În proporţie de 95 la sută antreprenorii care au participat la un barometru realizat de Raiffeisen Bank sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, iar 88% dintre aceştia spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în 2015.

Raiffeisen Bank a organizat în această vară evenimente pentru antreprenorii din cinci mari oraşe din România (Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa), dedicate discuţiilor interactive pe teme precum modalităţi şi oportunităţi de finanţare, reglementări fiscale, percepţia asupra crizei economice, mediul antreprenorial românesc, dar şi despre reuşite şi dificultăţi în afaceri.

După fiecare eveniment, participanţii au răspuns la un chestionar pe baza căruia a fost realizat un barometru al mediului antreprenorial din România, cu accent pe aşteptările şi percepţiile mediului de afaceri. Iată câteva dintre concluziile studiului:

95% dintre antreprenorii care au participat la barometru sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, 40% sunt într-o oarecare măsură încrezători, iar 3% foarte încrezători. 88% dintre antreprenori spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în anul 2015, 12% preconizează o creştere de peste 30% a acesteia, 13% văd o creştere între 20% şi 30%, 29% cred că palierul de creştere va fi între +10% şi +20%, iar 20% între +5% şi +10%.

În schimb, 59% dintre respondenţi cred că numărul de angajaţi ai firmei lor nu va creşte în 2015 (37%) sau va creşte foarte puţin, între 1% şi 5% (22%). 25% cred că numărul de angajaţi poate să crească între 5% şi 20% anul acesta, cei mai optimişti antreprenori cu privire la creşterea numărului de angajaţi fiind cei din Cluj.

Barometrul, la care au participat peste 250 de antreprenori din Cluj, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Timişoara, arată că mediul de afaceri românesc este moderat optimist şi se aşteaptă la evoluţii economice favorabile în România, în perioada imediat următoare. 

Publicat în Economie
Luni, 31 August 2015 00:00

Cât de costisitor e să fii prost

Fără doar şi poate, România a ajuns ţara unde aleşii, fie ei locali sau parlamentari, sunt plătiţi din ce în ce mai bine, deşi economia merge din ce în ce mai prost. Este de-a dreptul stupefiant să constaţi că a fi habarnist este o calitate indispensabilă în politică, iar cu cât eşti mai aerian la ce faci, cu atât eşti mai bine plătit. De zeci de ani ne pleacă medicii în afară, ca să muncească mai rău ca sclavii pe plantaţie, pentru că statul român este incapabil să le plătească măcar nişte salarii decente. Când a venit vorba să le majoreze lefurile, onor Guvernul nu a putut scoate mai mult decât 25%, adică fix nimic, dacă e să ţinem cont de veniturile mizere pe care le au medicii, în special cei aflaţi la început de carieră. În acelaşi timp, printr-o simplă ridicare de mână, parlamentarii şi-au dublat salariile, pe care oricum nu le meritau nici măcar în proporţie de 1%. Nu mă surprinde prea mult acest lucru, ţinând cont că acesta este cel mai penal Parlament de după Revoluţie, iar dacă mai adăugăm şi turnătorii care s-au aciuat în Casa Poporului, cred că orice alt comentariu e de prisos. O statistică efectuată recent a scos la iveală faptul că numărul de membri pe care partidele îl au este cu mult mai mic decât se crezuse, surpriza cea mai mare venind în ceea ce priveşte PSD-ul, despre care se credea că numără milioane de membri. Nimic nu este mai departe de adevăr, iar asta demonstrează că societatea civilă a pus umărul atâţia ani la construcţia şi întreţinerea acestui mecanism putred, care este incapabil să se schimbe, darămite să mai şi genereze schimbare acolo unde ne arde mai tare. Acum avem explicaţia tărăgănării la infinit a legii privind votul prin corespondenţă, pentru că, aşa cum s-a văzut, diaspora chiar poate face diferenţa. Oamenii nu pot fi duşi de nas aşa de uşor, cum se întâmplă cu românii de pe meleagurile noastre. În cele mai multe cazuri sunt preocupaţi doar de însănătoşirea economiei, pentru a putea spera că într-o zi se vor putea întoarce acasă. E mult mai bine să îi ţii la cozi interminabile, în speranţa că unii dintre ei se vor sătura şi nu vor mai vota sau să ceri să fie gazaţi, pentru a pleca din faţa secţiilor de votare. Numai că orice lucru are şi un sfârşit, iar clasa politică va afla acest lucru cât de curând. Nici românii din ţară nu mai sunt doar o masă amorfă de votanţi şi pe ici, pe colo încep să se vadă semnele înjghebării unei societăţi civile, capabilă să facă o schimbare profundă. Violul de la Vaslui e doar un mic exemplu şi nu cred că acesta va rămâne doar o chestie izolată. Oamenii încep să devină din ce în ce mai conştienţi că dacă doresc o schimbare, oricât de mică ar fi ea, trebuie să fie ei capabili în primul rând să se schimbe. Cei din clasa politică care nu se vor alinia acestui trend, vor păţi acelaşi lucru ca în Grecia. După doar câteva luni de guvernare, Executivul a renunţat la putere, pentru că tot populismul din lume nu te poate salva de realitatea economică, pe care cu toţii trebuie să o înfruntăm. 

