Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au urcat cu 186,44% în primele 11 luni din 2021, la 6,866 miliarde de euro, comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, remise joi Agerpres.
"Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,866 miliarde de euro (comparativ cu 2,397 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,367 milioane euro", se spune în comunicat.
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele 11 luni din 2021, cu 42,2%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 5.284 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele 5.284 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 41,109 milioane de dolari, cu 107,3% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie - noiembrie 2020, de 19,828 milioane de dolari.
În noiembrie 2021, au fost înmatriculate 558 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,32% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,15%) şi construcţii (12,37%).
La finele lunii noiembrie 2021, în România existau 236.260 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,354 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.517 (capital subscris de 3,902 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,441 miliarde de dolari, în 5.656 de firme.

Publicat în Economie
Miercuri, 12 Ianuarie 2022 14:21

Preţul pâinii şi al făinei explodează

Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN) cere autorităţilor să ia măsuri de urgenţă pentru sprijinirea celui mai afectat sector din industria alimentară de majorarea preţurilor la energie, gaze şi materie primă, şi pentru atenuarea şocului scumpirilor la făină şi pâine şi avertizează că aceste măsuri sunt necesare pentru atenuarea şocului scumpirilor la pâine şi făină.
"Încă din trimestrul IV al anului 2021 am sesizat autorităţile statului despre faptul că sectorul de morărit-panificaţie a fost şi este cel mai lovit de creşterile nemaiîntâlnit de mari ale costurilor de producţie deoarece, spre deosebire de alte sectoare, la panificaţie şi morărit preţul materiei prime (grâu, făină) aproape s-a dublat", afirmă reprezentanţii ROMPAN.
Aceştia spun că preţul pentru materia primă, respectiv grâul, a crescut de la recoltare până în acest moment de la 800 lei/tonă la 1.450 lei/tonă, gazele naturale au înregistrat o creştere de preţ de 5-6 ori în ultimul trimestru, iar energia electrică a fost mai scumpă de 4-5 ori numai în ultimul trimestru. Totodată, costul forţei de muncă este în creştere, existând mari presiuni din partea angajaţilor pentru ajustarea salariilor pe fondul creşterilor generale ale preţurilor la alimente şi utilităţi, menţionează ROMPAN.
"Problema este că aceste creşteri de costuri nu se opresc aici, mulţi procesatori din domeniu au primit notificări de creştere a preţurilor la energie şi gaze naturale de încă 2-3 ori, unii chiar de 6 ori. Preţurile de vânzare la produsele de morărit-panificaţie nu au ţinut pasul cu costurile de producţie, fiind necesare noi majorări de preţuri în acest început de an", avertizează reprezentanţii ROMPAN.
Pentru atenuarea şocului scumpirilor la făină şi pâine, Consiliul Director ROMPAN solicită factorilor guvernamentali luarea de urgenţă a unor măsuri, prima dintre ele vizând acordarea unei subvenţii morilor de grâu care macină grâu românesc, cu influenţe directe în preţul făinii şi mai departe în preţul pâinii şi al celorlalte produse făinoase. "Prin această măsură se subvenţionează întreaga cantitate de grâu românesc procesat în morile din România, dispărând şi cantităţile măcinate evazionist. Astfel, prin fiscalizarea întregii cantităţi de făină şi pâine estimăm o creştere a încasărilor bugetare cu 25-30%. Considerăm că această măsură se poate aplica în cursul semestrului I 2022, urmând a se rediscuta pentru semestrul II al anului 2022 în funcţie de evoluţia pieţei", menţionează reprezentanţii patronatului.
De asemenea, ei solicită reducerea TVA la produsele alimentare la 5%, în condiţiile în care această măsură ar duce la scăderea preţurilor finale din magazine, dar ar conduce şi la o diminuare a evaziunii fiscale. "Subliniem că măsura similară implementată în anul 2013 când reducerea TVA s-a făcut de la 18% la 9% a avut efectul scontat de reducere a preţului la raft şi a evaziunii fiscale", arată ROMPAN.
"Sperăm că propunerile noastre vor fi analizate şi vor fi preluate de urgenţă în politicile Guvernului privind sectorul nostru de activitate", au transmis reprezentanţii Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).

