În Europa sunt disponibile la scară amplă droguri tot mai puternice, iar pandemia a intensificat "dematerializarea" traficului şi a livrării stupefiantelor la consumatori, a atenţionat miercuri Observatorul european al drogurilor şi toxicomaniilor (OEDT) în raportul său anual, care este însoţit şi de un studiu privind impactul pandemiei de COVID-19, transmite AFP.
"Piaţa narcoticelor este extrem de dinamică şi rezilientă, nu a avut de suferit în profunzime, în pofida carantinei", a rezumat Alexis Goosdeel, directorul observatorului.
În pofida unor penurii locale şi temporare, traficanţii au dat dovadă de adaptabilitate şi, în faţa restricţiilor şi a închiderii frontierelor, au recurs în mai mare măsură la transportul maritim şi mai puţin la "cărăuşii" care transportă de regulă cantităţi mici de droguri cu avionul.
Pandemia a accelerat în special "uberizarea" pieţei, a subliniat Goosdeel. Astfel, restricţiile de circulaţie au dus la întărirea unor tendinţe deja constatate pe piaţa narcoticelor înainte de apariţia noului coronavirus, şi anume publicitate pe reţelele sociale, comenzi prin intermediul mesageriei criptate şi chiar livrare la domiciliu.
Şi întreruperea vieţii de noapte a provocat unele schimbări. Interesul pentru MDMA, principiul activ al ecstasy, folosit frecvent în context "festiv", a scăzut temporar pe parcursul perioadelor de carantină.
Autorii raportului sunt în schimb preocupaţi de o creştere a consumului de benzodiazepine, folosite în medicină ca anxiolitice şi imitate de unele droguri de sinteză, ceea ce ar putea reflecta "probleme de sănătate mintală antrenate de pandemie".
Totodată, potrivit raportului, pandemia a avut un efect de "sabie cu două tăişuri" în rândul europenilor, utilizatorii ocazionali având tendinţa să scadă consumul, iar cei care le consumau în mod regulat l-au crescut.
Raportul evocă de asemenea riscurile unui "efect de hiperdisponibilitate a tuturor drogurilor" în Europa, cei mai afectaţi fiind tinerii şi cei aflaţi în situaţii precare. Potrivit lui Goosdeel, pe termen lung, criza născută de COVID-19 ar putea favoriza consumul şi i-ar putea împinge pe unii la trafic de droguri.
Pe lângă efectele pandemiei, OEDT atrage atenţia asupra evoluţiilor de pe piaţa canabisului, care rămâne de departe cel mai utilizat drog din Europa, cu peste 22 de milioane de consumatori anuali la categoria de vârstă 15-64 de ani.
Mai mult, acest drog este din ce în ce mai puternic, concentraţia de THC (substanţa psihoactivă tetrahidrocanabinol) din răşina de canabis confiscată de forţele de ordine oscilând între 20% şi 28%, adică dublu faţă de acum zece ani, a notat Goosdeel, avertizând asupra "potenţialelor riscuri pentru sănătatea mintală" a consumatorilor.
Traficanţii încearcă să-i cucerească pe amatorii de canabis cu noi produse extrem de puternice, ca lichidele pentru ţigări electronice cu "95% THC, detectate în Suedia", sau folosirea tot mai frecventă a canabinoizilor de sinteză, care imită efectele THC şi sunt pulverizate pe "iarbă" uneori fără ştiinţa consumatorului, dar care au dus şi la decese.
Raportul subliniază şi accesibilitatea fără precedent a cocainei în Europa, confiscările ajungând la 213 tone în 2019, conform ultimelor date disponibile. Şi în cazul cocainei, obţinută din frunze de coca, puritatea substanţei interceptate a crescut cu 57% faţă de acum zece ani.
Abundenţa cocainei a dus şi la creşterea, în unele ţări, a consumului de crack, un derivat care se fumează şi produce o puternică dependenţă. La Paris, traficul cu crack face ravagii, notează AFP.
Raportul a mai constatat că drogurile de pe piaţa europeană sunt produse în tot mai mare măsură chiar pe continent, în 2019 fiind confiscate 3,7 milioane de plante de canabis şi desfiinţate 370 de laboratoare clandestine. Unele dintre acestea produceau metamfetamină cu ajutorul unor carteluri mexicane, a menţionat Goosdeel.
Directorul OEDT a amintit "importanţa de a combina eforturile pentru securitate şi pentru sănătate", în contextul în care Uniunea Europeană s-a dotat cu o nouă strategie antidrog pentru perioada 2021-2025. Potrivit lui Goosdeel, "mulţi care lucrează în domeniu se tem de o reducere a bugetelor pentru structurile care se ocupă de toxicomanie, odată cu reducerea programată a ajutoarelor financiare decise în timpul pandemiei". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

