Fundaţia Inimă de Copil anunţă finalizarea şi inaugurarea unei Grădini Senzoriale în curtea Centrului de Recuperare şi Reabilitare din Strada Traian nr. 203. Investiţia din cadrul proiectului „Emoţii, culoare, senzaţii, echilibru şi «unbutu» pentru copiii cu dizabilităţi”, finanţat prin programul „În stare de bine”, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, a fost realizată cu ajutorul părinţilor, a voluntarilor şi a personalului din cadrul Fundaţiei Inimă de Copil.

„Grădina Senzorială însemnă o adaptare la condiţiile actuale impuse de situaţia pandemică, în care se recomandă ca activităţile cu un număr mai mare de persoane să se desfăşoare preponderent în aer liber. Peste 30 de copii cu nevoi speciale vor fi beneficiarii acestui spaţiu multifuncţional, care va fi folosit pentru întâlniri de grup şi terapie în aer liber. Pe fondul creşterii numărului de cazuri COVID şi a faptului că noile tulpini ale virusului atacă din ce în ce mai mult populaţia tânără, o alternativă la terapia în spaţii închise era mai mult decât necesară. Ne dorim ca toţi beneficiarii să îşi poată urma terapiile în condiţii de siguranţă deplină”, se arată într-un comunicat al Fundaţiei.

Faţă de activităţile obişnuite desfăşurate până acum la Centrul de Recuperare, apare posibilitatea de a lucra în aer liber.

„Grădina Senzorială era necesară deoarece copiii au nevoie de un spaţiu sigur, unde să aibă acces la stimulare senzorială într-un mediu natural şi unde să-şi poată exersa abilităţile de socializare ca şi cum ar fi într-un parc sau la un loc de joacă. Mai mult decât atât, ei vor dobândi abilităţi motrice împletind jocul cu terapia. Faţă de activităţile obişnuite desfăşurate până acum la Centrul de Recuperare, apare posibilitatea de a lucra în aer liber. Putem, astfel, reconstrui mediul natural de joacă al copilului şi putem face mult mai uşor desensibilizarea la diverşi stimuli”, a explicat psiholog Daniela Puia, coordonator al Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru copii cu dizabilităţi Inimă de Copil. Grădina Senzorială va fi inaugurată vineri, 24 septembrie 2021.

Publicat în Comunitate

În perioada 20 septembrie - 04 octombrie 2021, se va desfăşura o nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi - handicap gradul I şi handicap gradul II. Distribuirea se va face în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galaţi.

Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social şi pot fi ridicate, personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I, în parcarea laterală. Solicitanţii trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naştere (după caz); buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie (copia după certificatul de handicap se opreşte la dosarul distribuţiei POAD 2019/2021 ca document justificativ). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 08:00 şi 16:00.

Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent. În acest context, beneficiarii venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei se mai pot prezenta pentru a-şi ridica pachetele, ce se distribuie în acelaşi punct, până în data de 17 septembrie 2021, menţionează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

Terapia Vojta, una dintre cele mai bune terapii folosită cu succes în multe afecţiuni, devine accesibilă pentru prima dată în zona de S-E a României, în cadrul Centrului de recuperare pentru copii cu dizabilităţi aparţinând Fundaţiei „Inimă de Copil”. Specialistul fundaţiei, unul dintre cei 95 din ţară, acreditat de Societatea Internaţională Vojta (IVG), foloseşte această terapie în tratarea unor multiple afecţiuni psihomotorii. Cristina Anghel, terapeut Vojta, a finalizat cursul „Kinesiologia dezvoltării aplicată sugarilor, copiilor, adolescenţilor şi adulţilor cu tulburări de mişcare, după V. Vojta” în urma căruia a primit atestarea pentru aplicarea terapiei Vojta. Cursul s-a desfăşurat în perioada 07.04.2014 - 29.09.2015, la Sibiu, fiind organizat pe mai multe module.

„În aceşti 2 ani am învăţat foarte multe. M-am dezvoltat ca om dar mai ales ca şi kinetoterapeut. Nu cred că îmi ajung 2-3 zile să pot povesti tot ce am realizat în această perioadă. Bucuria părinţilor care văd rezultatele terapiei îmi dă putere în fiecare zi. Copiii, cu bagajul lor de mişcări câştigate pe o perioadă destul de mică, îmi dau puterea de a merge mai departe pentru că nu este uşor, ca mamă, să îmi plângă în mâini 10 copii pe zi, în timp ce eu le fac terapia Vojta. Cei mici plâng în timpul terapiei Vojta nu pentru că i-ar durea ceva, ci pentru că sunt menţinuţi în anumite poziţii incomode şi pentru adulţi. Mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut şi mă susţin”, spune Cristina Anghel.

