Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a obţinut suportul Parlamentului European pentru stoparea discriminării cetăţenilor români din Marea Britanie, obligaţi după Brexit să plătească o taxă de 55 lire sterline pentru a obţine viza de lucrători sezonieri – măsură suplimentară faţă de condiţiile impuse cetăţenilor altor state membre ale UE.
Amendamentul iniţiat de Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare UE – Marea Britanie „condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din unele ţări ale UE (din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia), care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE în ceea ce priveşte taxele pentru vize de muncă şi certificatele de garanţie”.
„Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene, care a fost ratificată de România în 1999. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene. Cer Guvernului României să acţioneze, la rândul său, mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri jignitoare aplicate cetăţenilor români”, a declarat Dan Nica.
Propunerea Delegaţiei PSD din Parlamentul European a coagulat suportul europarlamentarilor din toate delegaţiile naţionale şi toate grupurile politice, fiind votată cu o largă majoritate de către forul europarlamentar în sesiunea plenară.
Demersul se înscrie în seria eforturilor liderului PSD, încă de la începutul acestui an, de a soluţiona această situaţie, inclusiv prin discuţii la nivel înalt cu Comisia Europeană în acest sens.

Publicat în Mapamond
Deputatul PNL din Galaţi George Scarlat protestează, prin intermediul unui comunicat de presă remis pe 27 noiembrie, cu privire la sumele alocate “discreţionar”, din punctul său de vedere, anumitor comune din judeţul Galaţi, în cadrul rectificării bugetare operate pe 23 octombrie de Guvernul Ponta - ultima rectificare bugetară înainte ca premierul Victor Ponta să demisioneze şi, odată cu el, şi guvernul pe care îl conducea. Potrivit deputatului Scarlat, “gălăţenii care nu sunt membri PSD au fost penalizaţi de fostul Guvern, care a decis că aceştia nu merită bani la rectificarea bugetară pentru dezvoltarea localităţilor! Prin alocările bugetare, locuitorii judeţului Galaţi au fost împărţiţi, ca şi în alţi ani, în cetăţeni de rangul întâi şi cetăţeni de rang secund, după apartenenţa politică a reprezentanţilor. Discriminarea pe criterii politice a ajuns şi la promovarea şi susţinerea proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, chiar dacă beneficiarii sunt toţi cetăţeni, plătitori de taxe şi impozite”. Scarlat îşi justifică reproşurile dând exemple de localităţi conduse de primari PSD care au primit bani la rectificarea bugetară: “Umbrăreşti a primit de la Ministerul Dezvoltării 2,8 milioane de lei pentru asfaltare (ultima tranşă a fost de 0,7 milioane de lei la ultima rectificare, iar 2,1 milioane de lei în decursul anului); Pechea a primit peste 10 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării pentru drumuri şi o piaţă agroalimentară; Iveşti a primit peste 1 milion de euro pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, plus aproximativ 12 milioane de lei conform OUG nr. 28/2013, deşi are datorii la buget de peste 4 milioane de lei; Fundeni a primit 3,5 milioane de lei pe OUG 28/2013 privind Programul Naţional de Dezvoltare Locală”. În schimb,spune Scarlat, primării conduse de liberali, precum Barcea, Drăgăneşti sau Lieşti, “au primit doar 400.000 de lei la ultima rectificare, cu mult, mult mai puţin decât comunele învecinate”.  Scarlat se arată preocupat în special de Lieşti, „comuna din judeţul Galaţi care contribuie cu cea mai mare sumă de bani la bugetele statului”, care are nevoie de bani pentru mai multe investiţii.   Un protest despre care Camera Deputaţilor nu ştie   Din păcate, protestul deputatului PNL George Scarlat se limitează la a fi doar unul declarativ şi doar la nivel local. Asta, în ciuda faptului că parlamentarul beneficiază de pârghii legale suficiente pentru a depune interprelări pe adresa guvernului, dar şi pentru a iniţia proiecte de legi care să corijeze anumite aspecte legislative pe care acesta le-ar găsi incorecte. Totuşi, deputatul Scarlat nu a abordat şi la locul său de muncă - Camera Deputaţilor - subiectul împărţii "discreţionare" a banilor la rectificarea bugetară operată de Guvernul Ponta. Acest lucru se poate verifica accesând pagina oficială de pe site-ul Camerei Deputaţilor a parlamentarului George Scarlat. La o scurtă consultare a acestei pagini se va putea uşor remarca faptul că nici măcar una din interpelările sau luările de cuvânt ale deputatului George Scarlat în plenul Camerei Deputaţilor nu se referă la rectificarea bugetară împărţită “discreţionar” de Guvernul Ponta pe 23 octombrie. Conform paginii de la camera Deputaţilor, de-a lungul mandatului său, Scarlat are 17 luări de cuvânt - ultima a fost făcută chiar pe 23 noiembrie, dar nu pe tema rectificării bugetare, ci pe tema reglementării pieţei produselor din sectorul agricol), 5 declaraţii politice, 6 întrebări/interpelări făcute (singura din acest an este despre reabilitarea sistemului de irigaţii pe perioada 2016-2020), 81 de propuneri legislative semnate şi de el (din care ultimele semnate pe 25 noiembrie, având diferite teme, de la taxele consulare până la diminuarea risipei alimentare) şi 14 moţiuni semnate şi de Scarlat, din care ultima, semnată în septembrie 2015 – moţiunea “Demite-l pe Ponta!”.
Publicat în Politica

