Restanţele populaţiei şi firmelor la creditele în lei au crescut, în luna august, cu aproape un procent, până la 9,73 miliarde de lei, în timp ce restanţele la valută au scăzut cu 0,76%, până la 13,4 miliarde echivalent lei, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României.

În schimb, ponderea restanţelor în totalul creditelor acordate în lei a scăzut la 9,23% în august, de la 9,32% în iulie, pe fondul creşterii volumului împrumuturilor de la 103,4 miliarde de lei în iulie la 105,4 miliarde de lei o lună mai târziu.

Şi în cazul creditelor în valută, ponderea restanţelor în total împrumuturi acordate a scăzut în august la 12,11% de la 12,15% în luna anterioară, iar volumul creditelor s-a redus la 110,8 miliarde de lei în august, de la 111,3 miliarde de lei în iulie.

Bucureştiul a urmat tendinţa la nivel naţional şi a înregistrat o creştere a restanţelor la împrumuturile în monedă naţională, cu 0,66% în august faţă de iulie, de la 2,33 miliarde de lei la 2,35 miliarde de lei. În privinţa restanţelor la creditele în valută, şi în Capitală acestea au scăzut cu 1,35%, de la 6,04 miliarde echivalent lei în iulie la 5,96 miliarde de lei în august.

Publicat în Economie

Banca Naţională a României (BNR) analizează oportunitatea de a interveni cu noi instrumente macroprudenţiale pentru evitarea unui nou boom în creditare, având în vedere creşterea creditării pentru persoane fizice cu 20% în doi ani, a declarat şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Eugen Rădulescu.

„Capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei s-a îmbunătăţit pe seama creşterii venitului disponibil şi a scăderii costului creditelor. Cu toate acestea, este nevoie de prudenţă. Este nevoie ca această creştere să fie monitorizată cum se cuvine de bănci şi de noi şi pot să vă spun că, în ceea ce priveşte Banca Naţională, noi analizăm măsura în care este nevoie, este util, este oportun să intervenim în acest proces cu noi instrumente macroprudenţiale, în vederea evitării repetării unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost până în 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru că atunci, încă în etapa post-comunistă, nu cunoscusem ce înseamnă recesiune”, a afirmat Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

El a făcut referire la o analiză a procesului de creditare din ultimii ani, din care a reieşit că reluarea acestei activităţi s-a realizat aproape exclusiv pe seama populaţiei.

„Creditul în lei pentru populaţie este singura porţiune care creşte semnificativ începând din 2013, cu 20% în acest interval de timp”, a spus Rădulescu.

Directorul BNR a precizat, pentru Agerpres, că această creştere a creditării, de 20% în doi ani, este încă rezonabilă, însă una de 30% nu ar mai fi rezonabilă.

Pe de altă parte, Eugen Rădulescu susţine că ar trebui mai degrabă să se stimuleze creditarea pe segmentul întreprinderi, pentru că ar genera o creştere economică mai sănătoasă. Pentru asta, însă, băncile trebuie să îşi pregătească mai bine personalul care se ocupă de intermedierea fianciară.

„Am făcut studii, iar rezultatele nu au fost încurajatoare. Modul de acordare a creditului lasă de dorit. De multe ori se face mai mult de computer decât de analist, iar cei care lucrează în această zonă nu sunt aşa de bine pregătiţi profesional, ceea ce nu face bine nici băncii, nici clientului”, a subliniat directorul BNR.

Reprezentantul Băncii Centrale a vorbit şi despre reluarea intermedierii financiare în România care, nu numai că este cea mai redusă din Europa, dar chiar a scăzut în ultimii patru ani.

