Numărul de poziţii neocupate în industria de securitate cibernetică, la nivel mondial, a crescut cu 350% în perioada anilor 2013 - 2021, de la un milion la 3,5 milioane, arată o analiză Cybersecurity Ventures, citată de blogul din România al producătorului de soluţii antivirus, Eset.
"Decalajul de competenţe digitale, în special în domeniul securităţii cibernetice, nu este un fenomen nou. Această problemă este însă acum exacerbată de prevalenţa burnout-ului, din ce în ce mai prezent printre angajaţii din departamentele IT. Problemele legate de resursele din sectorul securităţii cibernetice nu sunt un fenomen nou. Potrivit Cybersecurity Ventures, numărul de poziţii neocupate din industria de securitate cibernetică la nivel mondial a crescut cu 350% între 2013 şi 2021, de la 1 milion la 3,5 milioane. Articolul estimează că există 1 milion de angajaţi în securitatea cibernetică doar în SUA iar informaţiile din noiembrie 2021 arată că aproximativ 715.000 de posturi suplimentare sunt neocupate. Aceste numere spun povestea unei probleme de resurse din industrie, un domeniu care funcţionează în prezent cu aproximativ două treimi din necesarul de care are în realitate nevoie", notează sursa citată.
Pe acest fond, experţii Eset sunt de părere că angajaţi care se află în prima linie a industriei de profil sunt potenţial predispuşi să sufere de "burnout" profesional.
"Prezentarea lui Stacy Rioux, Ph. D. Clinical and Organizational/Business Psychology - Trying to Be Everything to Everyone: Let's Talk About Burnout din cadrul evenimentului Black Hat US 2022 n-a mizat pe exemple, ci mai degrabă a avut ca focus problema epuizării, un pas premergător înainte de identificarea şi atenuarea acesteia în industria securităţii cibernetice. Este extrem de important de observat semnele de epuizare, iar unele dintre semnele revelatoare prezentate au inclus oboseala, cinismul, neplăcerea de a fi la muncă şi probabilitatea ca angajatul să bea sau să mănânce prea mult, nu neapărat până la dependenţă, ci ca măsură de confort. Două sau poate trei din cele patru comportamente sunt probabil identificabile la o mare parte din angajaţii din domeniul cibernetic, unde cinismul pare a fi o cerinţă de muncă în industrie - suntem condiţionaţi să nu avem încredere în nimic şi să verificăm totul", apreciază Tony Anscombe, specialist Eset.
Indicatorii pentru epuizare profesională semnalaţi în prezentare şi care se referă în mod specific la securitatea cibernetică sunt: nivelurile ridicate de încărcare mentală; anticiparea atacurilor cibernetice; lipsa de personal şi creşterea volumului de muncă; dificultatea de a-şi găsi locul în cadrul unei organizaţii; munca nu este adesea apreciată îndeajuns în organizaţie.

