Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 14 iunie 2021, la ora 12:54:06 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 17 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84 km E de Braşov, 94 km NE de Ploieşti, 103 km S de Bacău, 108 km V de Galaţi, 110 km NV de Brăila, 143 km N de Bucureşti, 168 km NE de Piteşti, 182 km SV de Iaşi, 198 km E de Sibiu, 207 km N de Ruse.
De asemenea, INCDFP transmite că, în ziua de 14 iunie 2021, la ora 13:36:21 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 17 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84 km E de Braşov, 93 km NE de Ploieşti, 103 km S de Bacău, 108 km V de Galaţi, 109 km NV de Brăila, 142 km N de Bucureşti, 168 km NE de Piteşti, 182 km SV de Iaşi, 198 km E de Sibiu, 207 km N de Ruse.

Publicat în Regional

Marţi s-a aflat, în satul gălăţean Izvoarele, Mircea Diaconescu, specialist în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Prezenţa sa s-a datorat faptului că săptămâna trecută, pe 27 octombrie, localnicii au relatat că  s-au produs cinci cutremure. Oamenii şi-au amintit de toamna lui 2013, când în zonă s-a înregistrat un roi de peste 400 de cutremure, de diferite intensităţi, fenomenul repetându-se şi toamna trecută.

După verificarea la faţa locului şi discuţii cu localnicii, Mircea Diaconescu a anunţat că în zonă vor fi montate, săptămâna aceasta sau cea viitoare, patru aparate speciale care vor încerca să găsească explicaţii pentru ceea ce simt localnicii. Aceste aparate ar veni în completarea celor şase staţii seismice instalate, după roiul de cutremure din 2013, în judeţul Galaţi, în satele Izvoarele, Slobozia, Schela, Scânteieşti, Tătarca şi Vlădeşti. 

Totuşi, cele patru aparate ce urmează să fie instalate acum - accelerometre - nu au acelaşi rol cu cel al staţiilor seismice, a mai explicat Mircea Diaconescu. Acesta a spus că Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a luat decizia instalării, în următoarea perioadă, a celor patru accelerometre (două în satul Izvoarele şi două zonele învecinate), măsură luată după ce, săptămâna trecută, în localitate s-au înregistrat patru cutremure, din care cel mai puternic de 3,1 grade pe scara Richter. Un cutremur care „a furnizat date importante şi interesante ce sunt în curs de evaluare”, a spus Mircea Diaconescu, fără a se arăta dispus să detalieze despre ce fel de informaţii ar fi vorba. Potrivit seismologului, aparatele vor măsura acceleraţia indusă în sol de undele seimice, realizându-se ulterior o hartă a zonelor din satul Izvoarele unde efectele seismelor sunt amplificate. O astfel de hartă, ce ar putea fi realizată în decurs de doi ani, ar putea explica de ce, în momentul înregistrării unui cutremur, seismul nu se simte la fel de puternic pe toată întinderea satului, ci doar în anumite puncte. „Rolul acestor accelerometre este acela de a contura zona în care efectul cutremurelor este amplificat, că nu în tot satul Izvoarele se simt la fel. Efectul este amplificat, adică este doar o singură zonă în care localnicii se plâng de zgomote şi cutremure şi altele... Noi luăm în considerare ce spun oamenii, dar ne trebuie şi confirmarea  ştiinţifică, şi ea se poate obţine prin măsurători. Aceste măsurători vor dura până când va avea loc un cutremur mai important, ca să ne putem da seama. Dacă se produce un cutremur mic, calitatea datelor este slabă, nu sunt relevante... Să sperăm - între ghilimele! - că va avea loc un cutremur de peste 2,5 grade, să vedem dacă datele se confirmă sau nu”, a spus Diaconescu.

