Conform unui anunţ postat pe RaidForums la 22 iunie 2021, un hacker vinde datele a 700 de milioane de utilizatori Linkedin, punând la dispoziţie un milion de „dosare” ca dovadă. Datele include numele, sexul, adresele de email, numerele de telefon şi informaţii cu privire la domeniile în care lucrează utilizatorii.
Deşi nu sunt incluse date sensibile, utilizatorii pot fi afectaţi prin furtul identităţii sau campanii de spam. În plus, atacatorii ar putea utiliza datele ca „punct de plecare” pentru a obţine altele mai importante.
Conform Linkedin, informaţiile nu au ajuns în posesia hackerilor în urma unei scurgeri de date. Cel mai probabil, acestea au fost obţinute prin scraping, relatează CERT-RO.

Publicat în Mozaic
Vineri, 17 Iulie 2015 00:00

Scanaţi din cap până în picioare

Cărţile de credit, telefoanele mobile, activitatea pe internet: pentru economia secolului 21, datele personale au devenit bunul cel mai de preţ. Cum rămâne cu sfera privată?

Internetul – adevăratul Big Brother

Vi s-a întâmplat vreodata ca datele personale să fie recunoscute la casă într-un magazin de la care aţi făcut achiziţii în prealabil prin platforma lui online? De multe ori, proprietarul cărţii de credit rămâne în baza de date a magazinului, cu toate informaţiile furnizate de el online.
Ajunge ca funcţiile de wi-fi şi bluetooth să fie permanent deschise pe telefonul mobil, pentru colectarea datelor prin aşa-numitul real world tracking. Printr-o sincronizare a activităţii unui consumator pe internet cu mişcarea în viaţa reală, se poate afla relativ simplu care sunt magazinele preferate ale cuiva, sau cât timp petrece persoana respectivă într-un magazin. Oficiul pentru protecţia datelor din Berlin avertizează consumatorii că tot mai multe firme recurg la această metodă, pentru a întemeia baze de date în scopuri publicitare. În consecinţă, ar trebui să limităm utilizarea wi-fi şi bluetooth la scopuri precise.

Aplicaţiile ştiu totul despre noi

Aplicaţiile mobile au câştigat o popularitate impresionantă în ultimii ani. În iulie 2014, existau pe piaţa mondială 1,3 milioane de aplicaţii pentru Android şi 1,2 milioane pentru Apple. Dar cele mai multe dintre acestea au acces la datele personale ale utilizatorilor, fără a specifica amplitudinea sau scopul cu care sunt colectate.
La conferinţa internaţională Privacy Sweep din septembrie 2014 de la Ottawa, la care au participat 26 de autorităţi naţionale pentru protecţia datelor personale, au fost testate peste 1.200 de aplicaţii. Numai 15% dintre ele explicau clar ce date se înregistrează de pe smartphone şi care este scopul acestora. De la poziţia geografică, la contactele salvate în telefon, la camera foto, până la date legate de greutate, puls şi activitate fizică (în cazul app-urilor de fitness), aplicaţiile mobile pot afla totul despre proprietarul telefonului.
Mai nou, televizoarele nu se limitează la a transmite informaţii. SmartTV-urile cu conexiune la internet pot colecta cel puţin la fel de multe date pe cât oferă. Spre deosebire de televizoarele obişnuite, cele care sunt prevăzute cu funcţia de conectare la internet pot transmite televiziunilor, producătorilor de aparatură electronică, sau terţilor informaţii legate de preferinţele consumatorului în materie de media. ”Astfel este pusă în pericol libertatea formării opiniei prin utilizarea anonimă a mass media”, e de părere Alexander Dix.

Facebook - „mai periculos decât Google”

Fostul şef al Comisiei de Monopol din Germania, Justus Haucap, a averizat asupra subestimării puterii de colectare a datelor de către Facebook. Cea mai mare platformă de socializare din lume a ajuns la aproximativ 4 miliarde de utilizatori la nivel mondial. ”Consider că Facebook e mai periculos decât Google”, a declarat Haucap. ”Cine nu doreşte să folosească Google, poate opta pentru alte motoare de căutare. De pe Facebook te poţi retrage în siguranţă numai dacă şi prietenii fac acelaşi lucru”.
Şi Protecţia Consumatorilor din Germania a avertizat Facebook cu privire la încălcarea anumitor legi privind colectarea datelor. Cu această ocazie, Facebook a schimbat la 31 ianuarie termenii de utilizare şi politica de confidenţialitate. Dar şi acestea au fost aspru criticate în Germania. Protecţia Consumatorilor subliniază că utilizarea platformei de socializare este aparent gratuită, dar Facebook câştigă de fapt o avere prin colectarea datelor personale.

Câteva soluţii

Cel mai bun sfat al Oficiului pentru protecţia datelor din Berlin? O comunicare electronică precaută, în care informaţiile personale rămân acolo unde le este locul.
Ştergeţi constant aşa-numitele cookies din browser. Recurgeţi la private browsing. Folosiţi cât mai puţine aplicaţii mobile şi limitaţi-le accesul la datele din telefon. Nu rămâneţi logaţi în Google şi Facebook. Nu detaliaţi profilul de pe Facebook. Dezactivaţi profilul Google Plus. Limitaţi transmiterea oricăror informaţii de natură personală pe internet, indiferent de site. Atenţie la descărcarea fişierelor suspecte din e-mail. Închideţi bluetooth şi wi-fi atunci când nu aveţi nevoie de ele.
Nu veţi scăpa de „Big Brother” în acest fel, dar transparenţa individuală poate fi într-o oarecare măsură controlată de utilizatorii internetului prin precauţie şi informare constantă asupra evoluţiilor pe web.

Publicat în Mapamond