Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, a decis miercuri Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a menţinut astfel hotărârea primei instanţe. Hotărârea este definitivă, notează hotnews.ro.

Decizia definitivă a instanţei supreme:
"Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii".
Hotărârea este definitivă.
Dosarul a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, însă instanţa a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021, respectiv cu o întârziere de aproape un an şi jumătate.
Traian Băsescu a fost reprezentat în proces de fostul ministru liberal al Justiţiei Valeriu Stoica.
Judecătorii au admis o cerere de intervenţie formulată de Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, care susţine că are un interes de a fi parte la acest proces, deoarece în anul 2005 a fost obligat de o instanţă să-i plătească lui Băsescu daune, după ce l-a făcut "informator al Securităţii" pe fostul preşedinte.

Parcursul dosarului şi declaraţiile date de Băsescu în instanţă

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti - instanţa de fond - a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la instanţa supremă - Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Secţia de contencios de la instanţa supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Băsescu, despre acuzaţia că ar fi colaborat cu Securitatea: „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ”

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.

Reacţia fostului preşedinte pe Facebook

„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”, a scris pe Facebook, Traian Băsescu.

Publicat în Politica

ÎPS Teodosie a pierdut definitiv procesul împotriva Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care a refuzat să îi prelungească postul de profesor titular după ce a împlinit 65 de ani, vârsta de pensionare.

Decizia Curţii de Apel Galaţi este definitivă. Arhiepiscopul Tomisului pierduse în primă instanţă la Tribunalul Constanţa.

„ÎPS Teodosie a atacat în instanţă Universitatea „Ovidius” din Constanţa pentru că nu are metodologia prevăzută de Legea 1/2011 privind Norma universitară şi statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior, deci nu poate da curs solicitărilor cu privirea menţinerea calităţii de titular după vârsta pensionării”, a declarat Dan Mihăescu, şeful biroului de presă al Universităţii Ovidius.

De precizat este că universitatea a avut metodologia invocată de Teodosie, dar a fost abrogată, iar legea nu obligă instituţia să o reintroducă.

ÎPS Teodosie, profesor la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC), nu a mai primit prelungire pentru calitatea de titular după ce Senatul instituţiei a decis ca toţi cei care împlinesc vârsta de 65 de ani sa iasă la pensie. Arhiepiscopul Tomisului a împlinit 65 de ani în 12 decembrie 2021. Referitor la pensionarea lui ÎPS Teodosie, conducerea Universităţii „Ovidius” a transmis că „şi în cazul invocat vor fi aplicate prevederile specifice ale Legii Educaţiei Naţionale şi ale Codului Muncii”.

Arhiepiscopia Tomisului, condusă de ÎPS Teodosie, a transmis pentru Info Sud-Est că înaltul prelat a depus cerere de prelungire a activităţii după vârsta de pensionare „la solicitarea Decanului şi a Consiliului Profesoral” din cadrul Facultăţii de Teologie. ÎPS Teodosie a fost ales decanul Facultăţii de Teologie în 17 septembrie 2002 şi a rămas în această funcţie timp de 14 ani, până în anul 2016. Teodosie a fost şi prorector al UOC în perioada martie 2012-iunie 2014. Odată pensionat, ÎPS Teodosie nu va mai putea deţine nicio funcţie în universitate şi nu va mai putea face parte din Consiliul Facultăţii de Teologie. Arhiepiscopul Tomisului va mai putea activa în universitate doar în sistem „plata cu ora”.

Citeşte şi ÎPS Teodosie, 3 amenzi în câteva ore pentru nerespectarea carantinei

Publicat în National

Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienţilor eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripţiei medicului, precizează specialiştii din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii.
Medicii specialişti din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii au realizat o informare despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative "Trebuie să ştii, pentru Sănătatea ta!".
Potrivit acestora, tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor.
"Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea şi replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale ţesuturilor şi organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt uşor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19. Pacienţii trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor", se arată în informare.

Antiviralul Favipiravir

Astfel, adaugă medicii, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme uşoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreţiei virale la nivel respirator, precum şi durata şi intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI.
Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte eficace în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după oprirea acestuia. "În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir şi să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea", susţin medicii.
Totodată, pacienţii nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir. "Favipiravir prezintă risc de creştere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) şi de afectare hepatică, precum şi risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficienţă hepatică severă şi insuficienţă renală severă", se mai afirmă în informare.
Pacienţii, adaugă specialiştii, trebuie să fie atenţi la apariţia unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter.
"În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripţiei medicului de familie", precizează specialiştii.

