Prevederile legislative din ordonanță de urgență intrată în vigoare în 2020, la începutul pandemiei de coronavirus, prin care se permitea consumatorilor de gaze și energie electrică să-și amâne plata facturilor până la încetarea stării de alertă vor fi eliminate.
Guvernul pregătește o nouă ordonanță de urgență prin care să elimine posibilitatea de a nu plăti factura fără a fi debranșat, furnizorii având dreptul să-și recupereze banii.
Astfel, va fi abrogat articolul 72 din OUG 70/2020 care prevede că pe perioada stării de alertă, operatorii de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situația în care este incident un motiv de debranșare/deconectare, amână efectuarea acestei operațiuni până la încetarea stării de alertă”.
Va fi inclusă o perioadă de tranziție de 90 de zile, în timpul căreia clienții care nu și-au plătit facturile să nu poată fi deconectati pentru debitele restante. În acest timp, clienții vor identifica împreună cu prestatorii de servicii din domeniile energie electrică și/sau gaze naturale și în funcție de situația proprie, soluții pentru achitarea debitelor restante.
Potrivit cifrelor prezentate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, AFEER Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din Romania și ACUE Federația Asociaților Companiilor de Utilități din România, numărul clienților finali casnici și non-casnici de energie electrică și gaze naturale care nu și-au plătut facturile a ajuns la circa 209.000. Aceștia înregistrează restanșe de circa 249 mil.lei la sfârșitul lunii mai. La energie electrică, numărul clienților care nu și-au achitat facturile și nu au putut fi deconectați este de circa 173.000 la finalul lunii iunie.

Publicat în Economie

Comisia Europeană a anunţat că are în vedere eliminarea completă a emisiilor auto începând din anul 2035. Comisia Europeană va propune una dintre măsurile de mediu menite să combată schimbările climatice şi să pună în aplicare Pactul Verde european prin care se vor elimina autovehiculele diesel sau pe benzină. Singurele vehiculele care se pot lăuda cu emisii zero sunt cele electrice, acestea vor deveni astfel singurele autorizate la comercializare pe piaţa autoturismelor noi.
Uniunea Europeană a impus încă de anul trecut producătorilor auto un plafon mediu de 95 de grame de CO2 pe kilometru, care va fi diminuat treptat până la 100% în 2035.
Pe o piaţă care la nivel global a regresat din cauza pandemiei, vânzarea maşinilor electrice avansează puternic. Acestea au reprezentat 8% din înmatriculări în Europa Occidentală în primele cinci luni ale acestui an, respectiv circa 356.000 de vehicule, mai multe decât în întreg anul 2019.
Noile reglementări vor favoriza şi mai mult aceste vehicule şi vor stimula abandonarea celor hibride şi hibride reîncărcabile, care asociază motorul electric şi bateria. Un motiv de nelinişte pentru o industrie care asigură 14,6 milioane de locuri de muncă în UE şi care încă mizează mult pe această tehnologie de tranziţie.
Volkswagen a anunţat în luna iunie a acestui an că între anii 2033 şi 2035 va înceta să vândă în Europa motoare cu combustie.
„O maşină are în general o durată de viaţă de 15 ani. Dacă vrem să avem un transport complet lipsit de emisii de carbon în 2050, atunci ar trebui ca ultima maşină cu motor termic să fie vândută cel mai târziu în 2035”, estimează Diane Strauss, membră a ONG-ului Transport şi Mediu din Franţa.

Publicat în Mapamond

Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, la a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat au fost prezenţi 2.983 de candidaţi (96,44% din totalul candidaţilor înscrişi), 2.082 la Matematică şi 901 la Istorie. Au fost absenţi 109 candidaţi şi s-a înregistrat un candidat eliminat pentru tentativă de fraudă. Este vorba de un elev care a fost prins având cască în ureche la proba la Matematică. Următoarele probe se vor susţine miercuri, 30 iunie - proba la alegere a profilului şi a specializării şi joi, 01 iulie - la limba şi literatura maternă. Primele rezultate vor fi afişate pe 5 iulie, până la ora 12.00, iar cele finale pe 9 iulie, după contestaţii. Contestaţiile pot fi depuse pe 5 iulie, între 12.00 şi 18.00. Citeşte şi Calendarul examenului de Bacalaureat 2021 «- CLICK!

