Credincioşii îndoliaţi au revenit marţi la bazilica Sfântul Petru din Roma pentru a se reculege la rămăşiţele pământeşti ale fostului papă Benedict al XVI-lea, transmite ANSA (foto ↓).
Papa emerit a încetat din viaţă în ajunul Anului Nou, la vârsta de 95 de ani.
Benedict al XVI-lea a devenit primul papă din ultimii 600 de ani care a abdicat, în februarie 2013.
Preşedintele italian Sergio Mattarella şi premierul Giorgia Meloni s-au numărat printre primele persoane care au vizitat luni catafalcul pe care a fost depus trupul fostului papă.
Credincioşii îşi vor putea aduce din nou omagiile miercuri.
Papa Francisc va oficia ceremoniile funerare ale predecesorului său, joi, în Piaţa Sfântul Petru.
Rămăşiţele pământeşti ale lui Benedict al XVI-lea vor fi plasate în fostul mormânt al papei Ioan Paul al II-lea de sub Bazilica Sfântul Petru, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.

Răposatul papă polonez, care a încetat din viaţă în 2005 la vârsta de 85 de ani, a fost transferat în partea superioară a bazilicii după beatificarea sa în 2011. Papa Ioan Paul al II-lea a fost canonizat, alături de Papa Ioan al XXIII-lea, în 2014.
Matteo Bruni a declarat că fostul papă Benedict al XVI-lea va fi înmormântat imediat după ceremoniile funerare de joi.
Sicriul cu trupul papei emerit a fost transferat la bazilica Sfântul Petru luni dimineaţă în cadrul unei ceremonii private. Trupul fostului cardinal Joseph Ratzinger s-a aflat anterior într-o mică capelă privată a mănăstirii în care a locuit după ce şi-a anunţat demisia în 2013, situată în grădinile Vaticanului.
Luni, mii de credincioşi s-au adunat la Vatican pentru a se reculege la rămăşiţele pământeşti ale fostului papă.
Papa Francisc i-a adus un omagiu duminică "iubitului papă" Benedict al XVI-lea, "acest slujitor credincios al Evangheliei şi al Bisericii". (sursa Agerpres)

După ce zilele trecute peste 70 de preoţi şi credincioşi brăileni au donat sânge la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Brăila, joi, 24 noiembrie, 25 de elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei” din Galaţi şi 20 de preoţi şi credincioşi din muncipiul Galaţi, riguros selectaţi pe baza criteriilor şi condiţiilor speciale pe care trebuie să le îndeplinească donatorul de sânge, au organizat o nouă acţiune de solidaritate umană şi filantropie creştină în beneficiul persoanelor aflate pe patul spitalelor.
"Campania de donare de sânge la care au participat astăzi elevii seminarişti, preoţii şi credincioşii gălăţeni se întemeiază şi pe buna cooperare pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos o are cu Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Galaţi, această instituţie medicală asigurând de fiecare dată, atât personal specializat în recoltarea de sânge, cât şi aparatura tehnică necesară.
Participanţii la această faptă bună au dorit ca, în această perioadă în care ne pregătim pentru sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul seminarului gălăţean şi al municipiului Galaţi, să aducă un sprijin real semenilor lor.
Acţiunile de donare de sânge organizate la nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos se înscriu în cadrul campaniei iniţiate în nul 2014 de Patriarhia Română: Donează sânge, salvează o viaţă!
În funcţie de necesitate şi disponibilitate, donarea de sânge organizată în Eparhia Dunării de Jos va continua şi în perioada următoare.
O singură unitate de sânge donată poate salva până la 3 vieţi. Deşi cererea spitalelor este din ce în ce mai mare, în România, statistic, sunt 1,8% donatori, iar în perioada de pandemie numărul donatorilor de sânge a scazut foarte mult", a transmis, joi, Arhiepiscopia.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Nevoia acută de sânge din unităţile medicale i-a determinat pe preoţii şi credincioşii din protopopiatul Galaţi să se mobilizeze pentru a dona sânge, anunţă Arhiepiscopia Dunării de Jos.
"După ce ieri preoţi şi credincioşi din protopopiatul Brăila au donat sânge pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă în spitale în ţară, dar şi pentru cei afectaţi de războiul din Ucraina, astăzi, 16 martie, la Galaţi a continuat campania de donare de sânge cu preoţi şi credincioşi gălăţeni.
Şi această acţiune se înscrie în Campania „Donează sânge, salvează o viaţă!”, derulată de Patriarhia Română încă din anul 2014 şi intensificată în contextul actual prin care trecem.
De la începutul acestei campanii umanitare, la îndemnul Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, foarte mulţi slujitori ai sfintelor altare împreună cu tineri şi numeroşi credincioşi din Eparhia Dunării de Jos au donat sânge, mulţi dintre aceştia devenind donatori permanenţi.
Cu mare bucurie şi cu dorinţa de a împlini o faptă bună, 35 de persoane s-au deplasat la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Galaţi pentru a dona sânge. Între donatori s-au numărat şi profesori de la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei” din Galaţi.
Personalul specializat în recoltarea de sânge şi aparatura tehnică necesară au fost asigurate de Centrul Regional de Transfuzie Sanguină - Galaţi.
Campania de donare de sânge organizată la nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos continuă în zilele următoare cu alţi slujitori şi credincioşi din parohiile Eparhiei Dunării de Jos, mâine fiind programaţi la Centrul de Transfuzie Sanguină din municipiul Brăila, preoţi şi credincioşi din protopopiatele Făurei şi Însurăţei", potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