Antiviralul Paxlovid

Un alt antiviral menţionat de specialiştii MS este Paxlovid - o combinaţie terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir şi Ritonavir, autorizată de Agenţia Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă şi deces şi care nu necesită oxigen suplimentar.
Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienţilor care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacţiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creşterea tensiunii arteriale şi mialgii (dureri musculare).
La fel ca Favipiravirul, şi Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19. Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală şi deces, susţin specialiştii MS.
Acest medicament nu este autorizat la pacienţii cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienţii cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină şi în perioada de alăptare. "Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19", mai susţin specialiştii.
Pe de altă parte, afirmă aceeaşi specialişti, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia şi China, a cărui eficienţă în COVID-19 "nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice".
"Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană şi nici de către Agenţia Naţională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În ţara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziţionat din fostul spaţiu sovietic. Menţionăm că pe lângă absenţa datelor de eficienţă în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament şi utilizarea lui fără prescripţie medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare şi de transport. Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir (Kaletra), Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 şi nu trebuie utilizate. Utilizarea acestora vă poate pune viaţa în pericol", atenţionează specialiştii. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Sindicatele din Educaţie ameninţă cu proteste de stradă dacă până la sfârşitul acestei săptămâni Guvernul nu va interveni pentru modificarea Instrucţiunii privind realizarea testării cu teste rapide antigen din salivă a elevilor, astfel încât procedura să nu se realizeze de către salariaţii unităţilor de învăţământ ci, cu prioritate, de către părinţi/reprezentanţii legali ai acestora.
"Colegiul Naţional al Liderilor FSLI şi Colegiul Liderilor al FSE Spiru Haret au hotărât ca, în situaţia în care, până vineri 19.11.2021, Guvernul României nu va interveni pentru modificarea Instrucţiunii privind procedura de lucru privind realizarea testării cu teste rapide antigen din salivă, pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 a elevilor în unităţile de învăţământ, astfel încât testarea elevilor să nu se realizeze de către salariaţii unităţilor de învăţământ ci, cu prioritate de către părinţi/reprezentanţii legali ai acestora, luni, 22 noiembrie 2021, începând cu orele 13:00, membrii noştri de sindicat vor picheta sediile prefecturilor judeţene şi ale Ministerului Sănătăţii/Guvernului României. În plus, în condiţiile în care nu se renunţă la această decizie, colegii vor aplica ad litteram - pas cu pas - Instrucţiunea, ceea ce înseamnă că procesul de predare-învăţare-evaluare va fi afectat grav din cauza acestei testări", se arată într-un comunicat comun al celor două federaţii sindicale.
Reprezentanţii organizaţiilor subliniază că în ultima perioadă deciziile importante care vizează funcţionarea sistemului de învăţământ au fost luate în total dispreţ faţă de salariaţii din acest important domeniu de activitate şi faţă de elevi.
Potrivit sindicaliştilor, decizia de a condiţiona deschiderea unităţilor de învăţământ exclusiv de rata de vaccinare de 60% a salariaţilor, fără a se ţine cont de faptul că un asemenea procent nu a fost reglementat/implementat în legislaţia actuală, a generat discriminare între angajaţii din învăţământ şi restul societăţii şi, totodată, a avut efectul opus celui urmărit prin instituirea vacanţei de două săptămâni, deoarece a condus la nedeschiderea fizică a unităţilor de învăţământ situate în zone cu rată de incidenţă a cazurilor de Covid 19 foarte mică, sau chiar 0, cele mai multe fiind chiar în mediul rural.
Pe de altă parte, aceştia arată că transferarea în responsabilitatea personalului unităţilor de învăţământ a obligaţiei de a realiza testarea elevilor a fost realizată fără a se avea în vedere că asemenea atribuţii nu sunt prevăzute în fişa postului niciunui salariat din învăţământ, fără a se asigura echipamente de protecţie absolut necesare şi fără a se ţine cont că această testare afectează grav procesul instructiv - educativ, având în vedere intervalul de timp necesar pentru aplicarea acestei proceduri tuturor elevilor dintr-o unitate.
"Declaraţiile publice ale domnului Cseke Attila-Zoltan, ministrul Sănătăţii, din data de 17.11.2021, conform cărora testele de salivă nu sunt un act medical şi este în responsabilitatea Ministerului Educaţiei de a decide cum se face aplicarea acestor teste, sunt contrazise de conţinutul Instrucţiunii nr. CAZ/3811/12.11.2021, care este aplicabilă. Acuzaţiile domnului ministru Cseke Attila-Zoltan, referitoare la fuga de răspundere a "pedagogilor", ne determină să îi reamintim acestuia că, în ultimii ani, Guvernul României a fugit de răspunderea care îi revedea, conform Legii cadru de salarizare, faţă de personalul didactic, amânând acordarea majorărilor salariale prevăzute de lege", se mai arată în documentul citat.
Sindicaliştii din Educaţie au precizat că încă înainte de semnarea Instrucţiunii au atras atenţia că testarea nu se poate realiza la nivelul unităţilor de învăţământ - în forma propusă - deoarece va afecta semnificativ desfăşurarea procesului instructiv- educativ.
"Toate aceste măsuri au fost dispuse cu ignorarea reprezentanţilor salariaţilor, părinţilor şi elevilor! De asemenea, ele nu au făcut decât să creeze o prăpastie între vaccinaţi şi nevaccinaţi, respectiv părinţi, elevi, pe de o parte, şi angajaţii din învăţământ, pe de altă parte. În calitate de reprezentanţi ai salariaţilor din învăţământul preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" au atenţionat Ministerul Sănătăţii, încă din data de 10 noiembrie 2021, că testele rapide antigen din salivă nu pot fi administrate elevilor de către salariaţii din învăţământ, fără ca aceştia să fie supuşi riscului de contaminare, iar instrucţiunea emisă a ignorat total realităţile din unităţile de învăţământ şi creează premisele răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, nu pe cele ale combaterii acesteia", menţionează sursa. (sursa Agerpres)

Publicat în National