O tânăra de 14 ani se zbate între viaţă şi moarte după ce a căzut în gol de pe un bloc cu 4 etaje, din cartierul IC Frimu. Locatarii din zonă spun că adolescenta s-ar fi aruncat de pe bloc probabil în urma unei decepţii în dragoste. Căzătura minorei a fost mult atenuată de copacii din jurul blocului şi de faptul că a căzut pe pământ în grădina unui locatar de la parter. Cu toate acestea, leziunile fetei sunt la coloană în regiunea dorsală. La preluarea cu ambulanţa, tânăra era conştientă, dar incoerentă. Fata nu locuieşte în cartier, iar locatarii spun că a vrut să se sinucidă din dragoste. Minora nu era singură în acel moment, se pare că ea ar mai fi fost însoţită de alte persoane, tot minore, o fată şi un băiat. Nu ar fi vorba despre un accident, spun martorii, deoarece trapa blocului a fost deschisă şi tânăra s-a aruncat de pe bloc. Tot oamenii spun că este prima dată când trapa de la etajul 4 a fost deschisă şi dată la o parte, destul de greu pentru o tânără de 14 ani. Poliţiştii fac cercetări în acest caz pentru a se stabili dacă este într-adevăr vorba despre o sinucidere sau a fost un accident ciudat.

Publicat în Știrea zilei

Pe 24 februarie, în ţara noastră este marcată sărbătoarea populară Dragobete, un moment bazat pe numeroase tradiţii, care parcă în ultimii ani a început să „pălească” în faţa mult mai comercialei sărbători de „Valentine’s Day”.
În esenţă, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică, o divinitate mitologică a dragostei similară lui Eros (la greci) sau Cupidon (la romani), un fecior chipeş, iubăreţ şi năvalnic, dar şi plin de bună dispoziţie, care potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.
Conform altor opinii, etimologia acestei sărbători populare îşi are originea în „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie, care în limba slavă se numeşte Glavo-Obretenia. Se spune că românii au adoptat această sărbătoare încă din Evul mediu, sub diverse denumiri – „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”, pentru ca în vremurile mai recente, în sudul şi sud-estul României să fie adoptată sub denumirea de Dragobete.
Este interesantă şi o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi”.
Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele era la origini o sărbătoare care se ţinea cândva în jurul datei de 1 martie, în mai multe zone din ţară fiind stabilită pentru data de 24 februarie. Pe vremuri februarie era considerată lună de primăvară, iar data de 24 simboliza începutul anului agricol, iar conform unor tradiţii, aceasta era „ziua ieşirii ursului din bârlog”.
Până în ziua de astăzi 24 februarie a rămas cu semnificaţia trezirii naturii, a păsărilor care încep să îşi caute cuiburi, a oamenilor care rezonează cu trezirea naturii la viaţă.
Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.
Una dintre acestea spune că dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieţi – obicei denumit „zburătorit” şi, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceştia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut (adică „Dragobetele sărută fetele !”), semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belşug şi vor fi ocoliţi de febră şi alte boli. În schimb, dacă tradiţia nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitor. În fapt, tradiţia logodnei simbolice de Dragobete stă la originea a nenumărate logodne serioase urmate de căsătorii fericite, lucruri care, iată, îşi găsesc izvorul în tradiţiile strămoşeşti. Acesta este un moment interesant şi pentru întreaga comunitate locală, în unele zone logodnele simbolice din această zi fiind un adevărat „barometru” al invitaţiilor de nuntă pe care vecinii le vor primi în perioada următoare.
Caracterul mitologic de tânăr binedispus al lui Dragobete stă la originea petrecerilor care se ţin în această zi (nu cele consumiste din zilele noastre), de la care, potrivit tradiţiei pornesc viitoare cereri în căsătorie...
De obicei în după-amiaza de Dragobete are loc petrecerea, unde cei singuri, dar şi cuplurile, dansează, cântă şi se simt bine, având în vedere credinţa că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care nu au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche până la următoarea sărbătoare de 24 februarie.
Primele flori ale primăverii culese în această zi sunt viorelele şi tămâioasa, pe care fetele le păstrează la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri legate de invocarea dragostei.
Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite şi cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-şi păstra frumuseţea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – şi se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice şi că le va conserva tinereţea. În lipsa zăpezii, mai ales în zonele în care Dragobetele se sărbătoreşte în martie, fetele adună apă de ploaie sau de izvor pentru spălatul părului. În unele părţi ale ţării, fetele îşi pun busuioc sfinţit sub pernă în ajunul Dragobetelui – similar obiceiului din noaptea de Bobotează, existând credinţa că astfel îşi vor visa alesul.
În mediul rural există o mare atenţie acordată în această zi animalelor, acestea fiind hrănite cu cea mai bună mâncare, iar sacrificarea lor fiind cu desăvârşire interzisă.
Se mai spune că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului, iar remediul nu poate fi găsit decât abia la Dragobetele următor. Un alt obicei spune că pentru a avea noroc în tot anul, e obligatoriu ca în această zi băieţii să nu necăjească fetele şi să nu se certe cu ele sub nicio formă.
Interesant este faptul că deşi conform tradiţiilor, muncile câmpului sunt cu desăvârşire interzise în această zi, curăţenia în gospodării este chiar indicată, fiindcă se crede că gospodinele vor avea acelaşi spor şi în restul anului.