LG Electronics a anunţat că începând cu 31 iulie 2021, nu va produce smartphone-uri. Decizia a venit ca urmare a faptului că această divizie companiei a avut pierderi cumulate de 4,5 miliarde dolari în ultimii şase ani şi compania nu a găsit un cumpărător.
LG a fost la un moment dat locul trei pe piaţă, dar a decăzut apoi şi a ajuns acum să aibă doar 2% din piaţa mondială, cu vânzări de 23 milioane unităţi anul trecut, de zece ori sub Samsung.
Compania cunoscută pentru telefoane de succes precum LG Nexus 5 se va concentra pe alte domenii, precum componente pentru maşini electrice, dispozitive smart home şi robotică.
Ieşirea de pe piaţă este programată la 31 iulie şi, interesant este că LG are 10% din piaţa SUA unde companii puternice precum Xiaomi, Oppo sau Vivo au cote mult mai mici. LG stă bine şi în America Latină, dar nu o duce deloc bine în Europa.

Publicat în Mapamond

Aproximativ 30 de elicoptere aparţinând Forţelor Terestre ale S.U.A. urmează să decoleze de la Alexandroupoli, din Grecia, către bazele de antrenament din  România, în perioada 24 februarie - 5 martie 2021, informează Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa printr-un comunicat remis redacţiei Monitorul de Galaţi.
Elicopterele „Black Hawk” aparţin Brigăzii 1 Aviaţie de Luptă, care face parte din Divizia 1 Infanterie, cu sediul la Fort Riley, în Kansas, detaşate în Europa pentru o rotaţie de 9 luni, în sprijinul operaţiunii „Atlantic Resolve”.
În această perioadă, este posibil ca localnicii din zona aflată în proximitatea bazei „Mihail Kogălniceanu” să vadă o formaţie amplă de elicoptere în zbor. Zborurile sunt planificate între orele 08:00 şi 18:00. Se vor respecta procedurile standard de reducere a zgomotului.
”Pentru noi este importantă relaţia cu aliaţii din România şi luăm din proprie iniţiativă toate măsurile pentru a fi buni vecini, în timp ce ne păstrăm eficienţa în luptă. În scopul protejării sănătăţii şi asigurării protecţiei militarilor participanţi şi a populaţiei locale, se vor lua măsuri de prevenţie împotriva COVID-19, cum ar fi purtarea măştilor, distanţarea socială, desfăşurarea activităţii în ture, prin rotaţie. Brigada va efectua proceduri de screening, testare şi carantinare în Germania, la baza de antrenament Grafenwoehr, înainte de a pleca spre destinaţiile de pe teritoriul aliaţilor şi partenerilor”, se arată în comunicatul de presă al Forţelor Terestre ale Statelor Unite din Europa.
Începând cu luna aprilie 2014, Forţele Terestre ale S.U.A. din Europa şi din Africa au coordonat eforturile terestre din cadrul operaţiunii „Atlantic Resolve” a Departamentului Apărării, prin dislocarea unităţilor din Statele Unite în misiuni de rotaţie de nouă luni în Europa. Prin antrenamentele bilaterale, multinaţionale, în comun, operaţiunea „Atlantic Resolve” consolidează nivelul de pregătire, sporeşte interoperabilitatea şi îmbunătăţeşte legăturile dintre armatele aliate şi partenere.