„Politicile autorităţilor ar trebui să încurajeze creşterea intermedierii financiare, inclusiv prin evitarea unor măsuri care să distorsioneze rolul instituţiilor financiare în societate. Ideea de a anula clauze contractuale cu efect retroactiv, semnat în urmă cu 5, 6, 7 ani, ar avea efecte devastatoare. Dacă s-ar ajunge la o asemenea chestiune, pentru că unele propuneri au ajuns în faza de proiecte legislative, efectele ar putea fi devastatoare asupra sistemului financiar”, a atras atenţia acesta. 

Publicat în National

Băncile europene ar urma să vândă în acest an un pachet record de credite în valoare de 139 miliarde de euro (154 miliarde de dolari), pe primele locuri fiind băncile din Marea Britanie, în condiţiile în care industria bancară a început să accelereze procesul de restructurare pentru a îndeplini noile norme, susţine un raport al firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers LLP, transmite Bloomberg.

Potrivit PwC, băncile europene au vândut deja împrumuturi în valoare de 54,5 miliarde de euro de la începutul anului şi până în prezent iar alte credite în valoare de 84 miliarde de euro sunt în mijlocul procesului de vânzare. Băncile din Marea Britanie şi Irlanda sunt responsabile pentru mai mult de 60% din tranzacţiile negociate în prezent, după ce în perioada 2009-2014 au vândut credite în valoare de 125 de miliarde de euro.

„Nu este o surpriză faptul că Marea Britanie şi Irlanda, urmate de Spania au fost pieţele cele mai active în termeni de tranzacţii din Europa având în vedere că băncile de acolo au fost foarte active în a-şi curăţa bilanţurile”, a declarat preşedintele diviziei europene de la PwC, Richard Thompson.

În perioada de după criza financiară globală băncile au început să-şi reducă bilanţurile pentru a putea respecta mai multe reglementări care le cer să deţină rezerve de capital în funcţie de nivelul activelor, să absoarbă pierderile şi să îi protejeze pe contribuabili de riscul unor intervenţii pentru salvarea băncilor. Potrivit PwC, fondurile speculative şi firmele de private-equity se numără printre cumpărătorii de credite, deoarece încearcă să obţină o expunere mai mare pe economiile din Europa.

PwC estimează că băncile din Marea Britanie ar urma să vândă în restul anului credite în valoare de 42,5 miliarde de euro, ceea ce ar duce totalul pentru 2015 la 56 miliarde de euro. Băncile spaniole, care au deja aproximativ 15 tranzacţii în derulare, vor vinde împrumuturi totale în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro în timp ce băncile din Germania şi Italia ar urma să vândă şi ele credite în valoare de 22 respectiv 16 miliarde de euro. 

Publicat în Mapamond
Luni, 17 August 2015 00:00

Şapte ani de anchetă

Judecătoria Galaţi nu reuşeşte să încheie cercetarea judecătorească în cazul unei reţele de infractori care se folosea de persoane consumatoare de băuturi alcoolice, cu venituri modeste sau fără locuri de muncă, pe care le determinau să încheie credite cu diverse bănci şi instituţii de credit. La sfârşitul săptămânii trecute s-a consumat un nou termen de judecată, fără să se fi făcut mare lucru în proces, deşi a trecut aproape un an şi jumătate de când dosarul a ajuns pe masa judecătorilor. Asta în condiţiile în care escrocheria s-a derulat în intervalul decembrie 2007 - ianuarie 2008, iar anchetatorii au avut nevoie, la rândul lor, de câţiva ani pentru a afla mecanismul exact după care funcţiona „afacerea”, dar şi pentru a-i identifica pe toţi cei implicaţi. Conform procurorilor, capii afacerii sunt Gheorghe Grecu, Ionel Ali şi Liviu Anghel, cărora li se predau sumele de bani ridicate de cei care făceau creditele sau bunurile, în cazul creditelor contractate pentru achiziţia de bunuri. Elena Naum, Cătălin Petru Corniencu, Alexandru Dragomir, Petru Marian Flueraş, Doru Lifigiu şi Andrei Grigore au încheiat contracte cu băncile după ce li s-a promis că vor primi o parte din bani, dar că li se vor achita şi ratele, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. 