Pe de altă parte, specialistul nu îşi poate explica coincidenţa pentru care în ultimii trei ani seismele din satul Izvoarele s-au produs în aceeaşi perioadă - octombrie-noiembrie, însă nu a exclus nici o ipoteză, nici cea potrivit căreia seismele ar avea legătură cu exploataţiile petroliere din zonă - teorie susţinută în continuare de localnicii din Izvoarele. „Dacă aş şti răspunsul la această întrebare - de ce reapar cutremurele doar toamna - probabil că aş candida pentru premiul Nobel... Pe plan mondial nu s-a putut stabili nici o legătură între o exploataţie de petrol şi creşterea seismicităţii din zonă. Se bănuieşte, se presupune, iar unele companii petroliere sunt cooperante, altele nu. Dacă ai acces la date - presiunea cu care se injectează apa în zăcământ, cantitatea de apă şi de ţiţei extrase - poţi să-şi faci o idee dacă s-a spart zăcământul - or aceste lucruri sunt secretul fiecărei companii, ele nu declară cât extrag şi nici câtă apă injectează, la ce presiune; este o problemă de natură comercială, iar noi nu avem dreptul să ne amestecăm. Sigur, nu se poate exclude nici o variantă de explicaţie, nici cea a ploii - în anii ’80 exista teoria hidroseismicităţii, se referă la apariţia cutremurelor datorită infiltraţiilor pe fisuri şi microfisuri a apei de ploaie, dar s-a speculat, nu s-a ajuns la o concluzie ştiinţifică niciodată”, a mai spus Mircea Diaconescu.

Publicat în Știrea zilei

După doi ani de relativă acalmie la Izvoarele, unde în 2013 s-au înregistrat peste 300 de cutremure, povestea a reînceput. De o lună, bubuielile au reapărut, dar erau mai puţin intense. Numai ca în ultima săptămână, mai ales duminică, au avut loc trei astfel de cutremure, sau „bubuieli” cum le spun oamenii. În mai toate casele din zonă au apărut în ultima luna crăpături noi, unele exact în locul celor vechi, abia reparate. „De trei ori a bubuit duminică. Mi-a sărit sufletul din piept. Cade casa pe mine şi aici mor! Stau, maică, pe scaun, aici afară, de frică. Eu sunt şi cardiacă, şi din 2013 m-am îmbolnăvit şi mai rău, iar acum... Noaptea intru, dar cu frică, şi mă rog la Cel de Sus să mă apere”, se plângea Vasilica Vasilache, 78 de ani. Dumitru Moise este imobilizat în scaunul cu rotile. Şi el spune că la Izvoarele a reînceput totul. „Mai ales duminică, de trei ori ne-a zgâlţăit. Ce să mai fac, zic că m-am obişnuit. Eu cred că răspunsul la ce e aici şi de ce sunt aşa-zisele cutremure, la Bucureşti îl găsiţi. De ce de 100 de ani, până 

în 2013, nu au fost cutremure de astea, şi acum sunt?Am crăpături noi în casă, asta e...”, spunea Dumitru Moise. „S-a auzit un huiet mare, apoi o dată, de două şi de trei ori, puternic, a scuturat casa, de am sărit din pat. Au mai fost în ultima vreme, dar mai mici. Noi ne-am obişnuit, dar aşa ca ăsta de duminică, nu. Mi-au crăpat iar pereţii, şi de abia refăceam casa. Cred că problema e de la sonde, dar cine să recunoască...“, spunea şi Nicu Radu. „De la sondele din deal e totul. Iar au început bubuielie. Noi eram în casă şi duminică chiar a fost nu una, ci mai multe, vreo trei. Dar nu spune nimeni adevărul. Asta e... Şase luni au stat la mine experţiii ăia, dar acum să nu îi mai văd!”, spuneau Sultana şi Ştefan Necula. 

Nu doar în Izvoarele, ci şi la Slobozia Conachi, comuna de care ţine satul, s-a simţit fenomenul. „De câteva săptămâni se simt, dar duminică au fost mai multe. S-au simţit şi aici, la Slobozia Conachi. Trebuie anunţate autorităţile, deoarece seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în 2013”, a precizat Emil Dragomir. 

Şi primarul localităţii confirmă că de data asta nu e de glumă. „Numai ceea ce s-a simţit ieri la punctul nostru de monitorizare ne arată că a fost o bubuitură, cum îi spunem noi, care ne aminteşte de fatidicul 2013. De acum suntem pe cai, anunţăm Prefectura şi INFP, deoarece clar nu e de glumă. Eu încă mai sper că ceea ce se va întâmpla acum să nu semene cu 2013, dar trebuie să fim precauţi”, a spus Ioan Neculau, primarul din Slobozia Conachi. 

Oamenii aşteaptă acum un răspuns, de data asta unul corect, de la autorităţi, deoarece nimeni nu a crezut că aceste cutremure nu au legătură cu sondele. 

Publicat în Știrea zilei