Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galaţi a adoptat următoarele măsuri:
„- 1.Începând cu data cu data de 21.09.2021 ora 00.00, pentru unitatea administrativ teritorială Corod, unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3 / 1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 / 1.000 de locuitori, se vor aplica pentru o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 932 din 09 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern nr. 990 din 17 septembrie 2021.
 - 2. Măsurile dispuse la pct. 1 vor fi reevaluate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, în urma analizei efectuate de către Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, la expirarea termenului pentru care acestea au fost instituite.
 - 3. Organizarea activităţii în cadrul unităţilor / instituţiilor de învăţământ aparţinând unităţii administrativ teritoriale menţionată la pct. 1, se va realiza cu respectarea Ordinului comun MS nr. 1756 din 03.09.2021 şi MEC nr. 5196 din 03.09.2021, art. 3, alin. 9, pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.
- 4. Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi va aduce la cunoştinţă prezenta hotărâre tuturor unităţilor / instituţiilor de învăţământ aparţinând unităţii administrativ teritoriale menţionată la pct. 1.
- 5. Începând cu data de 22.09.2021 ora 00.00, hotărârea CJSU Galaţi nr. 453 din data de 19.09.2021 privind măsurile dispuse la nivelul unităţii administrativ teritoriale Corod, se abrogă“, se arată în hotărârea CJSU Galaţi.

Publicat în Regional

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galaţi a adoptat următoarele măsuri:
„- 1. Începând cu data cu data de 19.09.2021, ora 00.00, pentru unitatea administrativ teritorială Cosmeşti, unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se vor aplica pentru o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 932 din 09 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern nr. 990 din 17 septembrie 2021.
- 2. Începând cu data cu data de 20.09.2021, ora 00.00, pentru unitatea administrativ teritorială Smârdan, unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se vor aplica pentru o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 932 din 09 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern nr. 990 din 17 septembrie 2021.
- 3. Începând cu data cu data de 20.09.2021, ora 00.00, pentru unităţile administrativ teritoriale Tecuci, Barcea, Corod şi Drăgăneşti, unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 2/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, se vor aplica pentru o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 932 din 09 septembrie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, modificată şi completată cu Hotărârea de Guvern nr. 990 din 17 septembrie 2021.
- 4. Măsurile dispuse la pct. 1, pct. 2 şi pct. 3 vor fi reevaluate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, în urma analizei efectuate de către Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, la expirarea termenului pentru care acestea au fost instituite.
- 5. Organizarea activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ aparţinând unităţilor administrativ teritoriale menţionată la pct. 1, pct. 2 şi pct. 3 se va realiza cu respectarea Ordinului comun MS nr. 1756 din 03.09.2021 şi MEC nr. 5196 din 03.09.2021, art. 3, alineat 9, pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.
- 6. Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi va aduce la cunoştinţă prezenta hotărâre tuturor unităţilor / instituţiilor de învăţământ aparţinând unităţilor administrativ teritoriale menţionată la pct. 1, pct. 2 şi pct. 3.
- 7. Începând cu data de 19.09.2021 ora 00.00, hotărârea CJSU Galaţi nr. 444 din data de 13.09.2021 privind măsurile dispuse la nivelul unităţii administrativ teritoriale Cosmeşti, se abrogă.
- 8. Începând cu data de 20.09.2021 ora 00.00, hotărârea CJSU Galaţi nr. 447 din data de 15.09.2021 privind măsurile dispuse la nivelul unităţii administrativ teritoriale Smârdan, se abrogă“, se arată în hotărârea CJSU Galați.

Articole similare:

COVID-19: Restricţii la Movileni

BREAKING NEWS: Localitatea Cavadineşti a intrat în SCENARIUL ROŞU

Publicat în Știrea zilei

Pandemia a impulsionat turismul românesc, volumul rezervărilor din vara acestui an având o creştere cu 46% faţă de 2019 şi cu 60% raportat la anul trecut, potrivit unui comunicat al Travelminit.ro, remis, marţi, Agerpres.
Vara aceasta, românii au recuperat din plin la capitolul vacanţe, mai ales odată cu relaxarea restricţiilor şi a măsurilor de siguranţă luate de autorităţi în contextul pandemiei. Potrivit platformei hoteliere online Travelminit.ro, care a analizat rezervările efectuate în perioada iunie - iulie 2021, sezonul estival a fost unul prolific pentru hotelierii şi proprietarii de pensiuni şi case de vacanţă din ţară.
Astfel, volumul de rezervări pentru perioada iunie - iulie 2021 a fost cu 46% mai mare decât în 2019 şi cu 60% mai mare decât în anul 2020.
După o perioadă plină de incertitudine, în care posibilităţile de călătorie au fost limitate, dorul de ducă al românilor s-a amplificat mai mult ca niciodată, dovadă fiind şi cifrele mari ale rezervărilor pentru destinaţii interne. În plus, schimbările tot mai dese ale condiţiilor de intrare în statele europene şi nu numai i-au determinat pe turişti să aleagă siguranţa sejururilor în ţară, ceea ce a creat un context favorabil pentru industrie.
Cât despre locurile alese de aceştia, opţiunile populare sunt neschimbate. Pe parcursul acestei veri, harta celor mai căutate destinaţii din România a arătat astfel: un procent de 25% a fost ocupat de litoralul românesc (staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Vama Veche, Olimp şi Costineşti preponderent), 23% reprezintă marile oraşe (Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea), 21% sunt destinaţiile balneo (Sovata, Băile Felix, Băile Herculane), iar restul se împarte între localităţile mai mici, dar care pot fi considerate adevărate comori turistice (Praid, Rimetea, Odorheiu Secuiesc, Corund sau Gheorgheni).
De asemenea, atunci când vine vorba despre alegerea unităţii de cazare, românii preferă în continuare hotelurile şi pensiunile, care, pe parcursul acestei veri, au acoperit împreună un procent de 68% din numărul total al rezervărilor pe Travelminit.ro, restul fiind împărţit între apartamente, case de vacanţă şi hosteluri. În cazul hotelurilor a fost semnalată şi o creştere faţă de anul trecut, mai ales datorită faptului că foarte multe unităţi de cazare de acest fel au pregătit pachete complexe şi oferte la preţuri accesibile pentru acest sezon estival.
Preţurile la cazare din această vară au fost mai mari faţă de aceeaşi perioadă a lui 2020, dar considerabil mai mici decât cele din sezonul estival din 2019. Mai mult decât atât, un avantaj considerabil pentru turismul intern a fost faptul că românii au putut să-şi folosească voucherele de vacanţă rămase nefolosite din anii trecuţi pentru a rezerva cazări în ţară.
În ceea ce priveşte tarifele, preţul mediu pentru 2 nopţi de cazare, 2 adulţi, a fost de 501 lei (spre deosebire de 524 lei în 2019 şi 477 lei în 2020). De asemenea, preţul mediu pentru 2 nopţi de cazare, 2 adulţi + 2 copii, a fost vara aceasta de 692 lei, în timp ce preţul mediu pentru un sejur de 3 nopţi, 2 adulţi + 2 copii, a fost de 1.170 lei.
"Este evidentă orientarea turiştilor români spre destinaţii din ţară, fie că vorbim despre zonele estivale, fie că vorbim despre munte sau zonele balneoclimaterice. Incertitudinea legată de restricţiile valului 4 a determinat un număr mare de rezervări în timpul verii şi chiar până la finalul lunii septembrie. Ne aşteptăm ca numărul rezervărilor să se menţină ridicat până la jumătatea lunii octombrie", a declarat Timea Ambrus, Operations Manager Travelminit.ro.