Publicat în Eveniment

Reţeaua de socializare Facebook a fost criticată puternic că nu s-a implicat suficient pentru a combate dezinformarea, astfel căa fost nevoită să crească numărul de moderatori şi să sporească şi numărul de organizaţii de fact checking cu care lucrează. În plus, compania a fost nevoită să fie mult mai severă cu ce lucruri lasă, astfel că postări de genul celor care acum un an nu ar fi fost eliminate, nu mai sunt acceptabile în prezent. Facebook spune că a eliminat multe milioane de postări care susţineau că virusul nu există sau vaccinurile fac rău.

Facebook luptă împotriva ştirilor false folosind o combinaţie între tehnologie şi moderare umană, ştergând o mulţime de conturi false şi înmulţind colaborările cu site-uri de fact checking.

Monika Bickert, vicepreşedinte de Global Policy Management la Facebook a explicat, într-o discuţie cu presa, ce postări vor fi lăsate şi care vor fi eliminate.

Facebook nu înlătură în general postările care conţin dezinformări, ci organizaţiile de fact-checking cu care compania lucrează le etichetează ca atare şi distribuţia lor pe reţea este mult încetinită. Când oamenii vor să dea share acelui tip de conţinut sunt avertizaţi că este un conţinut cu informaţii false în el.

Facebook înlătură însă conţinut ce prezintă un pericol iminent pentru siguranţa utilizatorilor, iar de când a apărut criza Covid multe tipuri de informaţii intră în această categorie. De exemplu vor fi înlăturate postările celor care spun că virusul nu există, că unii oameni sunt imuni la virus (cum ar fi cei săraci sau cei care au făcut gripă anul acesta). În categoria aceasta intră şi postări care susţin că un vaccin nu este sigur, când autorităţile sanitare au spus de fapt că este sigur.

”De exemplu dacă cineva spune că vaccinurile au fost create să ne fie controlată mintea, că ele duc la moarte sau că de la ele faci Covid. Ei bine, vom elimina astfel de postări, fiindcă autorităţile au spus clar că aceste afirmaţii sunt false”, spune Monika Bickert.

Ce permite Facebook în postările despre vaccinuri? ”Oamenii pot să pună întrebări şi să-şi spună părerea dacă se vor vaccina sau nu. De exemplu NU vom elimina o postare de genul: «mi-e frică de vaccin, voi aştepta până se vaccinează toată lumea şi sper să nu mai fie nevoie să mă vaccinez». Oamenii pot să posteze şi despre îndoielile pe care le au despre studiile care s-au făcut legat de vaccinuri, deci permitem să se poarte discuţii în contradictoriu despre aceste studii. Nu vom lăsa însă oamenii să promoveze reticenţa faţă de vaccinuri, când autorităţile sanitare au spus că aceste vaccinuri sunt sigure”.

Monika Bickert spune că situaţia este complicată fiindcă recomandările din partea autorităţilor se schimbă des, iar când este vorba de vaccinuri vor fi şi efecte secundare şi vor fi mereu riscuri. Aşadar, Facebook va încerca să schimbe ce permite şi ce nu, în funcţie de recomandările autorităţilor.

Mai există o categorie de dezinformări: cele care NU pun oamenii în faţa unui risc imediat, dar care conţin informaţii false, un exemplu fiind afirmaţiile de genul: <Virusul a fost creat într-un laborator din China şi apoi intenţionat a fost aruncat în lume pentru a se răspândi>. Astfel de postări sunt marcate ca fiind false, sunt retrogradate şi li se reduce mult capacitatea de a se viraliza în reţea. Partenerii de fact checking au marcat 100 de milioane de astfel de ”bucăţi” de conţinut.

Facebook spune şi că direcţionează cât de des se poate oamenii către surse de informaţii de încredere despre Covid sau/şi vaccinare.

Compania spune că are 35.000 de oameni care lucrează pe teme de ”siguranţă şi securitate”, iar 15.000 dintre ei sunt moderatori de conţinut în 50 de limbi, printre care şi româna.

