Sărbătoare mare pentru creştini astăzi, marţi, 09 noiembrie 2021. În fiecare an, Sfântul Nectarie din Eghina, episcop al Pentapolisului, cunoscut drept şi Nectarie Taumaturgul, vindecătorul de cancer este sărbătorit în biserica ortodoxă.
În calendarul ortodox pe data de 9 noiembrie, este prăznuit Sfântul Nectarie din Enghina, vindecătorul de cancer. Împreună cu el, în aceeaşi zi, sunt sărbătoriţi şi alţi sfinţi. Aceştia sunt: Sfântul Simeon Metafrastul, Sfânta Matroana, Sfânta Teoctista, Sfintele Eustolia şi Sopatra şi Sfinţii Onisifor şi Porfirie.
Sfântul Nectarie din Eghina sau Nectarie Taumaturgul a trăit în Tracia, între anii 1846 şi 1920. Acesta s-a născut pe data de 1 octombrie, într-o familie săraca, ce locuia pe malul mării Marmara. Numele dat de părinţii săi, Dimos şi Marie Kephala, a fost cel de Anastasie.

Rugăciune pentru această zi

„O, preasfinte şi întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, pri­meşte a­ceastă puţină rugăciune de la noi, nevred­nicii robii tăi, căci către tine, ca la un ade­vărat izvor de tămăduiri şi grabnic fo­lo­sitor şi ajutător prea­minunat scăpând şi către sfânt chipul icoanei tale privind, cu la­crimi fier­binţi ne rugăm ţie: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia şi ticăloşia noastră”, este rugăciunea pe care trebuie să o rostiţi astăzi.
Acesta a avut o viaţă curată, închinată Domnului, şi după ce a slujit drept călugăr la mai multe mănăstiri, Sfântul Nectarie din Eghina a trecut la cele sfinte pe data de 08 noiembrie 1920, dându-şi ultima suflare la Atena. El a fost răpus de un cancer de prostată de care a suferit vreme de un an şi jumătate. Acesta a fost înmormântat la mănăstirea lui.

Publicat în Comunitate

Creştinii ortodocşi încep, de luni, cea de-a cincea săptămână a Postului Paştilor. În biserici se vor oficia, miercuri şi vineri, primele denii din acest an. Zilele celei de-a cincea săptămâni a Postului îi îndeamnă pe cei ce s-au înjugat la osteneala postirii să persevereze pe drumul curăţirii şi al postului, pentru a ajunge la izvorul bucuriei depline – întâlnirea cu Hristos Cel înviat, Biruitorul păcatului şi al morţii.

Referindu-se la această perioadă, Sfântul Nicolae Velimirovici ne îndeamnă să-I dăruim Lui întreagă inima noastră, mai cu seamă în acest timp de rugăciune şi pocăinţă, asumându-ne în mod deplin drumul de la suferinţă la bucurie, de la moarte la viaţă:

„În această a cincea săptămână din Postul Mare, tu vei dărui inima ta lui Dumnezeu. Şi când sufletul tău se va linişti, Dumnezeu va trimite Sfântul Duh să primească inima ta, să se sălăşluiască în inima ta şi o ia şi să o călăuzească […]. Bine vei cuvânta această săptămână a Postului Mare şi bine vei cuvânta pe sfinţii lui Dumnezeu, care au rânduit postul. Şi vei mulţumi Maicii tale, Biserica Pravoslavnică, că te-a deprins cu postul. Căci vei vedea câştigul postului, iar postul se va îndreptăţi în faţa minţii tale. Slavă şi mulţumită Domnului în veac şi în veacul veacului. Amin”, scrie doxologia.ro.

Tot în această săptămână, Biserica a rânduit ca în toate lăcaşurile de cult să fie oficiate slujba Deniei Canonului Mare al Sfantului Andrei Criteanul (miercuri) şi a Deniei Acatistului Bunei Vestiri (vineri).

Canonul Sfantului Andrei Criteanul a fost citit şi în prima săptămână a Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, de luni până joi. Întregul cuprins al Canonului este o rugăciune de pocăinţă, o rugăciune care meditează asupra modului de vieţuire, punând în balanţă vieţuirea de acum şi modul corect de vieţuire al creştinului prin urmarea lui Hristos.

Săvârşită în bisericile ortodoxe în seara zilei de vineri, Denia Acatistului Bunei Vestiri ne aminteşte de modul miraculos în care Maica Domnului a eliberat oraşul Constantinopol în urma unei invazii a perşilor şi avarilor. Acatistul Bunei Vestiri este alcătuit din 13 condace şi 12 icoase care descriu şi preamăresc diferitele episoade din viaţa Maicii Domnului, începând cu momentul Bunei Vestiri.

Cuvântul denie vine de la slavonescul vdenie şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Mai precis, Denia este Utrenia de a doua zi şi se săvârşeşte seara, în ajun. Această slujbă se săvârşeşte singură, fiind deosebită de Priveghere, care se săvârşeşte tot seara, dar este formată din combinarea a trei slujbe: Vecernia, Litia şi Utrenia.

Publicat în Comunitate

Papa Francisc le-a cerut creştinilor din lumea întreagă să-şi asume „stiluri de viaţă coerente” cu ocrotirea „Creaţiei” divine, într-o nouă pledoarie pentru conservarea mediului înconjurător şi împotriva consumerismului, relatează AFP.

Cu ocazia celei de-a 100-a audienţe generale din pontificatul său, papa a reiterat apelul pentru o schimbare a modului de viaţă lansat în luna iunie în enciclica sa „Laudato si (Slavă ţie)”, cu şase luni înainte de conferinţa la nivel înalt de la Paris privind schimbările climatice (COP21).

Pentru prima dată, catolicii şi ortodocşii vor celebra împreună, la 1 septembrie, o „Zi mondială de rugăciune pentru ocrotirea Creaţiei”, pentru a contribui la „depăşirea crizei ecologice pe care o trăieşte omenirea”, a amintit papa. Iniţiative locale de rugăciune şi de reflecţie sunt prevăzute pentru a face din această Zi „un moment forte” şi în vederea alegerii unor „stiluri de viaţă coerente”, a mai spus Sfântul Părinte, invitând pelerinii şi locuitori Romei să se alăture rugăciunii sale, la 1 septembrie, în Bazilica Sf.Petru.

În enciclica sa „Laudato si”, papa a pledat pentru un mod de viaţă mai sobru şi a arătat că problemele de mediu sunt intrinsec legate de sistemele sociale, economice şi de dominaţia finanţelor şi tehnologiei.

Într-un interviu acordat cotidianului chilian El Mercurio, preluat de L'Osservatore Romano, preşedintele Academiei Pontificale de Ştiinţe, Marcelo Sanchez Sorondo, a relatat că papei nu îi place să vadă redus la statutul de „enciclică verde” un text pe care îl consideră mai degrabă referitor la justiţia socială, în măsura în care „problema climatului are repercusiuni asupra celor mai sărace popoare”.

Audienţa generală de miercuri a fost cea de-a 100-a a Papei Francisc, de la alegerea sa în martie 2013. Potrivit Vaticanului, Suveranul Pontif a „întâlnit” în total trei milioane de pelerini la Roma în doi ani şi jumătate de audienţe generale, rugăciuni Angelus şi audienţe speciale.

Publicat în Mapamond