Publicat în National

Valul de refugiaţi care se îndreaptă spre Europa ar trebui văzut ca o oportunitate, deoarece cheltuielile publice pentru integrarea acestora vor stimula creşterea economiei zonei euro, a afirmat vineri preşedintele BCE, Mario Draghi, la Forumul Economic de la Davos, transmite DPA.
În prezent, avansul economiei zonei euro este determinat de măsurile de politică monetară şi fiscală, precum şi de preţul scăzut al ţiţeiului. Refugiaţii vor deveni probabil al patrulea factor de stimulare, a dat asigurări şeful BCE.
Şi Fondul Monetar Internaţional a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor.
Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată marţi de FMI.
"Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea, iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene, fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), peste un milion de migranţi au intrat în UE în 2015, provocând o gravă criză migratorie, care afectează şi alte ţări, precum Turcia.

Publicat în Mapamond
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Ce-i va aduce Europei anul 2016?

Mai bine de un milion de nou-veniţi au poposit numai în Germania în 2015. Războaie în Siria, în Irak şi pe continentul african, care nu contenesc, silesc alţi oameni să ia calea refugiului. Politica pentru refugiaţi, cea mai mare problemă pentru UE, va rămâne în Europa o temă prioritară şi în 2016. Cum vor fi distribuiţi nou-veniţii între statele membre ale UE? Cum vor fi ei integraţi? Şi cum să funcţioneze aceasta în contextul problemelor interne ale UE, în care partidele populiste de dreapta iau un avânt tot mai mare. În Franţa, în Polonia, în Ungaria, dar nu numai acolo. Sunt acestea chestiuni deosebit de importante pentru UE? Olandezii şi slovacii, care vor prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European în primul şi, respectiv, în al doilea semestru al anului viitor, vor încerca să contribuie la formularea unor răspunsuri.

Şi situaţia economică în care se află Grecia va fi în 2016 o temă prioritară. Cel de-al treilea pachet de ajutor a fost decis de ţările zonei euro în 2015, dar cu o serie de condiţii. Guvernul Tsipras a realizat deja o mulţime de reforme şi de aceea finanţatorii manifestă un optimism rezervat.

 

Alegeri şi reuniune NATO

 

În septembrie, privirile se vor îndrepta spre Europa de Est şi spre alegerile parlamentare din Rusia. Mai multe grupări din opoziţie vor să se unească împotriva lui Putin şi să acceadă în Duma de Stat. Între acestea se numără şi Partidul Progresului, al bloggerului Alexei Navalnâi. Şi în Ucraina vor fi urmărite cu mare atenţie alegerile fiindcă criza provocată de anexarea Crimeei şi mai ales criza din Bazinul Donului, în estul Ucrainei, nu vor fi depăşite nici în 2016.

Situaţia din Ucraina va preocupa şi NATO. În zilele de 8 şi 9 iunie, Varşovia va găzdui reuniunea la vârf a alianţei. Miza principală a întâlnirii va fi armonizarea intereselor divergente pe care le urmăresc statele membre. Partenerii din estul Europei, între care ţara-gazdă Polonia, îşi doresc o politică mai severă de apărare şi de disuasiune îndreptată împotriva Rusiei. SUA au interesul să menţină unitatea în cadrul alianţei. Iar statele sudice, între care Turcia, vor să împiedice o focusare a NATO pe situaţia din est. Este de înţeles, dacă se ţine cont că Turcia se învecinează cu Siria şi Irak.

 

Polonia, în centrul atenţiei

 

În 2016, în Europa vor avea loc şi manifestări culturale de amploare. Două dintre ele se vor desfăşura în Polonia. Capitala culturală europeană a anului 2016 este Wroclaw. Oraşul de pe Odra îşi va răsfăţa publicul cu multe inovaţii, între care Centrul Naţional de Muzică. În plus, la Cracovia va avea loc în ultima săptămână a lunii iulie cea de-a 31-a ediţie a întâlnirii mondiale a tineretului catolic. Tema manifestării este "mila". Mulţi dintre polonezi se bucură de pe acum de apropiata vizită a Papei Francisc.

În fine, începând din 10 iunie va avea loc în Franţa Campionatul European de Fotbal. Vreme de patru săptămâni, totul se va învârti în jurul balonului rotund. La întrecere vor participa 24 de echipe naţionale, mai multe decât oricând. După atentatele teroriste din 13 noiembrie, campionatul se va desfăşura în condiţii severe de securitate. Favoritele întrecerii sunt reprezentativele Franţei şi Germaniei.