Conform specialiştilor, există strategii care pot ajuta la combaterea epuizării

Conform specialiştilor, există strategii care pot ajuta la combaterea epuizării, iar un departament competent de resurse umane sau un profesionist specializat ar trebui să fie capabil să identifice aceste simptome şi să-i ajute pe angajaţi să depăşească această stare prin consiliere sau prin indicarea de materiale de lectură pe această temă.
"Ceea ce este cu adevărat problematic este combinaţia între lipsa de oameni talentaţi cu experienţă, transformarea digitală accelerată la care am asistat în ultimii doi ani şi nesfârşitele atacuri cibernetice cu care echipele de securitate cibernetică trebuie să se confrunte şi să le facă faţă. Deşi se estimează că sfârşitul acestui deficit este aproape, realitatea ne arată altceva. Multe companii solicită candidaţilor să deţină cel puţin o diplomă de licenţă în domeniu, să fi obţinut o calificare de securitate cibernetică recunoscută în industrie, cum ar fi CISSP şi să aibă o experienţă de 3-5 ani. Îndeplinirea simultană a acestor cerinţe poate fi unul dintre factorii care determină existenţa poziţiilor vacante din industrie", se menţionează în analiză.
Pe de altă parte, în viziunea celor din domeniu, angajatorii trebuie să-şi reducă lista de cerinţe de expertiză sau de educaţie pentru locurile de muncă în securitatea cibernetică şi să îi atragă pe unii dintre cei mai puţin experimentaţi, dar interesaţi şi pasionaţi de oportunităţile de carieră din IT, pentru ca aceştia să ajungă să dobândească acea experienţă şi să devină talente cu expertiză necesară pentru protecţia împotriva atacurilor cibernetice din viitor.
"De asemenea, este imperativ ca securitatea cibernetică să fie inclusă în toate subiectele curriculare din sistemul de învăţământ, încă de la liceu sau chiar şi din clasele mai mici. Vorbim despre necesitatea ca securitatea cibernetică să fie luată în considerare şi studiată din toate perspectivele, ca design de produs, ca parte a unui proces de business şi altele asemenea, fiind astfel conectată cu fiecare temă predată la clasă. Chiar şi lecţiile din domeniul artelor pot include acest subiect, prin analizarea şi înţelegerea modului de a asigura un NFT. Sunt foarte puţine arii de interes care nu ar beneficia de o înţelegere şi apreciere a securităţii cibernetice. Integrarea în acest fel a securităţii cibernetice ar evita, sperăm, lipsa de talente şi forţă de muncă viitoare şi, cel mai important, burnout-ul celor care aleg o carieră în această ramură IT", se scrie pe blogul Eset.
Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Uniunea Europeană a înregistrat excedent de cont curent în primul trimestru din 2022, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro) și România (minus 5,3 miliarde de euro), arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În primul trimestru din 2022, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 16,6 miliarde de euro (0,4% din PIB), în scădere de la un plus de 52,2 miliarde de euro (1,4% din PIB) în trimestrul patru din 2021 și în scădere de la un plus de 126,4 miliarde de euro (3,6% din PIB) în primul trimestru din 2021.
La nivelul UE, în primul trimestru din 2022 opt state membre au raportat excedent de cont curent, 18 - deficit de cont curent - și o țară a fost în echilibru. Cel mai ridicat excedent de cont curent s-a înregistrat în Germania (52,3 miliarde de euro), Țările de Jos (20,2 miliarde de euro), Irlanda (17 miliarde de euro), Suedia (5,5 miliarde de euro) și Danemarca (5,3 miliarde de euro).
Eurostat precizează că în primul trimestru din 2022, UE a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent pe relația cu Marea Britanie (40,6 miliarde de euro), SUA (27,1 miliarde de euro), Elveția (22,2 miliarde de euro), Canada (7,5 miliarde de euro), centrele financiare offshore (6,4 miliarde de euro), Hong Kong (4,1 miliarde de euro), Brazilia (3,9 miliarde de euro) și Japonia (1,4 miliarde de euro).
Deficite au fost înregistrate pe relația cu China (minus 54,5 miliarde de euro), Rusia (minus 34 miliarde de euro) și India (1,2 miliarde de euro). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Deficitul global de competenţe în domeniul securităţii cibernetice este, în prezent, de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa, reiese dintr-un studiu întocmit de The International Information System Security Certification Consortium (ISC), citat de blogul din România al producătorului de soluţii antivirus Eset.
"Se vorbeşte de ceva vreme despre faptul că există un deficit de competenţe în domeniul securităţii cibernetice. Iar pe tot globul deficitul de talent din industrie a înregistrat valori de milioane de angajaţi. De asemenea, este menţionat tot mai des în aceste vremuri fenomenul numit "Marea Demisie": o perioadă disruptivă care apare o dată la o generaţie pe piaţa muncii, care este şi mai accentuată acum, ca urmare a pandemiei, când angajaţii şi profesioniştii din diferite industrii îşi reevaluează traseele profesionale. La prima vedere, acest fenomen ar părea o veste proastă pentru industrii precum securitatea cibernetică, unde cererea de competenţe este deja foarte mare. Cu toate acestea, dacă privim mai în profunzime, vedem că "Marea Demisie" poate reprezenta o oportunitate pentru angajatori, dacă aceştia aleg să o fructifice. Cu o politică de angajare corectă, organizaţiile pot valorifica de fapt volatilitatea pieţei muncii pentru a atrage noi talente. În acest fel, îşi pot îmbunătăţi postura de securitate şi pot aprofunda în siguranţă transformarea digitală, încurajând totodată inovaţia ca motor esenţial al progresului", sunt de părere specialiştii Eset.
Conform cercetării de specialitate, principalele consecinţe ale lipsei de personal în domeniu sunt: sisteme configurate greşit (32%), insuficient timp alocat pentru evaluări adecvate ale riscurilor (30%), remedieri lente ale sistemelor critice (29%) şi erori în procese şi proceduri (28%).