 

Publicat în Editorial

Ritmul de creştere al economiei zonei euro se accelerează, redresarea pierde avânt în Brazilia şi China, în timp ce expansiunea se atenuează, apropiindu-se de cifrele care arată tendinţele pe termen lung în SUA şi Marea Britanie, apreciază Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters.

Indicatorul compozit CLI, calculat de OECD pentru cele 34 de state membre ale organizaţiei, s-a menţinut în iunie pentru a patra lună consecutiv la 100,7 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte. Indicatorul sugerează că ritmul de creştere al economiei este stabil în Japonia, Germania şi India.

În SUA, indicatorul a scăzut în iunie la 99,4 puncte, de la 99,5 puncte în mai, în timp ce în Marea Britanie a ajuns la 99,8 puncte, de la 99,9 puncte luna anterioară. În schimb, indicatorul a crescut în Franţa la 100,8 puncte şi s-a menţinut stabil în Germania şi în Italia.

În China şi Brazilia a continuat declinul indicatorului compozit CLI calculat de OECD.

În iunie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, apreciind că investiţiile rămân reduse, iar riscurile legate de posibilul faliment al Greciei afectează încrederea. Declinul preţului la ţiţei şi măsurile de relaxare monetare adoptate de principalele bănci centrale vor sprijini o redresare graduală. De asemenea, aprecierea dolarului face mai ieftine exporturile altor state, se arată în raportul organizaţiei.

Economia mondială va înregistra anul acesta un avans de 3,1%, faţă de de 3,7% estimat în noiembrie, dar anul viitor creşterea va accelera la 3,8%, a previzionat OECD. În 2014, PIB-ul global a înregistrat o expansiune de 3,3%.

După ce BCE a implementat în martie măsuri de relaxare cantitativă de 1.100 miliarde de euro, zona euro ar urma să consemneze o expansiune de 1,4% în 2015 şi de 2,1% în 2016. PIB-ul Chinei va înregistra un avans de 6,8% anul acesta şi de 6,7% anul viitor, în timp ce economia SUA ar putea creşte cu 2% în 2015 şi cu 2,8% în 2016.

Principalul motiv al nivelului redus al investiţiilor îl reprezintă redresarea slabă a economiei şi incertitudinile privind perspectiva unei creşteri mai solide. Există şi motive specifice fiecărei ţări: condiţiile dure de creditare din unele părţi ale Europei, preţul mai scăzut al ţiţeiului în America de Nord, excesul de investiţii din trecut înregistrat în China, se arată în raportul OECD.

Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate recent de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 34 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. 

Publicat în Mapamond

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii, precum şi o relativă stabilitate a numărului de salariaţi, şi se aşteaptă la o scădere moderată a preţurilor în comerţul cu amănuntul, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii

Managerii societăţilor comerciale din România estimează, pentru o următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii din industrie, construcţii şi servicii

Conform anchetei de conjunctură a INS, realizată în decursul lunii iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%). De asemenea, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +32%), urmată de fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural +31%).

În cazul preţurilor produselor industriale, se prognozează o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%). În acelaşi timp, referitor la numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare.

Pe segmentul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna iulie 2015, se va înregistra o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +10%). În plus, managerii estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%) şi a preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +2%).

În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii anticipează, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +34) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +32). De asemenea, angajatorii prognozează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7), precum şi o scădere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural -12).