În Arhiepiscopia Dunării de Jos continuă campania de donare de sânge. "Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Duării de Jos, s-a desfăşurat miercuri, 24 noiembrie 2021, în municipiul Galaţi, o nouă campanie de donarea de sânge prin implicarea preoţilor, tinerilor şi credincioşilor din cadrul protopopiatului Tecuci. Această campania de donare de sânge organizată în Arhiepiscopia Dunării de Jos se înscrie în seria activităţilor pastoral-misionare şi social-filantropice desfăşurate în această lună dedicată Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat şi ocrotitor al creştinilor de la Dunărea de Jos", informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

La această acţiune de solidaritate umană şi filantropie creştină au participat 75 de voluntari din Protopopiatul Tecuci care au dorit să vină în sprijinul persoanelor aflate pe patul spitalelor şi care au nevoie urgentă de sânge în această perioadă dificilă prin care trecem.

"Donatorii, între care şi mulţi tineri din cadrul Ligii Tineretului Creştin Ortodox, filiala Tecuci, au fost mobilizaţi de părintele Gheorghe Joghiu, protoiereu de Tecuci, iar deplasarea acestora de la Tecuci la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Galaţi s-a realizat cu mijloace de transport persoane cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind protecţia sanitară împotriva răspândirii noului coronavirus. Preoţii şi credincioşii din cadrul acestui protopopiat au participat cu mare bucurie şi dragoste la acţiunea de donare de sânge pentru a aduce un sprijin real semenilor lor. Încă din anul 2013 aceştia se mobilizează exemplar pentru o astfel de campanie umanitară, răspunzând cu disponibilitate în fiecare an la nevoia acută de sânge pentru cei aflaţi în suferinţă", precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Personalul specializat în recoltarea de sânge şi aparatura tehnică necesară au fost asigurate de Centrul Regional de Tranfuzie Sanguină Galaţi.