Publicat în Mapamond

În condiţiile pierderii locurilor de muncă din cauza oţelului adus din China la preţ de dumping, industria siderurgică europeană face apel la miniştrii Uniunii Europene (UE) să lucreze la un plan de acţiune de urgenţă pentru acest sector, a anunţat ArcelorMittal Galaţi printr-un comunicat de presă.

"Pentru a evita daunele iminente şi ireparabile asupra industriei siderurgice din Uniuniea Europeană, factorii de decizie trebuie să ia măsuri imediate, folosind un set complet de instrumente de protecţie comercială disponibile, inclusiv accelerarea aplicării acestor măsuri", a declarat Asociaţia Europeană a Oţelului (EUROFER), într-o scrisoare adresată guvernelor UE, semnată de directorii producătorilor de oţel din Europa, incluzând ArcelorMittal, Tata Steel, ThyssenKrupp Steel, SSAB, Voestalpine, Riva, Celsa şi Salzgitter AG.

Importurile la preţuri foarte mici, în special din China, dar şi din alte ţări, cum ar fi Belarus, sunt în creştere pe piaţa UE, lovind industria siderurgică şi cauzând pierderea a mii de locurilor de muncă. Având capacităţi de producţie care depăşesc cu mult consumul – de peste două ori volumul total al cererii de oţel din UE – China a livrat cantităţi de oţel fără precedent.

Sectorul siderurgic a pierdut cel puţin 85.000 de locuri de muncă din 2008, adică peste 20% din forţa de muncă. Cel puţin 5.000 de slujbe s-au redus numai în ultimul trimestru.

"Europa trebuie să modernizeze rapid instrumentele sale de protecţie comercială. În prezent, poate dura un an şi jumătate de la plângere, până la măsuri anti-dumping definitive. Acest proces este prea lent. Partenerii noştri comerciali pot implementa instrumente de protecţie comercială mai rapid şi mai eficient. De asemenea, U.E. nu trebuie să renunţe la principiile sale economice, sociale şi de mediu acordând statutul de economie de piaţă Chinei, înainte ca ţara să întrunească criteriile UE. Oricum, U.E. ar trebui să realizeze o evaluare completă a impactului şi să se coordoneze cu principalii parteneri comerciali înainte ca o astfel de evaluare să fie făcută ", a subliniat Robrecht Himpe, preşedinte al EUROFER.

“Un sector siderurgic puternic şi inovator este esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor U.E. pentru o economie prosperă, durabilă, care utilizează eficient resursele şi care are emisii reduse de carbon. Pentru ca acest lucru să se întâmple, industria siderurgică europeană are nevoie extrem de urgent de condiţii de concurenţă echitabile cu competitorii săi globali şi de o perspectivă pe termen lung în Europa. Aceasta este o pre-condiţie esenţială pentru generarea veniturilor necesare pentru investiţii”, a mai spus Himpe.

Industria siderurgică europeană are o cifră de afaceri de aproximativ 170 de miliarde de euro şi 330.000 de angajaţi cu înaltă calificare, care produc, în medie, 170 de milioane de tone de oţel pe an. Mai mult de 500 de facilităţi de producţie de oţel, din 24 de state membre ale UE, oferă locuri de muncă directe şi indirecte pentru mai multe milioane de cetăţeni europeni. Strâns legată de industria prelucrătoare şi de cea de construcţii din Europa, industria siderurgică este coloana vertebrală pentru dezvoltare, creştere şi ocuparea forţei de muncă în Europa.

Oţelul este materialul industrial cel mai versatil din lume. Miile de grade şi tipuri diferite de oţel dezvoltate de industrie fac lumea modernă posibilă. Oţelul este 100% reciclabil şi, prin urmare, este o parte fundamentală a economiei circulare. Ca un material de inginerie de bază, oţelul este, de asemenea, un factor esenţial pentru dezvoltarea şi implementarea de tehnologii inovatoare, de diminuare a emisiilor de CO2, de îmbunătăţire a eficienţei resurselor şi de promovare a dezvoltării durabile în Europa.

