Comisia Europeană (CE) a hotărât vineri, 12 noiembrie 2021, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE), informează un comunicat de presă al CE.
Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.
Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.
La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.
În temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur. Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.
Deşeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de "depozitare", este modalitatea cea mai puţin durabilă din punctul de vedere al mediului şi ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanţă, potrivit Agerpres.

Publicat în National

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Au fost amenajate primele zece puncte moderne de colectare a deşeurilor, prevăzute cu sisteme de supraveghere video, în total urmând să fie amplasate în cartiere 150 de astfel de puncte cu module pentru colectare selectivă, Primăria municipiului Galaţi.

Primele zece puncte au fost amenajate în cartierul Micro 18 (zona blocurilor A5, B10, C10, E4 şi G6), în Micro 20 (zona „Doi cocoşi”) şi Ţiglina 1 (zona ITM, Oraşelul Copiilor, Str. Saturn - unul în apropierea benzinăriei şi unul în apropierea pieţei).

Punctele de colectare a deşeurilor dispun de module, care pot fi acţionate la pedală, pentru colectarea selectivă (gunoi menajer, hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă). Mai mult, aceste puncte au sisteme moderne de monitorizare video, alimentate de panouri fotovoltaice, fiind totodată racordate la sistemul de canalizare.

Primăria Galaţi a încheiat un acord cadru, valabil 24 de luni, în valoare de 4,9 milioane de lei fără TVA, privind achiziţia şi montajul a 150 de puncte moderne pentru colectarea selectivă a deşeurilor, contractul fiind semnat cu firma „Pop Industry”. Primele zece puncte au fost amenajate în cadrul unui contract subsecvent în valoare de 328.000 lei fără TVA, precizează municipalitatea.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Locuitorii din 5 oraşe din România vor putea circula cu transportul public plătind la schimb cu PET-uri şi doze de aluminiu, în cadrul Caravanei Schimbă PET-ul cu biletul, o iniţiativă inedită dezvoltată pentru prima dată în România de Act for Tomorrow şi Kaufland România, în contextul programului Vinerea Verde lansat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Iniţiatorii acestei campanii, care a cunoscut un real succes în Constanţa şi Craiova, au decis să facă un pas înainte către un viitor sustenabil prin extinderea ei în această toamnă şi în alte oraşe din România. În Galaţi, campania se va realiza în data de 15 octombrie, în intervalul orar 08:00-16:00, în toate parcările magazinelor Kaufland din Galaţi.

Cei dornici să participe trebuie să aibă la ei 5 deşeuri (PET-uri, doze de aluminiu, sticlă) şi să le introducă în aparatele automate de colectare Tomra, puse la dispoziţie de Kaufland România. În urma acestui proces, pentru cei ce au colectat deşeurile separat, automatele vor elibera un cupon în baza căruia se poate primi biletul pentru mijloacele de transport în comun, valabil pentru două călătorii, de la voluntarii prezenţi la fiecare punct de colectare.

Aparatele de colectare Tomra vor fi amplasate pe Kaufland Ţiglina 4 (Str. Brăilei 144), Kaufland Micro 40 (Str. Henri Coandă 7) şi Kaufland Micro 21 (Str. Victor Valcovici 20). Toate PET-urile colectate în cadrul campaniei vor fi transmise către fabricile de reciclare, unde vor fi transformate în noi resurse, potrivit unui comunicat al Act for Tomorrow.

Publicat în Comunitate

Let's do it, Romania! organizează sâmbătă, 18 septembrie 2021, o acţiune de colectare a deşeurilor în Galaţi, în imediata apropiere a autogării din zona Bariera Traian şi pe malul lacului Brateş. Punctul de întâlnire cu voluntarii este lângă autogară, iar programul acţiunii este următorul: 09.00 - 10.00 - înregistrarea şi echiparea voluntarilor; 10.00 - 13.00 - acţiunea de colectare a deşeurilor de către voluntari; 13.00 - 14.00 - ridicarea sacilor cu deşeurile colectate şi transportul acestora de către Ecosal, care asigură materialele pentru colectarea gunoiului (saci menajeri şi mănuşi). Voluntarii sunt rugaţi să aibă la ei măşti şi dezinfectanţi.

Publicat în Comunitate

În Galaţi, există două puncte verzi, de colectare, administrate de Serviciul Public Ecosal, destinate in exclusivitate persoanelor fizice.
Punctele sunt situate după cum urmează: unul în Micro 13B - strada Drumul Viilor, nr. 1, celălalt pe strada Etna, nr. 29, unde pot fi predate deşeuri reciclabile (ambalaje plastic, hârtie/carton, sticlă, metal), deşeuri electrice şi electronice (aparate electrocasnice, becuri, neoane), deşeuri voluminoase, deşeuri vegetale rezultate din întreţinerea grădinilor şi deşeuri de moloz rezultate din amenajarea locuinţelor în limita a 2 mc/an.
„Deşeurile rezultate în urma amenajării locuinţei pot fi transportate la punctele menţionate anterior, iar în cazul în care persoana nu dispune de mijloc de transport, poate suna în dispecerat, la numărul de telefon 0236/312.282, şi putem oferi acest serviciu contracost“, precizează SP Ecosal.
Programul celor două puncte verzi este următorul: Punct verde Micro 13B - Adresa: str. Drumul Viilor, nr. 1; Program: Luni - Sâmbătă, ora 08.00 - 16.00; Duminică, ora 08.00 - 12.00; Punct verde Etna - Adresa: str. Etna, nr. 29; Program: Luni - Vineri, ora 08.00 - 16.00.