Estimările realizate în luna iulie 2015 arată că, în ceea ce priveşte cererea de servicii (cifra de afaceri), se va consemna o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%). În plus, se va înregistra o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%), iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%). 

Publicat în National

Erste Group a majorat estimarea referitoare la creşterea consumului privat din România în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal, avertizând că unul dintre riscurile generate de implementarea acestuia este supraîncălzirea economiei.

Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%. În aceste condiţii, avansul mediu al consumului în perioada analizată va fi de 4,5%, cu un punct procentual peste estimarea din scenariul de bază al instituţiei financiare.

Scenariul de bază al băncii austriece prevedea un avans al consumului privat de 3,7% în acest an, urmat de o creştere de 3,6% în 2016, 3,5% în 2017 şi 3,4% în 2018 şi 2019.

Între riscurile menţionate de Erste Group ca efecte ale noului Cod Fiscal se află posibilitatea ca deficitul bugetar să nu respecte angajamentele României din acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, de sub 3% din PIB, ceea ce va înrăutăţi relaţiile României cu creditorii internaţionali.

Pentru 2016, Erste a majorat previziunea referitoare la deficitul bugetar de la nivelul de 1,2% prevăzut în scenariul de bază la 3,5%. Pentru următorii trei ani, banca a revizuit estimarea de la un deficit de 1,1% din PIB la 3% în 2017, 2,6% în 2018 şi 2,3% în 2019. La nivelul perioadei 2016-2016, instituţia anticipează un deficit mediu de 2,9% din PIB.

Alte riscuri prevăzute de Erste sunt retrogradarea ratingurilor României de către agenţiile de evaluare financiară, creşterea costurilor de finanţare, scăderea investiţiilor ca urmare a ajustării cheltuielilor pe termen scurt, precum şi ajustări pe termen mediu care să aibă efecte economice contrare. În perspectiva reducerii TVA de la 24% la 19%, Erste a revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din decembrie 2016 la 0,7%, în timp ce rata medie a inflaţiei se va menţine uşor negativă (-0,3%). "Reducerea TVA va estompa presiunile inflaţioniste din 2016 şi nu excludem ca economia să dea semne de supraîncălzire", se arată în analiza Erste.

Banca notează faptul că Banca Naţională a României a menţinut în iulie dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a arătat în mod clar că unul dintre motivele unei reconsiderări prudente a politicii monetare este programul Guvernului în domeniul fiscal.

Având în vedere aceste considerente, precum şi faptul că anul viitor vor avea loc alegeri generale, Erste anticipează că politica monetară a BNR va fi mai puţin relaxată.

Între riscurile suplimentare la care va fi supusă economia se numără intenţia Guvernului de a majora semnificativ salariile angajaţilor din sectorul public în 2016, impactul estimat asupra PIB fiind de 1,3%, şi majorarea cheltuielilor în sectorul militar cu 1% din PIB din 2017. În plus, Parlamentul a aprobat pe 30 iunie reintroducerea pensiilor speciale pentru militari, ceea ce va amplifica presiunile asupra bugetului.

Între factorii pozitivi menţionaţi de Erste Group se află accelerarea creşterii economice, creşterea investiţiilor private, creşterea consumului, a economisirii şi îmbunătăţirea calităţii creditelor. Totodată, companiile vor dispune de fonduri suplimentare, iar băncile vor beneficia de emisiuni de obligaţiuni guvernamentale mai mari, dacă România va păstra ratingurile recomandate investiţiilor.

Pentru 2015, Erste Group a menţinut estimarea referitoare la creşterea economiei României la 3,2%, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%. Pentru anii următori, Erste a majorat estimările la 4,4% în 2017, 4,5% în 2018 şi 4,6% în 2019. În scenariul de bază, banca austriacă prognoza pentru perioada 2017-2019 creşteri de 3,8%, 4,1% şi 4,3%.

În cazul investiţiilor, banca anticipează un avans de 3% în acest an, urmat de o creştere de 4,8% în 2016, îmbunătăţit de la 4,5%. Pe ansamblul intervalului 2016-2019, Erste anticipează o creştere medie de 5,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste prognoza din scenariul de bază.

Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările din luna mai ale Comisiei Naţionale de Prognoză iau în calcul un avans de 3,3%.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

Publicat în Economie
Pagina 3 din 3