Publicat în Economie

Anul 2021 a adus salarii mai mari pe piaţa muncii din România, cu 25% mai multe joburi şi un interes crescut pentru munca remote, iar pentru 2022 se preconizează o creştere a competiţiei pentru talente, lansarea de noi beneficii extrasalariale, în timp ce angajaţii îşi vor schimba jobul mai des, arată un raport realizat de o platformă de recrutare online.
"Tendinţa angajaţilor români de a căuta noi oportunităţi de joburi, digitalizarea şi munca remote au dus la schimbări semnificative pe piaţa muncii în 2021. Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, numărul de joburi active a crescut cu 25% faţă de anul anterior şi mai mult de jumătate (56%) dintre ele s-au adresat specialiştilor cu muncă la birou (candidaţii white-collar). Salariile au crescut în toate domeniile de activitate, de la 16% în IT / Telecom la 31% în Vânzări şi tot atât în Marketing. Numărul de oportunităţi remote a crescut cu 40% faţă de 2020 şi acestea au înregistrat 1,8 milioane de aplicări din partea candidaţilor, dar şi aproximativ 30.000 de căutări după cuvântul cheie, plasând "remote" în topul celor mai căutate activităţi de pe platformă", arată raportul.
În 2021, 91% dintre candidaţii activi pe BestJobs şi-au exprimat preferinţa de a şti salariul pentru poziţia la care aplică încă de la citirea anunţului. Printre domeniile cu cele mai mari salarii în 2021 s-au numărat IT / Telecom, cu un salariu mediu net de 1.629 euro, Medicină / Sănătate, cu un salariu mediu net de 1.433 euro şi Inginerie şi Management, cu 1.200, respectiv 1.222 euro pe lună, conform raportului BestJobs.
Poziţiile cu cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în domenii precum Administrativ / Secretariat, cu 771 euro, Call Center, cu 797 euro şi Turism / Horeca, cu 879 euro.
Raportul arată că piaţa muncii din 2022 va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaţilor, provocările recrutorilor de a atrage candidaţii potriviţi şi lansarea de noi beneficii extrasalariale.
"Recrutarea va ridica provocări angajatorilor şi în 2022, având în vedere deficitul forţei de muncă de pe piaţa din România. În plus, 67% dintre angajaţii români plănuiesc să îşi schimbe jobul în 2022", potrivit raportului BestJobs, după ce, în 2021, 62% dintre ei considerau că nivelul de stres a crescut, iar bunăstarea a devenit o prioritate în selecţia locului de muncă.
Pe măsură ce numărul de joburi creşte şi cererea de forţă de muncă depăşeşte oferta, companiile se văd nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a atrage, dar şi pentru a păstra specialiştii potriviţi. Astfel, 45% dintre recrutori sunt de părere că le va fi mai greu să atragă candidaţi în 2022, comparativ cu ultimii doi ani.