Publicat în National

Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.
Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creştere cu 13% pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menţionează în comunicatul INS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Este de aşteptat ca preţurile chiriilor să crească în următorii ani în România, ca şi în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, cei mai importanţi doi factori fiind rata supraaglomerării şi creşterea preţurilor imobilelor tranzacţionate, se menţionează într-o analiză publicată de o companie de consultanţă imobiliară.
România are cea mai mare rată de supra-aglomerare din UE şi, chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat (96% dintre oameni deţin casa sau apartamentul în care locuiesc), creşterea preţurilor locuinţelor şi a costurilor de construcţie limitează posibilitatea deţinerii unei locuinţe mai mari şi va susţine evoluţia pieţei închirierilor, potrivit analizei "The Private Rental Sector: Has it found a home in CEE?" realizate de Colliers în colaborare cu Greenberg Traurig şi Kinstellar.
Tendinţa unui volum mic al apartamentelor închiriate (aproximativ 20% din stocul total în oraşe mari precum Bucureşti şi Cluj-Napoca) are o motivaţie culturală, dar mai ales una economică, anume că ipotecile au fost multă vreme mai accesibile decât chiriile. Astfel, în Bucureşti, rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară, în timp ce chiriile din Praga sunt cu peste 40% mai ieftine decât un credit ipotecar, se precizează în documentul redactat de Colliers.
Rata supraaglomerării în România, calculată pe baza disponibilităţii camerelor per persoană şi a dimensiunii medii a gospodăriei, a fost de 45,8% în 2019, nivel urmat de Letonia (42,2%) şi Bulgaria (41,1%). Informaţiile sugerează că majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supra-aglomerare faţă de media UE, dar tendinţa europeană pe termen lung arată o scădere treptată a supra-aglomerării, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est continuă spre convergenţă, potrivit consultanţilor Colliers.
Prin urmare, această evoluţie pe termen lung va aduce un decalaj la nivel de ofertă, va fi nevoie de mai multe locuinţe şi, din noua ofertă, Colliers anticipează că proprietăţile disponibile pentru închiriere vor constitui o parte semnificativă, în condiţiile unei schimbări de strategie pentru mai mulţi dezvoltatori şi investitori, se menţionează în analiză.
Pe de altă parte, creşterea continuă a preţurilor de vânzare este un alt motor pentru piaţa închirierilor de locuinţe, mai ales că băncile centrale au luat unele măsuri pentru a limita creşterea creditelor ipotecare în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est, notează Colliers.
Acest lucru este cel mai vizibil în Republica Cehă, care are peste 50.000 de unităţi în sectorul închirierilor private, iar Polonia abia începe să câştige teren, cu peste 10.000 de unităţi deja planificate sau în curs de construcţie, care se adaugă stocului existent de 5.000 de unităţi.
România a rămas în urmă în Europa Centrală şi de Est, cu puţin peste 1.000 de unităţi construite, în construcţie sau planificate, dar Colliers se aşteaptă la un interes crescut pentru piaţa închirierilor în următorii ani. O creştere aşteptată a preţurilor de vânzare - indusă în special de costurile mai ridicate de construcţie - combinată cu o scădere a accesibilităţii pentru creditele ipotecare vor spori probabil interesul pentru proprietăţile de închiriat din România, estimează compania de consultanţă.
Din perspectiva dezvoltatorilor, pentru ca închirierea în sectorul rezidenţial să fie fezabilă financiar, proiectele trebuie să fie concepute, proiectate şi construite special pentru piaţa de închiriere. Drept urmare, acestea au nevoie de mult timp şi planificare, în special în ceea ce priveşte combinaţia de unităţi şi serviciile sau facilităţile relevante pentru locaţia respectivă şi pentru grupul ţintă de clienţi, subliniază autorii analizei.
În piaţa închirierilor de locuinţe, randamentele depind de zonă şi variază între 3,5-4% în Republica Cehă şi 5-5,5% în Polonia. Cele mai bune estimări plasează nivelul mediu al randamentului pentru sectorul de închirieri rezidenţiale din Bucureşti între 6-6,5%, dar pot exista uşoare variaţii în funcţie de zona în care se află locuinţa, potrivit Colliers.
Conform datelor Eurostat, costul pentru construirea de noi locuinţe în UE a crescut cu 15% în perioada 2010-2019. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cele mai mari creşteri au fost observate în Ungaria (+47%) şi în România (+46%). În acest context, mulţi dezvoltatori din întreaga regiune nu sunt tentaţi să schimbe modelul de afaceri axat pe construcţia pentru vânzare.
Datele Eurostat referitoare la preţurile locuinţelor între 2011 şi 2020 arată o tendinţă ascendentă constantă în UE începând cu 2013, cu creşteri deosebit de mari între 2016 şi 2020. În total, a existat o creştere de 25% în UE între 2011 şi 2020. Unele dintre cele mai mari creşteri au fost observate în Europa Centrală şi de Est, cea mai mare fiind în Ungaria (+96%), dar evoluţii notabile au fost sesizate şi în Republica Cehă (+61%) şi Slovacia (+52%), urmate de Bulgaria (+ 37%), Polonia (+28%) şi România (+23%).
Oraşul Bucureşti are unele dintre cele mai accesibile locuinţe din regiune, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat în clădirile noi de apartamente. Spre comparaţie, în Budapesta şi Varşovia preţul mediu este de aproximativ 2.600 de euro pe metru pătrat, în timp ce Praga are cel mai scump sector rezidenţial din regiune, cu un nivel de 4.700 de euro pe metru pătrat.
În Europa, sectorul încheierilor de locuinţe reprezintă unul dintre cele mai atractive modele în rândul investitorilor. Conform Real Capital Analytics, aceasta este a doua clasă de active cu cele mai mari investiţii din Europa, în faţa sectorului industrial şi logistic. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul persoanelor care fug de violenţă din Afganistan este din nou în creştere, potrivit mai multor experţi, citaţi marţi de DPA.
Cei care au o educaţie încearcă să obţină burse sau investiţii şi să ajungă în ţările vecine sau în Turcia, potrivit lui Thomas Ruttig de la think-tankul cu sediul la Kabul Afghanistan Analysts Network.
Mulţi alţii încearcă să ajungă în Iran.
În unele cazuri, convoiuri întregi au pornit, uneori chiar şi cu vehicule ale armatei şi poliţiei.
Migraţia din Afganistan către Turcia via Iran ar fi de asemenea în creştere.
Provincia turcă Van, care se învecinează cu Iranul, este plină de migranţi din Afganistan, potrivit lui Mehmet Karatas, şeful asociaţiei pentru drepturile omului IHD în provincie.
El a declarat că poate confirma informaţii din presă potrivit cărora aproximativ 1.000 de migranţi trec zilnic graniţa.
Potrivit lui Ruttig, cei care fug din Afganistan sunt refugiaţi de război, chiar dacă unii pretind că îşi doresc o viaţă mai bună când sunt chestionaţi de autorităţi. Faptul că acest lucru nu este posibil în Afganistan - unde situaţia de securitate s-a deteriorat recent - este rezultatul a peste 40 de ani de război, afirmă el.
De când trupele internaţionale au început să se retragă la începutul lunii mai, militanţii talibani au preluat controlul asupra a aproximativ un sfert din districtele ţării şi au intrat în mai multe capitale de provincie.
În mai multe provincii, miliţiile asistă acum forţele de securitate şi observatorii se tem că ţara ar putea aluneca într-un alt război civil. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
În primele trei luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 455,5 milioane de euro.
Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 1,154 miliarde de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 398,93 milioane de euro. Anul trecut, în perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare s-a apropiat de 963 de milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a depăşit uşor 507 milioane de euro.