Publicat în Economie

Ce să mă mai tot întreb încotro s-o iau, că dacă mă uit spre est îi văd pe ruşi care fac ei ce fac şi îşi cheltuie banii daţi pe rachetele alea deştepte ba prin Afganistan, ba prin  Irak sau mai nou prin Siria. Dacă mă uit spre vest, nu văd decât nişte ţărişoare invadate de refugiaţi, refugiaţi cu care nici ei nu mai ştiu ce să facă, aşa că s-au gândit ei să-i împrăştie prin toată Europa, numai că după spusele celor deştepţi ar cam fi vorba de vreo 35 de milioane de suflete. Stau şi eu şi mă gândesc cum vor vrea ei să integreze la un loc atât de mulţi musulmani printre atât de mulţi protestanţi, catolici sau orotodcşi, când noi, lăsându-i la o parte pe cei care fac parte din tot felul de secte abia ne înţelegem unul cu altul, ne călcăm în picioare atunci când apar nu mai ştiu eu ce moaşte prin zona noastră sau pentru a lua o gură de apă sfinţită. Şi totuşi, stau şi mă întreb: să mă duc în America, doar pentru că Donald Trump a promis că îi trimite înapoi pe toţi sirienii (asta dacă va ajunge vreodată preşedintele Americii, deşi nu cred, nu de alta dar pare a fi un Corneliu Vadim Tudor al americanilor), să mă duc în Rusia pentru că Putin ăsta ăşi cam arată muşchii şi nu prea îi pasă de nimeni, să mă duc în Elveţia sau prin ţările alea din Benelux care nu spun nici că primesc imigranţi, nici nu-i refuză, nici nu pun garduri de sârmă ca ungurii dar nici nu le oferă avantaje precum asistenţă socială, medicală sau mai ştiu eu ce. Cine vrea, să vină pe barba lui, pe banii lui, pe imaginaţia lui, până la urmă chiar pe norocul lui! Bine că spune Barak Obama că va primi SUA peste 200.000 de refugiaţi din Siria. Întrebarea e, cine va plăti drumul lor până în America, cine va plăti costurile pentru integrarea lor în societatea americană, cine se va lovi de ei pe străzi, prin magazine, prin parcuri, şi cine va riposta la adresa lui Obama? Este uşor să spui că vei primi pe teritoriul ţării tale cinci mii, şapte mii de refugiaţi, nu înţeleg însă cu ce suntem noi vinovaţi că a dat în clocot lumea arabă sau islamică sau cum vreţi voi. Până nu demult, aurul era mai ieftin la sirieni decât pe la noi, cafeaua era mai ieftină prin Africa, noi importam banane, mango şi nuci de cocos, nimeni nu ne mai băga în seamă pentru că eram o micuţă ţară din estul Europei, acum creierele românilor sunt căutate până şi la NASA, americanii îşi fac baze militare pe la noi şi, mai nou, isteţii ăia din UE ne impun şi câţi refugiaţi să primim şi să-i facem români prin adopţie. Că o fi având dreptate Victor Ponta când spune că trebuie să ne gândim în primul rând că printre refugiaţi sunt o grămadă de copii, copii care au drepturi recunoscute pe plan internaţional. Aşa că va trebui să facem şcoli şi grădiniţe în limbile lor.

 

Publicat în Editorial

Unul din trei copii din Europa are pe cineva în familie cu alergie, cele mai întâlnite fiind alergiile cutanate, alergiile alimentare care sunt în creştere, rinite sau conjunctivite, manifestările respiratorii inclusiv astmul bronşic, spune Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. "Copilul se naşte imperfect, cu sistemul nervos insuficient dezvoltat şi finisat, cu toate funcţiile: renală, digestivă, respiratorie, cardiacă imperfecte, în curs de cristalizare. Inclusiv sistemul imunitar nu asigură un echilibru biologic. Trebuie să ştim că unul din trei copii din Europa are un istoric familial de alergie. Cele mai întâlnite sunt alergiile cutanate, alergiile alimentare care sunt în creştere, rinite sau conjunctivite, manifestările respiratorii inclusiv astmul bronşic. 66 la sută dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta manifestări de tip respirator, conjunctivite, rinite, otite şi altele, inclusiv astmul bronşic. Jumătate din cei 66 la sută vor dezvolta ulterior astm alergic. Încă din timpul sarcinii copilul este expus de a veni în contact cu alergeni şi este expus să dezvolte alergii ulterior. Laptele de vacă a fost considerat secole de-a rândul un beneficiu pentru copii în anumite diluţii. Dar laptele de vacă are foarte multe păcate", a declarat Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie (SRP).