 

Instruiţi cum să obţină creditele

 

Gheorghe Grecu şi Liviu Anghel au pus în practică exact aceleaşi tehnici de escrocare şi în urmă cu câţiva ani, fiind condamnaţi de Tribunalul Galaţi la 5, respectiv 10 ani de închisoare, dar nu s-au potolit. Procurorii au descoperit după audierea persoanelor implicate că acestea erau instruite despre cum să se comporte cu funcţionarii bancari pentru a obţine creditele. Aparenţa de legalitate a fost creată prin documente falsificate, respectiv carnete de muncă şi adeverinţe false de venit, din care rezulta că toţi cei amintiţi erau angajaţi la SC Etcetera SRL Galaţi. Societatea a fost preluată de un alt gălăţean, Marian Dorobanţu, anchetatorii suspectând ca acest lucru s-a făcut doar pentru scopuri infracţionale (înşelăciune, evaziune fiscală). Plângerile au început să curgă din partea băncilor şi instituţiilor de credit, iar când au tras linie, procurorii au descoperit că aproape nu a rămas bancă în Galaţi care să nu fi fost vizată de escroci. Pe listă se regăsesc ING Bank (prejudiciu de 23.000 de lei), SC Cetelem IFN SA (5.443 de lei), Raiffeisen Bank Galaţi (14.000 de lei), Bancpost şi BRD Galaţi (20.000 de lei). Persoanele amintite anterior sunt judecate pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals şi uz de fals şi riscă peste cinci ani de închisoare, dacă vor fi găsite vinovate.

Publicat în Comunitate
Duminică, 09 August 2015 00:00

Creditarea creşte cu 10%

Creşterea creditării cu peste 10% trebuie să dea un semnal de alarmă, pentru că managementul unui succes este mult mai greu decât managementul unei crize, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

"Creditul a plecat în sfârşit la drum şi nu suntem lipsiţi de curaj când spunem că a început să crească prea repede. Nu e lipsă de curaj, ci este chiar curaj să spui din timp "Atenţie!". Creditul în lei se duce din nou către ipotecar, este bine că este în lei, dar orice creştere de două cifre trebuie să ne dea semnale de alarmă nu să ne îmbete cu apă rece", a declarat joi guvernatorul în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a menţionat că, în prezent, creşterea nu este prea rapidă, dar tinde să fie. "Avertismentul face parte din această abordare, care nu este curajoasă şi nici prudentă, este normală pentru maniera în care se discută în Europa, mai ales după criza financiară, să te uiţi cu atenţie la perioada de succes să nu se dezvolte acolo sâmburele vreunei furtuni. Din experienţa personală, vă mai spun că managementul unui succes este mult mai greu decât managementul unei crize, cu toate că pare de-a-ndoaselea. Nu este uşor să administrezi o perioadă de succes, să nu intri în iluzii, să nu te ameţeşti, să-ţi păstrezi capul, echilibrul", a subliniat guvernatorul BNR.

Şeful BNR s-a referit exclusiv la creditul în lei care, în mare măsură este un lucru bun, având în vedere schimbarea expunerii băncilor de pe valute pe lei. "Nu numai că nu negăm, ci încurajăm acest lucru, dar uitându-ne la viteză, care a depăşit 10%, sunt ceva cifre... Peste 10% te face să îţi ciuleşti urechile...", a explicat guvernatorul.

În opinia sa, o bună parte din această creştere vine din programul Prima Casă, care are şi părţi bune, dar trebuie urmărit cu atenţie. Mugur Isărescu a promis o analiză detaliată pe creditele ipotecare în toamnă.