Publicat în Eveniment

România are mult de recuperat în ceea ce priveşte reciclarea, a declarat miercuri Andreas Lier, director general BASF România, preşedinte AHK România, subliniind că doar 12% dintre deşeuri se reutilizează, restul fiind depozitate sau eliminate în mod necorespunzător.
"În privinţa reciclării, România are mult de recuperat. Numai 14% din deşeurile municipale se reciclează sau se compostează, restul ajunge la depozitele de deşeuri. AHK a făcut un studiu în 2019 şi doar 25% dintre gospodării separă deşeurile. Doar 12% din deşeuri se reutilizează, restul se depozitează sau se elimină în mod necorespunzător. Asta duce şi ştim toţi la poluarea aerului, a apei şi a solului şi afectează sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Din păcate nu pot decât să confirm acest lucru. Eu locuiesc în România de doi ani, conduc BASF. Am trăit în Ucraina timp de şapte ani unde am condus BASF şi problemele sunt foarte asemănătoare în domeniul economiei circulare", a menţionat Andreas Lier.
El a subliniat că "este groaznic să te plimbi cu bicicleta prin pădure şi să dai peste nişte gunoaie care nu au fost eliminate corespunzător".
"Am această sticlă în faţa mea, trebuie să o arunc la gunoiul normal pentru că nu am un sistem adecvat de separare a deşeurilor. Vedem în lume o schimbare de paradigmă de la o economie liniară la una circulară, de la energii fosile la energii verzi cum ar fi hidrogenul verde. Firma BASF s-a angajat în mod consecvent pe această cale şi în domeniul energiilor verzi planificăm unul dintre cele mai mari parcuri eoliene offshore. Practic, societatea noastră va fi alimentată de eoliene, adică vorbim de electrificarea industriei chimice. În ceea ce priveşte economia circulară, prin partenerii noştri colectăm deşeurile de plastic, le trasformăm prin piroliză în ulei şi le aducem din nou în economia circulară, în producţie", a adăugat preşedintele AHK România.
În opinia sa, există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizorii de servicii şi tehnologie în acest domeniu.
"Având în vedere această nevoie de recuperare în România şi în contextul Green Deal-ului, având în vedere că mulţi bani intră în România, eliminarea deşeurilor, reciclarea, gestionarea deşeurilor, devin teme cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizori de servicii şi tehnologie. Tot mai multe oraşe vor să aibă un rol de pionierat. (...) Ne bucurăm să avem specialişti experţi, reprezentanţi ai politicii, ai ONG-urilor din România. Avem astfel o gamă largă de soluţii în infrastructură, ne uităm la un viitor mai sustenabil pentru oraşele din România", a mai spus Andreas Lier. (sursa Agerpres)

Publicat în National

A fost emis ordinul de începere a lucrărilor la stația de transfer de la Târgu Bujor, în cadrul amplei investiții de management al deșeurilor din județul Galați. Lucrările sunt realizate de către Asocierea Inoveco SRL (fosta Iridex Group Plastic SRL) - Cristilory Prod, informează Consiliul Județean (CJ) Galați.

"La Târgu Bujor se construiește de la zero o stație de transfer a deșeurilor colectate din nord-estul județului, care ulterior vor fi transportate la stația de tratare mecano-biologică ce va fi construită la Galați. Totul pentru a eficientiza sistemul de management al deșeurilor și pentru a reduce costurile de transport. Stația de transfer va fi realizată cu respectarea celor mai noi norme de mediu și va fi dotată cu toate echipamentele necesare, inclusiv containere de mari dimensiuni și camioane de transport. Autovehiculele care asigură transportul deșeurilor colectate vor fi monitorizate la intrarea și la ieșirea din stația de transfer", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Stația de transfer de la Târgu Bujor va avea inclusiv o zonă special amenajată pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere periculoase și voluminoase. În acest moment, în cadrul sistemului de management al deșeurilor din județul Galați sunt în plină desfășurare lucrările de amenajare a depozitului de la Valea Mărului. Una din cele două subcelule este deja finalizată, iar cea de-a doua este mai bine de jumătate realizată. În plus, constructorul a demarat lucrările și la stația de sortare de la Valea Mărului. De asemenea, se lucrează și la închiderea depozitului neconform de la Rateș (Tecuci).

Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor din județul Galați prevede realizarea unui depozit conform de deșeuri menajere și a unei stații de sortare la Valea Mărului, stații de transfer la Galați, Târgu Bujor și Tecuci, stații de compostare la Târgu Bujor și Tecuci și o stație de tratare mecano-biologică la Galați, ce va cuprinde o linie de sortare, un digestor cu fermentare anaerobă și o turbină pentru producerea curentului electric. Valoarea totală a investiției este de peste 481 de milioane de lei, fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, precizează CJ Galați.

Publicat în Știrea zilei

Firmele care pun pe piaţă echipamente electrice şi electronice şi operatorii care preiau obligaţiile anuale de colectare a deşeurilor acestor echipamente vor plăti 20 de lei pe kilogram pentru diferenţa dintre obligaţiile anuale de colectare şi cantităţile colectate, potrivit unui proiect de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.

Proiectul prevede noi categorii de contribuţii la Fondul pentru mediu: o contribuţie de 20 lei/kg de echipamente electrice şi electronice, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (minim 40 la sută pentru 2016) şi cantităţile efectiv colectate, şi o contribuţie de 5 lei/kg de baterii şi acumulatori portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională baterii şi acumulatori, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45% pana la data de 26 septembrie 2016) şi cantităţile efectiv colectate.

Operatorii economici autorizaţi/licenţiaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, respectiv de baterii şi acumulatori portabili vor plăti la rândul lor aceleaşi contribuţii, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale şi cantităţile efectiv colectate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile.

Alte modificări la OUG 196/2005 vizează utilizarea Fondului pentru mediu. Astfel, dacă în prezent sunt destinate fonduri pentru îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei în clădiri, se propune ca acestea să fie utilizate pentru efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, fără a se mai preciza că obiectivele sunt clădiri.

Proiectul mai prevede că nu sunt consideraţi eligibili solicitanţii care depun proiecte la Administraţia Fondului pentru Mediu şi care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către stat şi către Fondul pentru mediu, precum şi cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni privind protecţia mediului.

În prezent, OUG 196/2005 îi exclude de la finanţare pe cei care nu şi-au plătit taxele la stat şi contribuţiile la Fondul pentru mediu, precum şi pe cei care sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului. 

Publicat în Economie

România are un grad de reciclare a deşeurilor de circa 3%, în timp ce în Uniunea Europeană 36% din deşeuri se reciclează, dar chiar şi aşa rămâne un potenţial de valorificare a deşeurilor de 600 de milioane de tone la nivel comunitar.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, a declarat, în cadrul conferinţei Circular organizate de Asociaţia Green Revolution, că în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România trebuie să adere la aceste principii.

"Dacă la ora actuală se produc, în Europa, circa trei miliarde de tone de deşeuri, din care numai 36% sunt reciclate, deci aproximativ 600 de milioane de tone sunt disponibile pentru a fi reciclate, atunci tendinţa noastră trebuie să fie clar că această sumă trebuie redusă. Specialiştii din domeniu ştiu cum să facă asta, dar important este ca măsurile respective să fie aplicate şi în teritoriu până la fiecare dintre noi", a explicat Gavrilescu.

Ea a precizat că este foarte importantă comunicarea la nivel de cetăţean, pentru a înţelege că deşeul pe care îl produce este doar o resursă irosită.

"Aceste resurse nu sunt inepuizabile şi tot felul de studii arată că acest consum incomensurabil de mare ne va duce ca, în 2030, să consumăm cât pentru două planete", a mai spus ministrul Mediului.

Graţiela Gavrilescu a adăugat că reglementările europene în domeniu trebuie transpuse în legislaţia românească, iar autorităţile locale să se implice în aplicarea lor.

La rândul său, preşedintele Comisiei ENVI (Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară) din Parlamentul European, Giovanni La Via, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a încheiat dezbaterea publică pe marginea legislaţiei care va sta la baza Directivei europene privind economia circulară.

"România are o rată redusă de reciclare: 3-4%. Este foarte puţin. Cheltuielile pentru deşeuri în România sunt mai mici decât în UE, dar nu trebuie crescute cheltuielile ci reduse deşeurile", a mai spus oficialul european.

Şi el a insistat pe comunicarea la nivelul cetăţeanului, menţionând că există ţări cu infrastructura de reciclarea creată, dar trebuie convinşi cetăţenii să o folosească, prin explicarea propriilor avantaje din procesul de reciclare.

"Sunt zone în care cetăţenii nu plătesc taxa de colectare pentru că preţul deşeului este mai mare decât costul colectării", a mai spus La Via.

În plus, preşedintele Comisiei ENVI a cerut autorităţilor din România să colaboreze cu cele europene pentru a obţine o legislaţie completă în domeniul economiei circulare care să garanteze rezultate mai bune.

Publicat în National
Pagina 1 din 2