Demisii din cauza stresului şi a epuizării

La nivel global, datele ISC relevă faptul că deficitul de competenţe în domeniul securităţii cibernetice a ajuns la un număr de 2,7 milioane de angajaţi, dintre care aproape 200.000 în Europa. În acelaşi context, în Marea Britanie, jumătate dintre liderii care activează în departamentele de securitate au susţinut, recent, că se gândesc să demisioneze din cauza stresului şi a epuizării.
Totodată, un nou studiu Asociaţia de Control a Sistemelor Informaţionale (ISACA) arată că şase din zece profesionişti din industrie (63%) au afirmat că au posturi de securitate vacante, în creştere cu 8% comparativ cu anul precedent, iar 62% din aceştia consideră că echipele lor nu au suficient personal. De asemenea, o cincime declară că este nevoie de cel puţin jumătate de an pentru a găsi candidaţi calificaţi pentru posturile deschise pe care le au.
În privinţa motivelor pentru care angajaţii pleacă din companii, majoritatea (59%) este recrutată de alte entităţi, aproape jumătate (48%) invocă un salariu/bonus insuficiente (48%), apoi oportunităţi limitate de avansare în carieră (47%), niveluri ridicate de stres (45%) şi sprijin slab din partea conducerii (34%)
"Există însă modalităţi pentru a atenua deficitul de talent. Automatizarea şi machine learning-ul (ML) pot prelua unele procese banale şi pot degreva astfel angajaţii pentru ca aceştia să poată lucra la sarcini mai importante (...) Deşi premisele par sumbre, există o rază de speranţă. Un neajuns bine cunoscut, care contribuie de ceva timp la criza competenţelor de securitate, sunt modalităţile tradiţionale în care se fac angajările. În procesul de recrutare al multora dintre organizaţiile angajatoare din industria IT se pune accentul, într-o primă fază eliminatorie, pe acreditările şi diplomele universitare ale unui posibil candidat. Astfel, în unele cazuri, managerii de departament nu ajung niciodată să intervieveze potenţiali candidaţi care au abilităţile necesare pentru o anumită poziţie, pentru că filtrele software-ului automatizat folosit de departamentul de resurse umane i-au eliminat din procesul de recrutare", susţin experţii.
Cel mai mare decalaj de competenţe pe care respondenţii la sondajul ISACA au spus că îl văd la profesioniştii din ziua de azi sunt cele legate de soft skills (54%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a afirmat că le-a cerut şefilor de structuri să înveţe din greşeli de fiecare dată când a fost cazul, astfel încât să nu mai existe erori în intervenţii. „Zeci de mii de oameni pleacă din sistem. Astăzi, când vorbim, avem acest deficit de 25.000 de oameni“, a spus oficialul, duminică, pe B1 TV.

«Structurile MAI trebuie să intervină de fiecare dată impecabil»

„Am văzut şi eu toate aceste imagini, credeţi-mă, şi vă asigur că ele sunt într-un număr extrem, extrem de mic în raport cu zecile de mii, sutele de mii de intervenţii. (…) De fiecare dată când am avut astfel de situaţii, le-am cerut şefilor de structuri să înveţe din aceste greşeli, pentru că nu putem vorbi de o intervenţie ca la carte, ca să spun aşa, şi astfel de erori în intervenţii să nu mai vedem. Din păcate, aşa cum spuneţi, în opinia publică au ajuns astfel de imagini şi, din nefericire, nu ajung sutele de mii de intervenţii reuşite ale structurilor MAI, pentru că noi vorbim de 125.000 de oameni în Ministerul Afacerilor Interne, 51.000 de poliţişti, 27.000 de angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, 12.500 de poliţişti frontieră, 27.000 de jandarmi. Sigur că sunt situaţii în care lipsa de pregătire, lipsa de reacţie… nu vreau să le găsesc nicio scuză, ei trebuie să intervină de fiecare dată impecabil“, a declarat ministrul, care a vorbit pe B1 TV şi despre posibilitatea unei invazii ruse în Ucraina, dar şi despre un eventual flux masiv de refugiaţi.

Chiar dacă zeci de mii de oameni pleacă din sistem, baza de selecţie, susţine Lucian Bode, este una foarte bună

„Noi, în şcolile postliceale, în anul 2021, am avut cele două promoţii, peste 5.000 de absolvenţi. Baza de selecţie la agenţi este una destul de bună, peste şase candidaţi pe un loc. La Academia de Poliţie am avut 755 de locuri, aici peste opt candidaţi pe un loc, olimpici. Baza de selecţie este una foarte bună. Avem un an şcolile postliceale, avem trei ani Academia de Poliţie. Dacă în 2018 ne-au plecat din sistem 12.500 de angajaţi şi au intrat 5.000 din şcolile postliceale, respectiv din Academie, an de an deficitul a crescut, a crescut şi a ajuns, iată, la 25.000. Zeci de mii de oameni pleacă din sistem. Astăzi, când vorbim, avem acest deficit de 25.000 de oameni. Nu putem să acoperim doar din şcoli acest deficit, diferenţa dintre cei care pleacă, accesează pensia legal, au un drept câştigat, un drept legal, respectiv cei care intră în sistem. În aceste condiţii, apelăm la cea de-a doua sursă a noastră de a aduce oameni din sistem, şi anume recrutarea din sursă externă“, a adăugat el, conform b1tv.ro.