Cum a ajuns simbolul inimii să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sâni, fese sau alte părţi ale anatomiei umane.
Cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară, cât şi ca pe un medicament minune, asemenea siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie. Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul secolului I d.Hr. Păstăile Silphiumului seamănă izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociat de multe ori cu dragostea şi sexul, ceea ce a dus la popularizarea acestui simbol. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi.
În timp ce Teoria Silphium este convingătoare, există cercetători care susţin că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filosofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc. Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice. În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă recunoscută ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale.
Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. În secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

Publicat în Mozaic
Miercuri, 23 Iunie 2021 00:00

Matrimoniale

Inginer mecanic, 43 ani, văduv, 190/90 kg, zodia rac, fără copii, cu credință în Dumnezeu, doresc căsătorie cu o doamnă serioasă, 35-47 ani. Tel. 0734-030.731 (235)

Ofer plăcere doamnelor mature, dar și domnișoarelor, pot fi și din provincie. Tel. 0762-107.209 (235)

Masaj de relaxare, cer igienă și seriozitate. Tel. 0743-891.129 (235)

Bărbat, 57, 1,70 m, doresc cunoştinţă doamnă vârstă apropiată pentru prietenie, relaţie de lungă durată. Tel. 0757-925.060, 0733-079.390 (235)

Domn, 56 ani, educat, prezentabil, doresc cunoștință doamnă pentru prietenie, eventual căsătorie, ce își dorește cu adevărat o familie. Tel. 0740-404.629 (235)

Domn fără obligații, 58/170/70, doresc să cunosc o doamnă căsătorită-necăsătorită, pentru petrecerea timpului liber, nu contează vârsta. Tel. 0757-354.142 (235)

Văduvă doresc văduv, 65-70 ani, rog seriozitate. Tel. 0757-430.147 (235)

Bărbat divorțat, 55 ani/1.68 m/70 kg, doresc cunoștință doamnă simplă, Galați, 55 - 60 ani, pentru relație serioasă. Tel. 0745-931.096 (235)

Domn, Galați, sincer, 60/165/75 kg, caut doamnă, vârstă apropiată, serioasă, nefumătoare, poate fi din provincie, pentru prietenie, lungă durată, rog seriozitate. Tel. 0755-234.628 (235)

Bărbat, Galați, 50/1,67, doresc să cunosc o doamnă măritată pentru relație discretă de lungă durată, ofer mare discreție și seriozitate. Tel. 0753-987.277 (235)

Tânăr, 29 ani, din Galați, caut o fată singură pentru o relație serioasă, să locuim împreună, poate avea și copii, să fie directă, să știe ce vrea de la viață. Tel. 0755-468.336 (235)

Văduv, caut doamnă pentru un parteneriat, cu sau fără menaj, din oraș sau provincie. Tel. 0734-250.838 (235)

Domn, doresc să cunosc doamnă/domnișoară, pentru relație, ceea ce își dorește doamna/domnișoara, relație de prietenie. Tel. 0756-827.841 (235)

Domn, 35 ani, 1,85 m, meserie clovn cu baloane, Grădina Publică, caut doamnă pentru relație. Tel. 0784-025.740 (235)

Bărbat, 57 ani, caut doamnă iubitoare de munte și călătorii, pentru prietenie/căsătorie. Tel. 0745-378.200 (235)

Văduvă, 70 ani, 1,65, 68 kg, doresc văduv sincer, 65-70 ani, pentru prietenie de lungă durată, aventurierii să se abțină. Tel. 0759-751.426 (235)

Pensionar, 73 ani, 1,75 m, 85 kg, doresc cunoștință cu o doamnă de vârstă apropiată, nefumătoare, pentru o relație serioasă. Tel. 0743-278.913 (235)

Prezentabil, 1,75 m, 80 kg, 54 ani, doresc cunoștință doamnă de vârstă apropiată pentru prietenie. Tel. 0747-622.567 (235)

Doamnă ofer masaj de relaxare, igienă și seriozitate. Tel. 0744-825.229 (235)

Tânăr, 42 de ani, 1,80 m, 75 kg, aspect fizic plăcut, doresc să cunosc tânără pentru relație de dragoste, exclus căsătorie. Tel. 0758-279.230 (235)

Publicat în Matrimoniale