Marți, 23 Martie 2021 15:38

Modificări la Programul "Noua casă"

Guvernul României a adoptat în şedinţa de vineri, 19 martie 2021, Hotărârea de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă". Programul "Noua Casă" este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziţia unui imobil cu destinaţia de locuinţă, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanţiilor de 1,5 miliarde lei, totodată, începând din acest an, beneficiarii au obligaţia să încheie poliţe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanţatorilor, pe toată durata finanţării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puţin decât valoarea de piaţă comunicată de finanţatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru poliţele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă".

Programul "Noua Casă" este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 şi până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanţii, în valoare totală de 1,36 miliarde lei şi 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

Publicat în National
Miercuri, 22 Iulie 2015 00:00

Grecia renunţă la pensionarea anticipată

Pensionarea anticipată, cu excepţia celei legate de profesiile care afectează sănătatea şi de situaţia părinţilor care au copii cu dizabilităţi, va fi desfiinţată, a anunţat luni ministrul elen al Muncii, George Katrougalos, într-un interviu acordat agenţiei ANA-MPA.

„Ştim că în urma încheierii acordului cu creditorii ne-am luat multe angajamente. Totuşi, există diverse posibilităţi şi în acest cadru vrem să acţionăm ca un guvern de salvare socială”, a explicat Katrougalos.

Săptămâna trecută, Grecia a obţinut un credit punte de 7,16 miliarde de euro de la Mecanismului European de Stabilitate Financiară (EFSM), bani suficienţi pentru a asigura finanţarea Greciei până la finalizarea negocierilor cu creditorii internaţionali pentru un nou program de ajutor, al treilea program de acest fel după 2010.

Obţinerea creditului punte era condiţionată de aprobarea de către Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Deputaţii au aprobat săptămâna trecută majorarea TVA şi o reformă a sistemului de pensii, care să elimine treptat pensionarea anticipată.

Publicat în Mapamond

Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times. Informaţia referitoare la acest sprijin pentru subsidiarele băncilor elene a apărut în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a decis joi să extindă finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 de miliarde de euro.

Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria. Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen. "Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul", a spus o persoană apropiată situaţiei.

Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.

Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi. Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze.

BCE monitorizează situaţia prin teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Publicat în National