Politicienii sunt percepuţi de români ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea, potrivit sondajului de opinie "Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de Strategia naţională de prevenire şi combatere a discriminării", realizat de către TNS CSOP, în cursul lunii august.

"Astfel, 59% dintre persoanele intervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcţionarii din instituţiile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre respondenţi indicând această asociere", potrivit studiului realizat în cadrul implementării proiectului predefinit "Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a specialiştilor şi a societăţii civile".

De remarcat că aproximativ aceeaşi proporţie, respectiv 47% dintre persoanele chestionate consideră că oamenii obişnuiţi sunt cei care discriminează în România.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat marţi, cu ocazia prezentării sondajului, că unul dintre rezultatele certe ale actualei strategii este creşterea numărului de plângeri şi o conştientizare mai mare a domeniului discriminării.

"Punctul vulnerabil al acestei strategii este că a fost adoptată de CNCD şi nu a fost strategia Guvernului. Viitoarea strategie va trebui adoptată de Guvern. (...) Din punct de vedere legal, strategia Guvernului, dacă o va adopta, pentru că noi o propunem, noi suntem o instituţie sub control parlamentar, înseamnă în primul rând o asumare a Guvernului privind implementarea unei strategii de prevenire şi combatere a discriminării. Din punct de vedere legal înseamnă cu totul altceva, se adoptă printr-o hotărâre de Guvern, are alt statut, se asumă obligaţii din partea unor ministere de resort pentru a implementa anumite măsuri", a subliniat Csaba Asztalos.

El a mai spus că există măsuri care pot fi luate de ministere în domeniul combaterii discriminării care nu implică costuri foarte mari.

"Codurile etice — nu costă să implementezi un cod etic la nivel de şcoală, universitate, în zonă învăţământului. Nu costă să introduci în curicula de examen pentru intrarea în profesia de educator/învăţător/profesor, sau de a avansa în această profesie, subiecte legate de nediscriminare. Au făcut-o în justiţie, de exemplu. La funcţionarii publici nu costă să implementezi un cod sau în actualele coduri etice să includem un capitol privind nediscriminarea", a explicat Csaba Asztalos.

Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici şanse de acces pe piaţa muncii, 70% dintre români considerând că este mai uşor pentru persoanele neinfectate să-şi găsească un loc de muncă.

Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să îşi găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenţi desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă, potrivit sondajului.

De asemenea, ruralul, ca mediu de provenienţă, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.406 de persoane, eroarea fiind de 2,6%, cu o probabilitate de 95%. Cercetarea surprinde atitudinile şi opiniile românilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminării.

Publicat în National