România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au au depăşit de 1,97 miliarde de euro.
Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro.
Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul trimestru din 2021 au fost: porumbul, cu un total de 405,38 milioane de euro, seminţele de floarea-soarelui (173,45 de milioane euro), grâu şi meslin (170,28 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (158,25 milioane de euro) şi alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (74,88 milioane de euro).
Porumbul ocupă prima poziţie şi în top 5 produse importate în perioada ianuarie - martie 2021, cu o valoare de 157,86 milioane de euro, urmat de carnea de porc proaspătă refrigerată sau congelată - 123,13 milioane de euro. De asemenea, în primul trimestru s-au mai cheltuit aproape 103 milioane de euro pe produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, 94,46 milioane de euro pentru preparate folosite în hrana animalelor şi 92,07 milioane de euro pentru preparate alimentare nedenumite.

Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR.
"Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia", susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.
Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.
Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Publicat în Economie

Ritmul de creştere a economiei americane a încetinit semnificativ în trimestrul patru din 2015, în urma reducerii stocurilor, iar aprecierea dolarului a afectat exporturile, transmit MarketWatch şi Reuters.
Conform datelor preliminare publicate vineri de Departamentul american al Comerţului, Produsul Intern Brut al SUA a înregistrat, în ultimele trei luni 2015, o creştere anuală de 0,7%, în linie cu estimările analiştilor. În trimestrele doi şi trei din 2015 economia a crescut cu 3,9% şi, respectiv, 2%. Economiştii se aşteaptă la o expansiune semnificativă în primele trei luni din 2016, deoarece fundamentele rămân solide.
Nivelul stocurilor acumulate s-a ridicat la 68,6 miliarde de dolari în trimestrul patru din 2015, faţă de 85,5 miliarde de dolari în precedentele trei luni. Este totuşi un nivel ridicat al stocurilor, care ar putea afecta şi avansul economiei în primul trimestru din acest an, avertizează analiştii.
Economia americană a fost susţinută de cheltuielile de consum (responsabile pentru aproximativ 70% din economia americană) care au crescut cu 2,2% în perioada octombrie — decembrie 2015, faţă de un avans de 3% în trimestrul trei. Investiţiile în explorările miniere au scăzut cu 35%, cel mai semnificativ declin din 1986.
Exporturile s-au redus cu 2,5%, fiind afectate de aprecierea dolarului şi reducerea cererii pe plan internaţional, în timp ce importurile au urcat cu 1,1%.
Pe ansamblul anului trecut, prima economie mondială a înregistrat o expansiune de 2,4%, o creştere similară cu cea din 2014. SUA nu au mai înregistrat din 2005 un avans anual de peste 3%.
Miercuri, Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la un interval cuprins între 0,25% şi 0,50% şi a estimat că ritmul de creştere al primei economii mondiale a încetinit.
Aprecierea dolarului a dus la scăderea exporturilor şi încetinirea avansului PIB-ului SUA, dar Fed "monitorizează atent" evoluţiile economice şi financiare globale şi estimează impactul lor asupra pieţei forţei de muncă şi asupra inflaţiei, a anunţat Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (FOMC). Instituţia a dat indicii privind momentul în care ar putea majora rata dobânzii, dar a previzionat că piaţa muncii din SUA va rămâne solidă, iar inflaţia va creşte.