Terapia Vojta este o metodă de fizioterapie folosită pentru tratamentul afecţiunilor sistemului nervos central şi aparatului locomotor. Principiul Vojta poartă numele medicului ceh prof. dr. Vaclav Vojta, care a dezvoltat tehnici de diagnostic timpuriu şi tratament pentru copiii ce sufereau de pareză cerebrală între anii 1950 şi 1970. În timpul terapiei se aplică stimuli externi, prin tehnici speciale, care conduc la aceleaşi reacţii în mod automat. Aceasta presupune aplicarea de presiune în anumite zone ale corpului. Activarea coordonată şi ritmică a întregii musculaturi scheletice şi a sistemului nervos central duce la accesarea unor funcţii blocate în reţelele nervoase dintre creier şi măduvă. 

„Ceea ce îmi pare de un real câştig pentru evoluţia copiilor este că părinţii pot continua acasă terapia Vojta după ce îi învăţ cum să execute corect metoda. Acest lucru, în beneficiul celor mici, face ca rezultatele să fie vizibile într-o perioadă mai scurtă de timp”, punctează Cristina Anghel.

Şedinţele de terapie pot fi zilnice, dar sunt scurte şi nu impun alte restricţii pentru copiii aflaţi sub tratament. Afecţiunile ce pot fi tratate pe baza acestei terapii sunt: pareza cerebrală, scolioza coloanei vertebrale, displazia şi luxaţia soldului, hemiplegia, favorizarea deglutiţiei, dezvoltarea echilibrului, motricităţii fine şi grosiere, etc. Terapia Vojta poate fi folosită şi ca metodă de fizioterapie şi pentru alte tulburări de mişcare sau boli ale oaselor, muşchilor sau sistemului nervos. Contraindicaţiile includ îmbolnăviri febrile acute şi inflamatorii, vaccinări cu vaccinuri vii, boala oaselor de sticlă şi unele afecţiuni cardiace.

Publicat în Comunitate

Deşi legislaţia românească - armonizată, teoretic, cu cea europeană - prevede diverse obligaţii pentru accesul neîngrădit în instituţii publice a persoanelor cu dizabilităţi, în realitate cei aflaţi în scaunul cu rotile se luptă de ani de zile cu aceleaşi probleme. Dovadă stau chiar instituţiile publice din Galaţi care, de ani de zile, îşi continuă activităţile în birouri inaccesibile persoanelor cu dizabilităţi, fără ca alte instituţii de control să reacţioneze în vreun fel pentru soluţionarea situaţiilor.  

Recent, subiectul a fost discutat chiar şi la o şedinţă de Guvern, în cadrul căreia Victor Ponta i-a solicitat ministrului Muncii, Rovana Plumb, să facă o listă cu instituţiile publice care „nu respectă legea” şi nu au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

La Galaţi este greu să numeri instituţiile care nu au rampe de acces. „Mai uşor e să enumeri instituţiile care au rampe de acces, că sunt mai puţine”, spune Vasile Cristea, preşedintele Asociaţiei Sporting Club Galaţi, asociaţie sportivă a persoanelor cu handicap locomotor, care din 1992, de când s-a înfiinţat, tot luptă cu tenacitate pentru accesul necondiţionat în instituţiile publice al persoanelor cu dizabilităţi.

La o trecere scurtă în revistă, situaţia stă ca aşa la Galaţi: din cele trei sedii centrale ale autorităţilor locale - Primăria, Consiliul Judeţului şi Prefectura Galaţi - numai cea din urmă are o rampă de acces, modernă, acţionată electric şi care permite intrarea în instituţie a persoanelor aflate în scaun cu rotile. Pentru a verifica dacă funcţionează rampa modernă de acces în Prefectură, Vasile Cristea a venit însoţit de un membru, Florin Diaconiţă, aflat în scaun cu rotile. Disciplinat, acesta a mers cu scaunul până la baza treptelor, acolo unde ar trebui să ajungă rampa specială şi a acţionat soneria instalată special pentru ca cei din interiorul instituţiei să afle că există cineva care are nevoie de ajutor. Soneria nu a funcţionat, o defecţiune despre care reprezentanţii Prefecturii spun că apare frecvent din cauza copiiilor şi a tinerilor care „o strică, o lovesc, aşa, să facă rău”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea, „rampa modernă de acces a fost instalată în 2008 şi este întreţinută periodic. Nu prea avem însă solicitări pentru folosirea ei, maxim 2-3 pe an, atât!”. Totuşi, după 20 de minute de aşteptare în faţa Prefecturii şi alte câteva până când rampa s-a pus în mişcare, până la urmă, Florin Diaconiţă a reuşit să intre în Prefectură, cu ajutorul rampei de acces acţionată electric.

