Este posibil ca joi să fie declarată oficial epidemie de gripă în România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat la Digi24 că mâine ar fi a treia săptămână de creştere susţinută a cazurilor. Ministrul a anunţat şi ce măsuri ar putea fi luate şi s-a referit în primul rând la măsuri în spitale.

"Aşteptăm cifrele de mâine, joia se face bilanţul. E foarte probabil să avem a treia săptămână de creştere consecutivă. În funcţie de situaţia de joi se va declara epidemia de gripă. Nu se introduc restricţii, se iau măsuri în spitale pentru limitarea vizitelor pentru perioada cât va evolua starea de epidemie. Se vor intensifica măsurile pentru protecţia personalului medical şi a pacienţilor, inclusiv masca în interior, screening epidemiologic. Orice persoană care e răcită trebuie să evită se revină în colectivitate până când nu dispar simptomele. Cel mai important să fii izolat, să nu transmiţi mai departe infecţia respiratorie. Colegii mei au recomandat ca antibioticele să nu fie utilizate în infecţiile virale, iar pacienţii să se prezinte la unităţile de primiri urgenţe aîn cazurile medii şi grave. Cei cu forme uşoare trebuie să se adreseze medicilor de familie, să nu aglomereze camerele de urgenţe", a declarat Alexandru Rafila.

Întrebat în legătură cu lipsa unor medicamente din farmacii, ministrul Sănătăţii a răspuns că de o lună de zile se constată o creştere mare a consumului de antitermice şi antiinflamatoare.

"Am luat măsuri să compensăm lipsa, să informăm populaţia, medicii şi farmaciştii să elibereze medicamente similare care conţin aceleaşi substanţe active. Am făcut un inventar al stocurilor de Tamiflu, sunt circa 4 milioane de comprimate la nivel naţional, nu e penurie", a spus Rafila.

Cercetătorii avertizează că Europa se va confrunta cu o "epidemie de cancer" dacă nu se iau măsuri urgente pentru a stimula tratamentul şi cercetarea, după ce aproximativ 1 milion de diagnostice au fost ratate în timpul pandemiei, relatează The Guardian.

Raportul "European Groundshot - Addressing Europe's Cancer Research Challenges: a Lancet Oncology Commission" a reunit o gamă largă de experţi cu cunoştinţe detaliate despre cancer în Europa. Potrivit experţilor, pandemia de Covid-19 a avut efecte negative asupra serviciilor oncologice, a cercetării în domeniu şi a pacienţilor diagnosticaţi.

"Pentru a sublinia amploarea acestei probleme, estimăm că aproximativ 1 milion de diagnostice de cancer ar fi putut fi ratate în întreaga Europă în timpul pandemiei Covid-19", au scris aceştia în The Lancet Oncology. "Există dovezi emergente că o proporţie mai mare de pacienţi sunt diagnosticaţi cu stadii mai avansate de cancer în comparaţie cu ratele de dinaintea pandemiei, ca urmare a întârzierilor substanţiale în diagnosticarea şi tratamentul bolii". De asemenea, aceştia mai spun că problemele "vor compromite în cele din urmă supravieţuirea şi vor duce la o calitate inferioară a vieţii pentru mulţi pacienţi europeni".

Raportul a analizat datele şi a constatat că medicii au consultat cu 1,5 milioane de pacienţi canceroşi mai puţin în primul an al pandemiei, iar unul din doi pacienţi canceroşi nu a fost operat sau nu a primit chimioterapie în timp util. Aproximativ 100 de milioane de examinări au fost ratate şi se estimează că până la 1 milion de cetăţeni europeni ar putea avea un cancer nediagnosticat ca urmare a întârzierilor. "Ne aflăm într-o cursă contra cronometru pentru a identifica cazurile de cancer", a declarat profesorul Mark Lawler, de la Universitatea Queen's din Belfast.

"În plus, am văzut laboratoare închise şi studii clinice întârziate sau anulate în primul val pandemic. Suntem îngrijoraţi de faptul că Europa se îndreaptă spre o epidemie de cancer în următorul deceniu dacă nu se acordă urgent prioritate cercetării în domeniu".

Invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o altă provocare uriaşă pentru cercetarea în acest domeniu în Europa, se arată în raport. Rusia şi Ucraina sunt doi dintre cei mai mari contribuitori la cercetarea clinică a cancerului din lume. De asemenea, comisia prezice şi că Brexitul va avea un impact negativ asupra cercetării.

"Pe fondul pandemiei Covid-19, al Brexitului şi al războiului din Ucraina, este mai important ca niciodată ca Europa să acorde o atenţie sporită cercetării în domeniul cancerului, care joacă un rol esenţial în îmbunătăţirea prevenirii, diagnosticării, tratamentului şi calităţii vieţii pentru pacienţii actuali şi viitori şi pentru cei care trăiesc dincolo de boală", a mai spus expertul.

Raportul mai susţine şi că eforturile de prevenire a cancerului şi cercetarea în domeniu nu au beneficiat de finanţarea pe care o merită.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat asigurări marți că epidemia de variola maimuței nu are legătură cu aceste animale, deplângând faptul că maimuțe ar fi fost atacate în Brazilia, relatează AFP. "Lumea trebuie să știe că transmiterea la care asistăm în prezent se produce între oameni", a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, într-o conferință de presă la Geneva. Ea a fost întrebată cu privire la informații privind atacuri împotriva maimuțelor în Brazilia. Site-ul de știri brazilian G1 a informat că mai multe maimuțe au fost otrăvite, iar unele au fost rănite, în mai puțin de o săptămână, într-o rezervație naturală din Rio do Preto, în statul Sao Paulo. Altele au fost lovite cu pietre, vânate sau otrăvite în diferite orașe braziliene, potrivit G1, care citează asociația pentru lupta împotriva traficului ilegal de animale sălbatice Renctas. Brazilia a raportat peste 1.700 de cazuri de variola maimuței și un deces, conform statisticilor OMS. La nivel mondial, au fost raportate peste 28.100 de cazuri și 12 decese legate de variola maimuței. Termenul de "variola maimuței" a fost folosit când acest virus a fost descoperit în 1958 la maimuțe într-un laborator din Danemarca, însă virusul a fost demonstrat la diferite specii de animale, în special la rozătoare. Primul caz uman a fost depistat în 1970 în Republica Democrată Congo (RDC). Acest virus poate fi transmis de la animale la oameni, însă explozia recentă de cazuri la nivel mondial are loc în urma transmiterii între oameni prin contact fizic apropiat, a explicat Harris. Oamenii "cu siguranță nu ar trebui să atace animale", a spus ea, subliniind că cea mai buna modalitate de reducere a răspândirii virusului este recunoașterea simptomelor, obținerea de ajutor de la un medic și luarea de "măsuri de precauție pentru a preveni transmiterea". (sursa Agerpres)

O ''epidemie'' de exces ponderal şi obezitate, responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, face ravagii în Europa, avertizează marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un nou raport, informează AFP.
''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.
În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalenţa obezităţii să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepţia Americilor, potrivit OMS.
Nicio ţară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia şi amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.
''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.
Excesul ponderal şi obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.
Obezitatea este cauza a cel puţin 13 tipuri de cancer diferite şi susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.
''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.
Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.
În 1975, puţin peste 40% dintre adulţii europeni erau supraponderali.
Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.
Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.
Restricţiile (închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.
Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare şi sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.
''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.
Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenţionarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor şi confirmarea eforturilor în ceea ce priveşte încurajarea activităţii fizice pe tot parcursul vieţii. (sursa Agerpres)