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială, iar 35% dintre specialiştii în resurse umane estimează creşteri cuprinse între 10% şi 15%. Printre beneficiile extrasalariale pe care şi le doresc candidaţii se numără decontarea transportului (39%), acordarea de bonusuri de performanţă (38%), participarea la programe de dezvoltare personală (30%) şi asigurare privată de sănătate sau abonament la o clinică medicală privată (29%). Pe lângă creşterile salariale şi extinderea beneficiilor, recrutorii iau în calcul întărirea strategiilor de employer branding, împreună cu facilitarea programelor de wellbeing, pentru asigurarea stării de bine a angajatului.
În condiţiile în care 2021 a conturat mai clar priorităţile pe plan personal, printre aşteptările angajaţilor de la angajator, în 2022 apare nevoia de a-şi vedea munca apreciată (69%), de a avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională (29%), dar şi libertatea de a alege de unde să lucreze (27%). La acestea, se adaugă aşteptarea ca angajatorul să fie flexibil cu privire la forma de colaborare (CIM, PFA sau SRL), în special pentru recrutarea seniorilor din domeniul IT.
"Suntem martorii unei schimbări majore în dinamica dintre candidaţi şi angajatori, cum nu am mai văzut de mulţi ani şi cum nu ne aşteptam să vedem în timp de pandemie. Piaţa muncii în 2022 se arată favorabilă candidaţilor, care sunt acum în poziţia de a stabili noi tendinţe în modul de lucru, dar şi în beneficiile obţinute. Ca partener în recrutare, suntem pregătiţi să susţinem nevoile jucătorilor, atât de partea recrutorilor, cât şi de cea a angajaţilor, punându-le la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru a facilita întâlnirea dintre nevoile lor", a spus Andrei Frunză, CEO BestJobs România, într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Noul an va moşteni tendinţe din 2021, care au câştigat tot mai mult teren şi şi-au dovedit relevanţa. Astfel, după 2 ani în care angajatorii au putut observa că productivitatea creşte chiar şi atunci când angajaţii muncesc de la distanţă, modul de lucru remote rămâne o opţiune viabilă chiar şi în condiţiile revenirii la "normalul" pre-pandemic. Raportul arată că domeniul resurselor umane va trece printr-o transformare digitală, în direcţia creării unor experienţe mai bune în recrutare, dar şi a construirii unui brand de angajator cât mai solid.
În plus, angajaţii au căpătat deja lejeritatea dezvoltării pe plan profesional şi sunt acum mai mult ca oricând pregătiţi pentru schimbări neprevăzute şi reconversie profesională. Aşadar, investiţiile în creşterea abilităţilor, în special a celor digitale, rămâne o prioritate pentru candidaţi şi îşi doresc sprijin din partea angajatorilor.
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniu. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii, peste 30.000 de joburi şi mii de freelanceri, agenţi de recrutare, coachi, mentori, terapeuţi, avocaţi şi alte tipuri de specialişti.

Publicat în Economie

Numărul persoanelor adulte care trăiesc cu demenţă la nivel mondial este pe cale să se tripleze, ajungând la 153 de milioane până în 2050, potrivit primului studiu de acest gen, publicat joi, relatează The Guardian.
Experţii au descris datele drept şocante, precizând că este evident că demenţa reprezintă ''o ameninţare majoră şi în creştere rapidă la adresa viitoarelor sisteme sanitare şi de îngrijire socială'' din orice comunitate, ţară şi continent.
Cercetătorii americani au declarat că această înmulţire dramatică a cazurilor, de la aproximativ 57 de milioane în 2019, s-ar datora în principal creşterii populaţiei şi a îmbătrânirii acesteia. Însă această creştere ar fi alimentată de mai mulţi factori de risc pentru demenţă - inclusiv obezitatea, fumatul şi hiperglicemia -, au spus ei.
Se estimează că îmbunătăţirea accesului la educaţie la nivel global va reduce prevalenţa globală a demenţei cu 6,2 milioane de cazuri până în 2050. Însă această situaţie va fi contracarată de tendinţele previzionate în ceea ce priveşte obezitatea, hiperglicemia şi fumatul, care se preconizează că vor avea ca rezultat 6,8 milioane de cazuri de demenţă în plus.
Studiul intitulat ''The Global Burden of Disease'' este primul care oferă previziuni pentru adulţii de 40 de ani şi peste această vârstă din 195 de ţări din întreaga lume. Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet Public Health.