 

Soluţii de compromis

 

În sediul central al Primăriei municipiului Galaţi nu există însă nici măcar o rampă banală, din ciment, căci imobilul este proprietate privată iar municipalitatea investeşte acum în construcţia unui nou sediu, modern. Până când va fi gata noua construcţie, la Primărie s-a găsit o altă soluţie de compromis, spune Vasile Cristea: „Noi am înţeles situaţia, sperăm ca la noua construcţie a primăriei să existe şi rampe de acces. Acum, când vine persoana respectivă, vorbeşte cu angajatul firmei private de pază, îi spune cu cine vrea să vorbească şi vine respectivul funcţionar jos şi vorbeşte cu el". 

 

Instituţii închise total!

 

Multe instituţii publice de larg interes pentru cetăţeni se află, însă, în Blocul Cristal, o instituţie cu trei etaje, fără rampă de acces sau lift, în care persoanele cu dizabilităţi nu au nici o şansă să ajungă singure. Aici funcţionează: Oficiul de Cadastru (în subordinea MAI), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (MAI), Camera Agricolă a Judeţului Galaţi (Consiliul Judeţului), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (Ministerul Agriculturii), Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală (Guvernul României), Direcţia de Integrare Europeană, Dezvoltare Economică şi Autorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate (Prefectura Galaţi şi MAI), Zona Liberă Galaţi (Consiliul Local şi Ministerul Transporturilor), Agenţia de Dezvoltare Regională de Sud Est – filiala Galaţi etc. "Sunt scări şi apoi alte scări şi alte scări... şi sunt instituţii publice. Cum să ajung în birou? Nici măcar un gardian nu este la intrare, pentru a-i spune ce problemă am... vin degeaba aici, nu înţeleg de ce nu se rezolvă ceva şi pentru noi, până la urmă şi noi suntem cetăţenii acestei ţări, şi noi i-am votat şi nu noi am ales să fim aşa cum suntem", spune, cu tristeţe, Florin Diaconiţă, după ce a aşteptat, în zadar, zeci de minute în faţa instituţiilor din Blocul Cristal, fără însă a fi băgat în seamă de vreun funcţionar.

 

Sunt şi cazuri pozitive

 

Sunt şi cazuri pozitive, ce-i drept, rare: Comisariatul Judeţean Pentru Protecţia Consumatorului a schimbat, anul trecut, sediul de la etajul V al Blocului Cristal, unde nu plătea nici un leu – fiind un spaţiu al statului – pe un sediu privat, unde plăteşte lunar chirie. De ce, explică Tudor Carmen, comisar şef: "Ne-am mutat în martie 2014 de la etajul al V-lea al Blocului Cristal aici, într-o clădire proprietate privată a unei persoane, unde plătim chirie, tocmai pentru ca persoanele cu deficienţe locomotorii să aibă acces. Decizia de a ne muta a venit în urma sesizărilor mai multor cetăţeni cu deficienţe locomotorii şi a două verificări efectuate de serviciul Prestaţii Sociale al ITM". 

Există şi alte cazuri pozitive, precum Facultatea de Medicină, care are rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. "În 98% dintre cazuri parcările sunt ocupate de maşini conduse de şoferi fără probleme... Am găsit inclusiv maşini conduse de poliţişti, care mi-au spus că ei au dreptul să parcheze pe locurile rezervate persoanelor cu handicap, pentru că s-ar afla în misiune, dar nu este adevărat, legea nu prevede nicăieri aşa ceva. Am demarat o campanie şi unde găsesc maşini parcate aşa le las în parbriz un fluturaş cu mesajul - domnule/doamnă vă rugăm nu mai parcaţi pe locurile special amenajate pentru persoanele cu handicap, nu uitaţi - Nimeni nu e imun la infirmitate", mai spune Vasile Cristea, referindu-se la încă o problemă de care se lovesc persoanele cu dizabilităţi.

Publicat în Știrea zilei