"Astăzi, ţara noastră se confruntă cu o criză cronică de sânge. Lipsa donatorilor de sânge înseamnă intervenţii chirurgicale amânate, boli care se agravează, multă suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. O statistică naţională arată că 4 din 10 români au donat sânge vreodată, iar majoritatea dintre ei au făcut acest gest pentru o persoană apropiată, rămând foarte mulţi semeni care au nevoie de sânge", menţionează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către credincioşi, ţine 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi până la 25 decembrie. Lăsatul secului este pe 14 noiembrie. Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din 14 noiembrie.
Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne dă putinţă curăţării trupeşti şi sufleteşti. Acesta ne aduce aminte de cele patruzeci de zile de post ale Prorocului Moise, în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, dar şi de postul patriarhilor din Vechiul Testament.
Precum cei de atunci aşteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post şi rugăciune, aşa se cuvine ca toţi credincioşii să aştepte şi să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria.
În acest post credincioşii ar trebui să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, peşte şi vin. Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin. De hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie se face dezlegarea şi la peşte.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara şi doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.
Se mănâncă untdelemn şi se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie, dar şi pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuieşte Sfinţii mai importanţi.
Se face dezlegare la peşte când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare cade miercurea sau vinerea. De asemenea, credincioşii pot mânca peşte în zilele de luni, miercuri şi vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hramul bisericii. Nu în ultimul rând, se face dezlegare la peşte în zilele cu sfinţi însemnaţi, dar şi în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie şi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie dacă zilele acestea cad marţi sau joi, cu atât mai mult când marţea sau joia se întâmplă hramul bisericii. (sursa sarbatoricrestine.ro)

Luni, 15 martie 2021, este prima zi din Postul Mare (Postul Paştelui), astfel, începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă alimente de origine animală şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului.

Principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro sunt:

Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40

Denumirea mai veche de „Păresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.

Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile

În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar lactate, ouă şi peşte.

Practicarea înfrânării ca terapie pentru căderea din rai

Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis, al cunoştinţei rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărţirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune şi starea de rai - dar nu doar prin abstinenţa de la mâncare. Ci postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinţii Bisericii subliniază că de postit postesc şi demonii. Deşi aceştia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare şi separare de Dumnezeu nu şi-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit cu tăierea voii proprii, care este tot un exerciţiu de înfrânare şi examenul pe care Adam nu l-a trecut.

În Miercurea din Săptămâna Albă se cântă la Utrenie:

„De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi neplăcut Domnului, şi demonilor celor răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi faţă de pornirile cele fără de cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstingnit. Ci mai ales să te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta”.

Prima săptămână este Marcată de Canonul cel Mare

Scris de Sf. Andrei Criteanul, canonul se cântă în primele patru zile ale săptămânii. El conţine o istorie a Mântuirii, cu numeroase citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească, prin clarificările aduse în Noul Testament: Legea Nouă şi cea Veche se luminează reciproc şi dezvăluie sensurile spirituale ale istoriei lumii. Din acest punct de vedere, întreaga istorie a Mântuirii este un drum al omenirii prin pustie spre Lumina Învierii şi Împărăţia lui Dumnezeu, unde se reface comuniunea din rai a omului cu Dumnezeu. De altfel, în această perioadă se citeşte zilnic din Vechiul Testament, mai ales din Facere, Cartea Pildelor lui Solomon şi Cartea lui Isaia.

Ritualurile şi decorurile cernite favorizează pocăinţa

Atmosfera din biserică favorizează introspecţia, plângerea, cercetarea de sine şi căutarea lui Dumnezeu, prin îndepărtarea de zgomotul lumii şi plăcerile ei efemere:
- muzica se cântă pe tonuri tânguitoare;
- slujbele sunt mai lungi şi mai dese;
- veşmintele preoţilor şi odoarele sunt de culoare închisă.

Rugăciunile pentru cei plecaţi dincolo

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morţilor. Şi aceştia sunt însetaţi de Dumnezeu şi îşi doresc refacerea comuniunii cu El, dar nu pot să se roage, să postească sau să facă fapte bune. Toate acestea se pot face cât suntem încă în trup, deci în viaţă, şi voinţa noastră este activă şi se poate manifesta. De aceea, defuncţii au nevoie de ajutorul nostru: să facem noi faptele bune în locul lor - milostenia (pomana), rugăciunea pentru ei şi postul, pe care îl ţinem în această perioadă. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfinţit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paşti. Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Duminicile din post: repere pe calea spirituală