Cele mai mari creşteri la nivel mondial

Cazurile de demenţă se vor înmulţi în fiecare ţară, cea mai mare creştere fiind preconizată în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (367%) şi estul Africii Subsahariane (357%).
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar (1.926%), Emiratele Arabe Unite (1.795%) şi Bahrain (1.084%).
Cele mai mici creşteri estimate sunt în regiunile mai dezvoltate, Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%), potrivit studiului.
Conform estimărilor, Japonia va înregistra cea mai mică creştere din lume, cu 27%.
În Marea Britanie, se estimează că numărul cazurilor de demenţă va creşte cu 75%, de la puţin peste 907.000 în 2019 la aproape 1,6 milioane în 2050.
Directorul executiv al Alzheimer's Research UK, Hilary Evans, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că cifrele ''prezintă amploarea şocantă a demenţei în întreaga lume''.
''Trebuie să avem acţiuni globale concertate pentru a evita triplarea acestei cifre. Demenţa nu afectează doar la nivel individual, ci poate distruge familii întregi şi reţele de prieteni şi persoane dragi. Costul personal sfâşietor al demenţei merge mână în mână cu impacturi economice şi sociale uriaşe, consolidând necesitatea ca guvernele din întreaga lume să facă mai mult pentru a proteja vieţile acum şi în viitor'', a precizat ea.

12 factori de risc cunoscuţi

Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global, costurile din 2019 fiind estimate la peste 1 trilion de dolari (750 de miliarde de lire sterline).
Deşi demenţa afectează în principal persoanele vârstnice, nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie Lancet din 2020 a sugerat că până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc cunoscuţi: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate la vârsta mijlocie, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.
Cercetătorii aflaţi în spatele noului studiu au făcut apel la eforturi mai agresive de prevenţie pentru a reduce riscul de demenţă prin factori de stil de viaţă, cum ar fi educaţia, alimentaţia şi exerciţiile fizice, alături de cercetări pentru a descoperi tratamente eficiente de modificare a bolii şi noi factori de risc modificabili pentru a reduce povara viitoare a afecţiunii.
''Pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare ţară. Pentru majoritatea, aceasta înseamnă extinderea programelor adecvate la nivel local, cu costuri reduse, care susţin alimentaţia mai sănătoasă, mai multe exerciţii fizice, renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea accesului la educaţie'', a declarat autoarea principală a studiului, Emma Nichols, de la Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Autorii au notat că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe zone ale lumii şi de studii care au utilizat diferite metodologii şi definiţii ale demenţei. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În judeţul Galaţi, în luna octombrie 2021, s-au eliberat 125 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 9,6% faţă de luna precedentă. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna octombrie 2021 a crescut cu 14,7% faţă de luna octombrie 2020, informează Institutul Naţional De Statistică - Direcţia Judeţeană De Statistică Galaţi.
Cel mai mare număr de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în zona rurală a judeţului Galaţi. Ponderea autorizaţiilor pentru construirea de clădiri rezidenţiale din zona rurală a fost de 73,6% în luna octombrie 2021, faţă de 87,2% în luna octombrie 2020. Comparativ cu luna precedentă, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în luna octombrie 2021 a crescut cu 57,1% în zona urbană, dar a scăzut cu 1,1% în zona rurală.
În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2021 s-au eliberat 1066 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 20,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate pentru mediul rural, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2021 a reprezentat 78,4% din totalul autorizaţiilor, în creştere cu 24,2% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2020.