Publicat în National

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele trei luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 455,5 milioane de euro.
Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 1,154 miliarde de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 398,93 milioane de euro. Anul trecut, în perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare s-a apropiat de 963 de milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a depăşit uşor 507 milioane de euro.

România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 1,97 miliarde de euro.
Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro.
Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul trimestru din 2021 au fost: porumbul, cu un total de 405,38 milioane de euro, seminţele de floarea-soarelui (173,45 de milioane euro), grâu şi meslin (170,28 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (158,25 milioane de euro) şi alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (74,88 milioane de euro).
Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie - martie 2021, cu o valoare de 157,86 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată - 123,13 milioane de euro. De asemenea, în primul trimestru s-au mai cheltuit aproape 103 milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 94,46 milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 92,07 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.

Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.
"Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia", susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.
Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.
Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Publicat în Economie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi are în acest moment neocupate 273 de posturi de asistenţi maternali. Şi asta nu pentru că nu ar găsi persoane care să îndeplinescă standardele impuse la angajare ci pentru nu există deocamdată bugetare pentru aceste locuri. Este mare nevoie de asistenţi maternali deoarece în anotimpul rece creşte numărul copiilor din familii ajunse în situaţii limită, în general de la ţară, care este posibil să fie luaţi în plasament şi atunci pur şi simplu în actuala situaţie este greu de găsit locuri pentru ei, mai ales că un asistent maternal poate îngriji şi educa în condiţii de siguranţă doi copii. Există şi cazuri foarte rare în care asistenţii pot avea în grijă trei copii, dar aceste cazuri apar când este vorba despre fraţi pe care cei de la Protecţia Copilului, cu acceptul asistenţilor maternali în cauză, fac tot posibilul să nu îi despartă. În plus, copiii de la 0 la 3 ani nici nu pot fi ţinuţi în centre de plasament, ci doar la un asistent maternal. 

„Avem nevoie de asistenţi maternali ca de aer. Sunt 273 de posturi neocupate. Dacă doar o parte am putea să le ocupăm, gândiţi-vă câţi copii din centre de plasament ar creşte într-o familie. În plus, vine sezonul rece, când poate creşte numărul copiilor aflaţi în situaţii în care trebuie plasaţi la un asistent şi nu aveam în acest moment suficienţi oameni. Sper ca la viitoarea rectificare de buget să se primească bani astfel încât şi la nivel local, la nivelul CJ Galaţi, să se poate rezolva măcar parţial problema. Şi 50 de asistenţi maternali dacă am putea angaja, măcar am reuşi să plasăm 100 de copii”, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, dr. Ciprian Groza. 

În acest moment, la nivelul judeţului Galaţi sunt 349 de asistenţi maternali, care au în grijă 655 copii. Majoritatea au doi copii în grijă, excepţie făcând şapte cazuri, unde sunt trei copii la un asistent, deoarece s-a dorit ca fraţii să nu fie separaţi. 

Publicat în Comunitate

Deficitul balanţei comerciale a atins valoarea de 3,292 miliarde de euro, în primele şase luni ale anului în curs, în creştere cu 441,1 milioane de euro faţă de intervalul similar din 2014, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie — iunie 2015, exporturile şi importurile au crescut cu 5,9%, respectiv cu 6,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior.

În timp ce exporturile FOB au însumat 27,029 miliarde euro, importurile CIF au ajuns la 30,321 miliarde euro, în intervalul primelor şase luni din acest an.

Datele INS relevă, de asemenea, că, în luna iunie 2015, exporturile FOB au fost de 4,767 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 5,486 miliarde euro, rezultând un deficit de 719,9 milioane euro.

Totodată, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra — UE28) în primul semestru al acestui an a fost de 19,890 miliarde euro la expedieri şi de 23,329 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi şi 76,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra — UE28) în primele şase luni din 2015 a fost de 7,139 miliarde euro la exporturi şi de 6,992 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,4% din total exporturi şi 23,1% din total importuri.

Potrivit INS, în primele şase luni din anul curent, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (44,6% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,2% la export şi respectiv 31,5% la import).

Publicat în Economie