Răspunzând la o întrebare cu privire la faptul că mai multe IFN-uri şi chiar două bănci din sistem au reluat "creditul cu buletinul", guvernatorul BNR a menţionat faptul că nu are o părere bună despre acest lucru. "Părerea mea nu este bună, dar să vedem ce se va întâmpla... s-au şi înmulţit (IFN-urile - n.r.). În general, cred că băncile trebuie să recupereze o bună parte din terenul pierdut şi să îşi arate onorabilitatea. O bancă trebuie să fie onorabilă, să inspire încredere, şi pentru asta trebuie să se uite la toate, inclusiv, şi reiau un mesaj mai vechi, să aibă grijă de clienţi. O să ajungă, dacă nu dovedesc onorabilitate, să îşi caute clienţi că... din ce să trăiască. Deci despre aceste IFN nu am o impresie foarte bună", a mai spus guvernatorul BNR.

În opinia sa, trebuie realizat un studiu sociologic, pentru e se vedea cum de anumiţi clienţi ajung să ia astfel de împrumuturi. "Sunt debitori şi debitori. Ar trebui ca media să ajute la această înţelegere. Ideea că oamenii nu îşi mai pot plăti creditele, ştiţi că nu e adevărată? Unii, într-adevăr nu pot, sunt într-o situaţie grea. Unii nu vor...şi ce facem: îi băgăm pe toţi la grămadă?", a subliniat Mugur Isărescu.

În privinţa instituţiei medierii, şeful BNR a spus că susţine un astfel de demers dar trebuie definită forma. "Să vedem ce formă îi dăm. De aici încolo nu mai avem consens nici între noi... să treacă căldura şi mai vedem...", a încheiat guvernatorul BNR. 

Publicat în Economie

Judecătoria Galaţi a continuat audierile de martori în cazul a trei gălăţeni trimişi în judecată de procurori pentru înşelăciune, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Bărbaţii au intrat în vizorul anchetatorilor după ce s-a descoperit că cei trei creaseră o adevărată reţea, prin intermediul căreia contractau credite la bănci folosindu-se de acte false, pe care ulterior nu le mai restituiau. Anchetatorii s-au sesizat iniţial acum şase ani legat de faptul că Şerban Sever Alexandru şi Carp Ştefan Florin identificau diverse persoane, cărora le eliberau acte false, din care rezulta că sunt angajaţi. În baza documentelor false, aceştia au contractat credite bancare, pe care nu le-au mai restituit. Din verificări a reieşit că în perioada 2000-2009, Şerban Radu a fost administrator al SC Radamont SRL, controlând prin interpuşi şi SC Eurobravo Plus SRL. Mai mulţi angajaţi ai SC Radamont SRL au contractat credite de la diverse bănci, în special de la Bancpost.

 

Prejudiciu de aproape 45.000 de lei

 

Procurorii au decis să le aplice doar amenzi de câte 750 de lei la două dintre protagonistele înşelăciunii, Mariana Chirilă şi Anica Chirilă, considerând că aportul lor în organizarea escrocheriei a fost minor. La fel de uşor a scăpat şi Bejan Florinel, care s-a ales cu o amendă administrativă în cuantum maxim. Alţi doi participanţi la înşelăciune, Fedot Doru şi Băncilă Cecilia au scăpat de răspunderea penală, după ce procurorii au constatat că faptele comise de aceştia s-au prescris. BRD Finance IFN SA şi SC Bancpost SA au cerut în justiţie recuperarea prejudiciului, care se ridică la aproape 45.000 de lei, dar rămâne de văzut dacă vor mai putea recupera ceva din creditele acordate. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, escrocii riscă până la cinci ani de închisoare. În ultima perioadă s-au înmulţit escrocheriile la bănci, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi trimiţând în judecată trei astfel de reţele de infractori în ultimele luni. 

Publicat în Comunitate

Băncile din România au acordat, în luna mai, credite noi în valoare totală de aproximativ 5,1 miliarde de lei, cea mai mare valoare lunară înregistrată din aprilie 2008 până în prezent, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Comparativ cu luna precedentă, în mai 2015, volumul creditelor nou acordate a crescut cu peste 55%, de la 3,27 miliarde de lei în aprilie 2015.