Publicat în Eveniment

Oftalmologii germani preconizează că numărul copiilor cu miopie va creşte ca urmare a pandemiei de coronavirus, relatează duminică dpa.
Cu un timp liber limitat în aer liber şi mai mult timp impus acasă din cauza carantinei sau a închiderii şcolilor, oftalmologii se aşteaptă la o creştere a numărului copiilor care dezvoltă miopie.
"Este de aşteptat ca numărul copiilor cu miopie să crească în pandemie din cauza petrecerii excesive a timpului în faţa ecranelor telefoanelor mobile şi a tabletelor de la o distanţă redusă", a declarat purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Oftalmologilor (BVA), Ludger Wollring.
"Nu avem date în acest sens, însă studiile anterioare sugerează acest efect", a mai spus el.
Pentru a preveni miopia la copii, lumina zilei este un factor important, a spus Ludger Wollring. Chiar şi lumina slabă a zilei este mai bună decât lumina artificială, a subliniat el. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2021, a fost de 120.313 persoane, în creştere faţă de luna precedentă cu 271 salariaţi. Faţă de luna corespunzătoare din anul 2020, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat o creştere cu 1301 salariaţi.
Potrivit datelor centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, în luna octombrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Galaţi a fost de 5347 lei, cu 0,1% mai mare decât în luna septembrie 2021. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare (O.U.G. nr.79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului, fiind suportate în totalitate de salariat.
Faţă de luna octombrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut din luna octombrie 2021 a înregistrat o creştere cu 4,7% în judeţul Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi, faţă de luna septembrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut din luna octombrie 2021 a crescut cu 1,6% în servicii, dar a scăzut cu 4,3% în agricultură, silvicultură şi pescuit şi cu 3,2% în industrie şi construcţii.
În judeţul Galaţi, câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2021 a fost de 3283 lei, mai mare cu 0,12% faţă de luna septembrie 2021. Faţă de luna octombrie 2020, câştigul salarial mediu nominal net din luna octombrie 2021 a înregistrat o creştere cu 4,7% în judeţul Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi, faţă de luna august 2021, câştigul salarial mediu nominal net din luna octombrie 2021 a crescut cu 1,9% in servicii,dar a scăzut cu 4,7% în agricultură, silvicultură şi pescuit şi cu 2,8% în industrie şi construcţii.

Publicat în Economie

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, iar acest act normativ stabileşte că valoarea ajutorului de deces se va majora de la 5.380 lei, cât este în prezent, la 6.095 de lei, începând cu 1 ianuarie 2022.

În funcţie de situaţii specifice, cuantumul ajutorului de deces se va acorda diferenţiat, de la 1 ianuarie 2022, după cum urmează:
- suma de 6.095 de lei va fi acordată persoanelor asigurate în sistemul public de pensii sau în cazul decesului un pensionar;
- suma de 3.048 de lei va fi acordată în cazul decesului unui membru de familie al persoanei asigurate sau al pensionarului.

Potrivit Legii 263/2010, ajutorul de deces se acordă după caz, pe baza unor documente transmise fie prin serviciile poştale, fie în format electronic, pe baza certificatului de deces. Acest lucru înseamnă că banii trebuie ceruţi, deoarece ei nu vin automat, iar ajutorul se va achita în termen de trei zile lucrătoare de la depunerea solicitării.

În cazul în care este vorba despre decesul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, dar care nu figurează ca asigurat sau pensionar în evidenţele autorităţilor, Legea 263/2010 stabileşte că ajutorul poate fi în continuare cerut. Singura diferenţă este că ajutorul primit pentru decesul unui membru de familie va fi jumătate din cuantumul stabilit iniţial.

Ajutorul de deces se calculează prin raportarea la câştigul salarial brut lunar.

Publicat în Economie

Cu salariile nemajorate de 3 ani de zile, deşi salariul minim pe economie a tot crescut de la 1.450 lei la 2.350 lei şi de la 01 ianuarie va fi 2.550 lei, poliţiştii locali din Galaţi ar putea avea salariile majorate de la 01 ianuarie 2022 dacă Consiliul Local Galaţi va aproba un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţiile publice contractuale din cadrul Poliţiei Locale Galaţi.
Noua grilă de salarizare nu aduce prea mulţi bani poliţiştilor locali, însă pentru cei cu funcţii de conducere, majorarea ajunge până la aproape 1.000 lei.
Spre exemplu, un poliţist local debutant cu gradaţia 0 va primi un salariu de bază de 2.650 lei faţă de 2.300 lei, un poliţist local, clasa 1, grad superior, gradaţia 0, va primi 6.425 lei faţă de 5.690 lei.
În schimb, unui şef serviciu îi va creşte salariul de bază de la 9.207 lei la 10.200 lei şi unui şef birou de la 8.850 lei la 9.700 lei.
Directorului executiv îi va creşte salariul de la 10.622 lei la 11.700 lei, directorului general adjunct de la 10.672 lei la 11.750 lei, iar directorul general va primi 12.750 lei faţă de 12.170 lei cât este în prezent.
Reaminim că tot personalul din cadrul Poliţiei Locale Galaţi primeşte şi vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 lei şi normă de hrană cu o valoare anuală cuprinsă între 9.125 lei şi 11.680 lei.