Monika Bickert a admis că Facebook a făcut greşeli şi promite că lucrurile se vor îmbunătăţi. Ea a explicat şi că unele greşeli au apărut şi fiindcă se postează foarte mult conţinut şi moderatorii nu fac faţă. De acest aspect se leagă şi una dintre criticile aduse companiei: că nu a angajat rapid suficient de mulţi oameni la moderare deşi reţeaua a crescut enorm.

Facebook nu publică date despre numărul de useri în fiecare ţară, dar date neoficiale arată că India este ţara cu cei mai mulţi utilizatori, 320 milioane, în SUA sunt 190 de milioane, iar în Indonezia, 140 milioane. Marea Britanie este cea mai importantă piaţă europeană pentru Facebook, cu 38 milioane useri, urmată de Franţa (33 milioane), Italia (31 milioane) şi Germania (29 milioane). În România sunt peste 11 milioane.

Publicat în Mozaic

Parlamentul European a aprobat, marţi, legea privind eliminarea tarifele de roaming în interiorul celor 28 de state ale blocului comunitar din 15 iunie 2017, după ani de negocieri dure, transmit RTE News şi DPA.

Prima măsură interimară prevede că, din aprilie 2016, taxele de roaming vor fi plafonate la 0,05 euro (0,06 cenţi) pe minut la apelurile vocale, 0,02 euro pentru mesajele text (SMS) şi 0,05 euro per megabiţi la utilizarea Internetului mobil.

Companiile de telecomunicaţii vor oferi în continuare pachete de telefonie care includ taxe de roaming, atâta timp cât sunt evitate aceste costuri.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a salutat adoptarea legii, apreciind că aceasta reprezintă 'primul pas' spre o piaţă unică de telecomunicaţii în UE.

Recent, comisarul european pentru economia şi societatea digitală, Gunther Oettinger, a avertizat că UE trebuie să-şi consolideze piaţa de telecomunicaţii, punând în evidenţă faptul că în Europa există 280 de companii de telecomunicaţii comparativ cu doar patru în SUA.

„Pentru a deveni mai competitive şi a-şi consolida reţelele, mult mai multe companii vor fuziona în următorii ani. Aceasta ar trebui să permită industriei europene de telecomunicaţii să joace un rol mai mare pe scena globală”, a apreciat Gunther Oettinger. 

Publicat în Mapamond

Grăsimea artificială este utilizată pentru îmbunătăţirea gustului, texturii şi termenului de valabilitate ale produselor alimentare procesate, deşi grăsimile „trans” există de asemenea în mod natural în lapte, cum ar fi laptele integral, şi în unele tipuri de carne, scrie huffingtonpost.co.uk. Noi cercetări sugerează că interzicerea grăsimilor din alimentele procesate ar putea salva mii de vieţi în Marea Britanie în fiecare an.

Experţii au publicat un articol în revista British Medical Journal (BMJ) în care susţin că circa 7.200 de decese de boli de inima ar putea fi prevenite în Anglia în următorii cinci ani, în cazul în care grăsimile artificiale ar fi interzise. Însă alţi experţi pun sub semnul întrebării această cifră, menţionează huffingtonpost.co.uk.

În momentul de faţă, nu există nici o obligaţie legală de eliminare a grăsimilor „trans” din alimente. Unii producători au promis că vor depune eforturi pentru eliminarea grăsimilor „trans” printr-un acord cu guvernul.

De asemenea, există cerinţe legale pentru fabricanţii de produse alimentare de etichetare a grăsimilor „trans”. Consumatorii sunt sfătuiţi să verifice listele de ingrediente pentru grăsimile hidrogenate sau uleiurile vegetale hidrogenate.

Experţii din spatele studiului, inclusiv cei de la Oxford University şi de la departamentul de sănătate publică de la Liverpool University au declarat că angajamentele voluntare din partea industriei producătoare nu au mers suficient de departe şi este timpul pentru "măsuri decisive".

Ei susţin că o interzicere totală a acizilor graşi „trans” din produsele alimentare prelucrate ar putea preveni sau amâna circa 7.200 de decese cauzate de boli coronariene între anii 2015-2020.

Politicile de a îmbunătăţire a etichetării sau pur şi simplu eliminarea acizilor graşi „trans” de la restaurante şi fast-food-uri ar putea reduce cu 1.800 până la 3.500 numărul deceselor cauzate de boala coronariană, mai scrie huffingtonpost.co.uk. 

Publicat în Sanatate