- Duminica Ortodoxiei ne aminteşte în ce credem, ce adevăr mărturisim. Ea evocă biruinţa Ortodoxiei în frământările din jurul cinstirii icoanelor în Imperiul Bizantin. Icoana are un rol foarte important atât în practica şi viaţa liturgică a Bisericii, de favorizare a comuniunii cu sfinţii şi Dumnezeu printr-o reprezentare care este deopotrivă fidelă realităţii trupeşti, cât şi celei spirituale a persoanei reprezentate.
- Duminica Sfântului Grigorie Palama ne înfăţişează importanţa rugăciunii şi sensul ei profund spiritual, de comuniune cu Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Cruci ne aminteşte importanţa sacrificiului de sine şi faptul că refacerea legăturii cu Dumnezeu nu poate evita Calea Crucii, a suferinţei şi morţii, pe care El Însuşi Şi-a asumat-o.
- Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne prezintă reţeta despătimirii prin practicarea virtuţilor, trepte către Împărăţia lui Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne învaţă, prin viaţa ei, că pocăinţa autentică este un drum parcurs dinspre Egiptul păcatului şi robiei spre Ierusalimul Învierii călăuziţi de Cruce.

Zilele trecute, când mii de gălăţeni au venit să-şi pomenească persoanele dragi trecute în nefiinţă, la ceas de mare sărbătoare creştinească, Moşii de Iarnă, au găsit aceeaşi mizerie şi neglijenţă ca de fiecare dată. Aleile principale din cimitirele „Sf. Lazăr“ şi „Eternitatea“ au gropi aproape de netrecut cu maşina.

De exemplu, la Cimitirul „Sf. Lazăr“ (Coca Cola) terenul s-a surpat şi este atât de denivelat încât diferenţele de nivel, pe aleea principală din dreapta, sunt şi de 20 de cm. Şi nu este singurul accident de teren de pe aleile principale. Este o minune cum reuşesc să treacă maşinile mortuare prin acea zonă fără să se răstoarne coşciugul! De munţii de gunoaie, de lipsa apei, de alei printre morminte, nici nu poate fi vorba!

La cimitirul „Eternitatea“, şoarecii umblă printre morminte ca la ei acasă, mormintele unor personalităţi ale Galaţiului se prăbuşesc, aceleaşi probleme cu hârtoapele şi mizeria se întâlnesc şi aici. La cimitirul „Ştefan cel Mare“ stă mai bine la capitolul "curăţenie", însă şi acolo, exact în zona unde se dau locuri de veci în regim de urgenţă, terenul se surpă masiv.

Deşi Monitorul de Galaţi a semnalat în repetate rânduri starea de degradare şi mizerie din cimitire, municipalitatea nu face nimic pentru a îmbunătăţi infrastructura de aici. În ultima perioadă, taxele şi tarifele percepute de administraţia cimitirelor au crescut an de an, iar majorările au fost considerabile.

Au fost înăsprite şi condiţiile de concesionare a locurilor de veci, dar despre curăţenie şi modernizare nici nu poate fi vorba. Cititorii noştri au semnalat în repetate rânduri şi tupeul şi impertinenţa angajaţilor de la cimitire. Presa a scris şi despre jafurile şi distrugerile din cimitirile gălăţene.

Primăria municipiului Galaţi, Consiliul Local şi, implicit, administraţia cimitirelor prin Gospodărire Urbană SRL, continuă să lase cimitirile "în plata Domnului", nu au niciun respect pentru străbunii noştri trecuţi în nefiinţă, dar nici pentru contribuabilii care se înghesuie în fiecare an să-şi plătească taxele şi impozitele la bugetul local şi nici faţă de familiile aflate în suferinţă, care au pierdut pe cineva drag şi care trebui să scoată din buzunar mii de lei pentru a-şi înhuma rudele.

N.r. - Redacţia Monitorul de Galaţi îşi asuma responsabilitatea pentru faptul că nu a cerut punct de vedere Primăriei Galaţi şi conducerii societăţii „Gospodărire Urbană“ Galaţi despre eventualele planuri de modernizare a cimitirelor. După atâţia ani în care nu s-a făcut nimic, nu mai credem în promisiuni cu termen de realizare la "Sfântul Aşteaptă".