Publicat în Știrea zilei

Trei sferturi dintre consumatorii români afirmă că preferinţa pentru achiziţii online a crescut odată cu pandemia, iar acest trend se va menţine şi în perioada următoare, după ce nouă din zece persoane susţin că vor continua să cumpere de pe Internet, conform studiului Google "Smart Shopper", dat publicităţii miercuri.
Ponderea celor care au declarat că cea mai recentă achiziţie a fost una online este, în prezent, de 41%, în timp ce, în 2019, înainte de pandemie, doar 31% dintre cei chestionaţi au avut un răspuns similar.
Potrivit sursei citate, produsele electronice şi cele pentru casă şi grădină au fost cele mai achiziţionate online (aproximativ jumătate), în timp ce produsele de tip fashion sunt cumpărate cu preponderenţă offline, chiar dacă în acest caz achiziţiile online s-au majorat la aproape o treime în 2021, faţă de 17% în 2019.
Pe segmentele de vârstă, aproape 40% dintre persoanele de peste 55 de ani au declarat că au făcut cea mai recentă achiziţie online, în creştere faţă de 24%, în 2019, însă tinerii între 25 şi 34 de ani sunt cei care cumpără cel mai mult online (44%).
Datele Google arată că aproape trei sferturi dintre cumpărătorii din România nu au o preferinţă pentru online sau offline, ci îşi aleg canalul de achiziţie în funcţie de ocazie şi oportunitate, faţă de 61% înainte de pandemie. Cu toate acestea, preferinţa exclusivă pentru achiziţiile offline a scăzut drastic, de la 27% în 2019, la 10% în 2021.
Conform studiului de specialitate, 20% dintre cumpărătorii de produse casă/grădină şi îmbrăcăminte/încălţăminte sunt nemulţumiţi că nu găsesc recenzii independente la produse, iar într-un procent similar consumatorii afirmă că ar fi vrut să cumpere fără să fie nevoie să se înregistreze sau să se logheze.
În ceea ce priveşte dispozitivele de pe care fac achiziţii online, cercetarea Google relevă faptul că 44% dintre români cumpără produse electronice pe mobil, iar când vine vorba despre produse cu valoare mai mare, procesul de cumpărare este realizat de acasă, de pe desktop/laptop. Pe zona fashion, aproape 60% dintre achiziţii vin de pe mobil, iar jumătate dintre cei care au preferat acest canal pentru a cumpăra au folosit aplicaţia unui brand sau a unui retailer, în timp ce 44% au cumpărat de pe site-ul furnizorului, faţă de 51% în urmă cu doi ani.
De asemenea, trei sferturi dintre români spun că folosesc mobilul pentru a se informa înainte de o achiziţie, cel mai mult în cazul produselor electronice (90%) şi mai puţin la fashion (56%).
Studiul Smart Shopper a fost realizat pentru Google de compania de studiu de piaţă Cint, în iunie 2021. Studiul are o reprezentativitate naţională pentru persoanele de peste 18 ani din România, care folosesc un dispozitiv conectat la Internet şi care au realizat o achiziţie în cele trei mari categorii de produse analizate: electronice, îmbrăcăminte/încălţăminte şi casă/grădină. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 5