Publicat în Mapamond

Vânzările auto în Uniunea Europeană şi în ţările EFTA au continuat să înregistreze creşteri în octombrie, pentru a 26-a lună consecutiv, datorită redresării zonei euro şi a lansării de noi modele, transmite Reuters.

Luna trecută, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7%, la 1.144.109 vehicule, de la 1.113.703 unităţi în octombrie 2014, a anunţat, marţi, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Aproape toate marile pieţe auto au contribuit pozitiv la creşterea generală, în special Italia, cu un avans de 8,6%, urmată de Spania, cu 5,2%, Germania, cu 1,1%, şi Franţa, cu 1%. Marea Britanie, a doua mare piaţă auto din Uniunea Europeană, a raportat un declin de 1,1%.

Şi piaţa auto din România a consemnat o creştere de 3% în octombrie, fiind înmatriculate un număr de 7.562 de autoturisme, faţă de 7.344 în perioada similară din 2014.

În primele zece luni din acest an, vânzările de autoturisme au înregistrat o creştere de 8,2% în Europa (UE plus EFTA), la 11.926.134 vehicule, de la 11.024.948 de unităţi în perioada ianuarie — octombrie 2014.

Toate marile pieţe au contribuit pozitiv la creşterea generală: Spania (20,5%), Italia (14,7%), Marea Britanie (6,4%), Franţa (5,7%) şi Germania (5,1%).

Piaţa auto din România a consemnat o creştere de 9,3% în primele zece luni din acest an, fiind înmatriculate un număr de 64.401 de autoturisme, faţă de 58.908 în perioada ianuarie — octombrie 2014.

Statisticile vizează pieţele auto din 29 de state europene, din care 26 provin din Uniunea Europeană, fără Malta, iar trei state sunt participante la Acordul European de Comerţ Liber (EFTA), respectiv Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Publicat în Mapamond

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 9,9%, ca serie brută, comparativ cu perioada similară din 2014, în timp ce avansul în luna septembrie faţă de august, tot pe serie brută, a fost de 13,7%, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni din acest an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,5%, faţă de perioada similară a anului trecut, iar lunar — septembrie faţă de august — volumul s-a majorat cu 0,7%.

"Pe elemente de structură (serie brută — n. r.) au avut loc creşteri în primele nouă luni la lucrările de reparaţii capitale cu 15,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 7,6%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 15,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,2%. Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 0,2%", se precizează în comunicatul INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 10,5%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 17,5%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 9%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 8,6%, clădirile rezidenţiale cu 6,7% şi la construcţiile inginereşti cu 6,4%.

În luna septembrie 2015, faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,7%, respectiv cu 0,7%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,4%, respectiv cu 4%.

Potrivit datelor INS, creşterea pe serie brută cu 13,7% a volumului lucrărilor de construcţii în septembrie faţă de august este evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi cu 16,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 1,6%. Pe obiecte de construcţii au crescut clădirile nerezidenţiale cu 20,6%, clădirile rezidenţiale cu 15,8% şi construcţiile inginereşti cu 10,3%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate s-a înregistrat pe total o creştere cu 0,7%, evidenţiată la lucrările de construcţii noi cu 4,2%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,8%, respectiv cu 0,4%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale au crescut cu 7,3%, iar scăderi au avut loc la clădirile rezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,2%, respectiv cu 0,9%.

Potrivit datelor INS, în septembrie 2015 comparativ cu septembrie 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută cu 4,4%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 17,8%, respectiv cu 12,6%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 0,5%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 19,1%. La clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale s-au înregistrat scăderi cu 12,2%, respectiv cu 11,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,0%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,7%, respectiv cu 11,3%.

Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 1,2%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 14,0%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 9,7%, respectiv cu 8,1%. 

Publicat în Economie
Pagina 1 din 4