (31.144.229 cazuri şi 414.108 decese), Brazilia (19.376.574 cazuri şi 542.214 decese), Franţa (5.929.929 cazuri şi 111.662 decese), Rusia (5.908.691 cazuri şi 146.686 decese),Turcia (5.529.719 cazuri şi 50.554 decese), Regatul Unit (5.455.276 cazuri şi 128.988 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe prima poziţie, Europa pe locul al doilea, Asia pe locul al treilea

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, la data ultimei actualizări a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), din 15 iulie 2021, America se află pe primul loc (cu peste 74,2 milioane de cazuri), Europa pe locul al doilea (cu peste 55,9 milioane cazuri) şi Asia, pe locul al treilea (cu peste 51,1 milioane cazuri). Urmează Africa (cu circa 5,9 milioane cazuri) şi Oceania (cu peste 90.000 cazuri), informează www.ecdc.europa.eu. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Luni, 31 August 2015 00:00

Ne îndreptăm spre Homo Sapiens 2.0?

Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern. Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. "Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor", explică Dr. Virpi Lummaa, de la Universitatea din Sheffield.

Nu doar că evoluăm în continuare, această evoluţie este mult mai rapidă decât în trecut. În ultimii 10.000 de ani, ritmul evoluţiei umane s-a mărit de până la 100 de ori, creând mai multe mutaţii în genele noastre, şi mai multe selecţii naturale ale acestor mutaţii.

Iată câteva lucruri care ne indică faptul că specia umană continuă să evolueze:

 

1. Bem în continuare lapte

 

Genele care permit corpului uman să aibă abilitatea de a digera lactoză se dezactivau iniţial odată ce mama nu le mai oferea lapte copiilor. Am început să domesticim însă vaci, oi şi capre, iar abilitatea de a bea laptele lor s-a transformat într-un avantaj din punct de vedere nutriţional. Oamenii care aveau mutaţia genetică ce le permitea să digere lactoza au fost mai capabili să îşi propage propriile gene.

Un studiu publicat în 2006 sugerează că toleranţa la lactoză se dezvolta în continuare cu 3.000 de ani în urmă în estul Africii. Mutaţia genetică care ne permite digerarea laptelui este acum existentă la mai bine de 95% dintre descendenţii nord-europeni.

 

2. Ne pierdem măselele de minte

 

Strămoşii noştri aveau maxilare mult mai mari decât noi, care îi ajutau să mestece hrana tare de care dispuneau, precum rădăcinile sau nucile. Ei muşcau din carne cu dinţii, iar cu timpul aceştia se deteriorau. Corpul s-a adaptat, iar al treilea set de molari a apărut la oameni. Astăzi, avem ustensile pe care le folosim pentru a tăia mâncarea. Hrana este mai moale şi mai uşor de mestecat, iar ca rezultat maxilarele noastre au devenit mai mici. De aceea măselele de minte ne deranjează. Pur şi simplu nu mai este loc pentru ele pe maxilar. Se estimează că 35% din populaţie s-a născut în ultima perioadă fără măsele de minte şi unii specialişti susţin că aceşti dinţi vor dispărea în viitor cu totul.

 

3. Suntem rezistenţi la boli

 

În anul 2007, un grup de cercetători care analiza semnele recente ale evoluţiei a descoperit 1.800 de gene care au devenit răspândite la oameni în ultimii 40.000 de ani, multe fiind dedicate luptei împotriva unor boli infecţionase, precum malaria. Mai bine de 12 noi variaţii genetice dedicate luptei împotriva malariei se răspândesc rapid în rândul africanilor.

Un alt studiu a arătat că selecţia naturală a fost în favoarea populaţiei care trăieşte la oraş. Traiul aici a produs gene care le permit oamenilor să fie mai rezistenţi la boli precum tuberculoza.

 

4. Creierele noastre se micşorează

 

Deşi ne place să credem că graţie creierelor noastre suntem mai inteligenţi decât animalele, acestea au început în realitate să se micşoreze în ultimii 30.000 de ani. Volumul mediu al unui creier uman a scăzut de 1.500 de centimetri cubi la 1.350 de centimetri cubi, partea lipsă fiind echivalentă cu dimensiunea unei mingi de tenis.

Un grup de cercetători susţine că micşorarea creierelor noastre ar însemna, de fapt, că devenim mai proşti, în timp ce alţii susţin că devenim mai inteligenţi deoarece creierele noastre sunt mai eficiente. Această teorie sugerează, totodată, că micşorarea se produce pentru că creierul este rearanjat pentru a funcţiona mai rapid şi pentru a ocupa mai puţin spaţiu.

O altă teorie susţine că micşorarea creierelor ar putea reprezenta un avantaj în evoluţia umană pentru că i-ar face pe oameni mai puţin agresivi şi le-ar permite să lucreze împreună pentru a rezolva probleme.

 

5. Unii dintre noi au ochii albaştri

 

Iniţial, toţi oamenii aveau ochii căprui, dar cu 10.000 de ani o persoană care trăia în apropierea Mării Negre a dezvoltat o mutaţie genetică ce i-a transformat ochii căprui în ochi albaştri. Nu se cunoaşte însă de ce a persistat această mutaţie. O teorie susţine că ar acţiona asemenea unui test de paternitate. Bărbaţii cu ochi albaştri nu ar fi investit resurse în copiii care nu erau ai lor şi pe care îi puteau identifica graţie culorii ochilor.

Publicat în Mozaic