Cu un an în urmă, în mai 2014, volumul creditelor noi s-a situat aproape la jumătate faţă de a cincea lună din acest an, respectiv la 3,15 miliarde de lei.

Pe de altă parte, depozitele noi constituite în aceeaşi perioadă la băncile din România au depăşit 18 miliarde de lei. Acestea sunt, însă, în scădere atât faţă de luna aprilie, cu 6,88%, de la 19,6 miliarde de lei, cât şi faţă de mai 2014, cu 7,3%, de la 19,7 miliarde de lei în urmă cu un an.

Potrivit BNR, contractele noi includ toate contractele financiare care specifică pentru prima dată rata dobânzii pentru depozit sau pentru credit şi toate renegocierile contractelor existente de depozit sau de credit.

„Nu sunt incluse în baza de calcul creditele acordate pe descoperit de cont, creditele reînnoibile automat (revolving), creanţele aferente cărţilor de credit şi nici creditele neperformante”, precizează banca centrală.

Publicat în National

Judecătoria Galaţi a încheiat cercetarea judecătorească în cazul unei reţele de infractori, care se folosea de persoane consumatoare de băuturi alcoolice, cu venituri modeste sau fără locuri de muncă, pe care le determina să încheie credite cu diverse bănci şi instituţii de credit. Escrocheria s-a derulat în intervalul decembrie 2007-ianuarie 2008, iar anchetatorii au avut nevoie de câţiva ani pentru a afla mecanismul exact după care funcţiona „afacerea”, dar şi pentru a-i identifica pe toţi cei implicaţi. Conform procurorilor, capii afacerii sunt Gheorghe Grecu, Ionel Ali şi Liviu Anghel, cărora li se predau sumele de bani ridicate de cei care făceau creditele sau bunurile, în cazul creditelor contractate pentru achiziţia de bunuri. Elena Naum, Cătălin Petru Corniencu, Alexandru Dragomir, Petru Marian Flueraş, Doru Lifigiu şi Andrei Grigore au încheiat contracte cu băncile după ce li s-a promis că vor primi o parte din bani, dar că li se vor achita şi ratele, lucru care, evident, nu s-a întâmplat. Judecătorii mai au nevoie acum doar de fişele de cazier ale escrocilor pentru a-i trimite după gratii.

 

S-au ars, dar nu s-au potolit

 

Gheorghe Grecu şi Liviu Anghel au pus în practică exact aceleaşi tehnici de escrocare şi în urmă cu câţiva ani, fiind condamnaţi de Tribunalul Galaţi la cinci, respectiv 10 ani de închisoare, dar nu s-au potolit. Procurorii au descoperit după audierea persoanelor implicate că acestea erau instruite despre cum să se comporte cu funcţionarii bancari pentru a obţine creditele. Aparenţa de legalitate a fost creată prin documente falsificate, respectiv carnete de muncă şi adeverinţe false de venit, din care rezulta că toţi cei amintiţi erau angajaţi la SC Etcetera SRL Galaţi. Societatea a fost preluată de un alt gălăţean, Marian Dorobanţu, anchetatorii suspectând ca acest lucru s-a făcut doar pentru scopuri infracţionale (înşelăciune, evaziune fiscală). Plângerile au început să curgă din partea băncilor şi instituţiilor de credit, iar când au tras linie, procurorii au descoperit că aproape nu a rămas bancă în Galaţi care să nu fi fost vizată de escroci. Pe listă se regăsesc ING Bank (prejudiciu de 23.000 de lei), SC Cetelem IFN SA (5.443 de lei), Raiffeisen Bank Galaţi (14.000 de lei), Bancpost şi BRD Galaţi (20.000 de lei). Persoanele amintite anterior au fost judecate pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals şi uz de fals şi riscă peste cinci ani de închisoare, dacă vor fi găsite vinovate.

Publicat în Comunitate