Potrivit medicului Marin Burlea, laptele de vacă conţine alergeni, are o cantitate de proteine de trei ori mai mare decât laptele matern, iar conţinutul în săruri este mult mai mare. Preşedintele SRP mai spune că că prin consumul mare de proteine copilul poate deveni mai târziu obez. De asemenea, în timpul sarcinii sunt şi alţi factori de risc, cum ar fi fumatul poluarea din mediul înconjurător, sau colonizarea intestinulului cu o floră nefirească. "Alăptarea este o speranţă pentru umanitate. Copilul trebuie alăptat minim şase luni, iar cei care sunt alimentaţi natural vor începe diversificare la şase luni, cu păstrarea alimentaţiei la sân până la un an. OMS recomandă pentru ţările în curs de dezvoltare menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani. Speranţa pentru a avea un sistem imunitar corect este alăptarea. Alăptarea la sân este perfect adaptată nevoilor nutriţionale ale copilului, toleranţă maximă, protecţie antiinfecţioasă, microbiană şi virală, antialergică şi protejează de obezitatea şi diabet. Legătura afectivă unică între mamă şi copil se creează în timpul alăptării. Atunci când din motive obiective nu se poate alăpta copilul şi unul din riscuri este cezariana trebuie folosite formule dietetice hidrolizate", a adăugat medicul. 

Publicat în Sanatate

Cehia, România şi Polonia au avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul doi din 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, a anunţat, vineri, Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În perioada aprilie — iunie 2015, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6% în UE şi cu 1,2% în zona euro, faţă de trimestrul doi din 2014.

Cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Cehia (4,4%), România (3,7%) şi Polonia (3,6%), singurul declin fiind raportat în Finlanda (minus 1%). Nu au transmis datele privind evoluţia economiei Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia.

În trimestrul doi din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat o creştere de 0,1%.

În perioada aprilie — iunie 2015, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,4% în UE şi cu 0,3% în zona euro, faţă de primul trimestru din acest an. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,4% al economiei zonei euro în ritm trimestrial şi de 1,3% în ritm anual.

Cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Letonia (1,2%), Spania şi Suedia (ambele cu 1%), Cehia şi Polonia (ambele cu 0,9%), singurul declin fiind raportat în Finlanda (minus 0,4%). Nu au transmis datele privind evoluţia economiei Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia.

Publicat în Mapamond

„Pentru Federaţia Rusă este de neconceput utilizarea de rachete balistice cu rază medie de acţiune asupra unor obiective din Europa”, a declarat vineri, în timpul unei conferinţe de presă, ministrul adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Serghei Riabkov, informează agenţia de presă TASS. În opinia Moscovei, „acest lucru poate fi făcut doar de terorişti, care prin definiţie nu sunt în stare să intre în posesia unor asemenea arme şi să le utilizeze”. „Exclud decizii guvernamentale pe marginea unui asemenea scenariu”, a spus Riabkov.

În acest context, Riabkov a subliniat că, în opinia Moscovei, „Washingtonul foloseşte în mod artificial argumente în vederea dezvoltării sistemului de apărare antirachetă” (în Europa). „După reglementarea problemelor din jurul programului nuclear iranian, administraţia SUA se descurcă tot mai greu cu argumentele şi noi vom continua să atragem atenţia asupra acestui lucru”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Rusiei. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Serghei Riabkov a declarat că, la ora actuală, nu există niciun temei pentru a continua cu SUA dialogul privind reducerea arsenalului nuclear. „Nu văd niciun temei pentru a aborda în mod practic problema continuării dialogului cu SUA în ceea ce priveşte controlul asupra armelor nucleare şi continuarea reducerii numărului acestora”, a spus Riabkov.

Diplomatul rus a subliniat că soluţionarea acestor probleme nu depinde de cine va fi următorul preşedinte al SUA, ci de „recunoaşterea în SUA a faptului că problema dezarmării nucleare nu poate fi discutată în afara unui complex întreg de alţi factori ce influenţează stabilitatea strategică”. „Aceşti factori nu devin mai puţini: dimpotrivă, ei devin tot mai mulţi”, a spus Riabkov.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2