Procesul fostului director al spitalului din Tecuci, Dragoş Teodoru, a intrat în linie dreaptă,  la mai bine de un an de când judecătorul de cameră preliminară a stabilit că a instanţa a fost legal sesizată prin rechizitoriu, după ce ieri a fost depus la dosar raportul de expertiză dispus de judecători, ce vizează prejudiciul creat unităţii medicale. Fostul director al Spitalului municipal „Anton Cincu” din Tecuci este judecat pentru corupţie, fiind acuzat că în 2007 a încheiat un contract de furnizare şi montare a două generatoare de curent cu SC Majestic SRL Tecuci, înregistrând, între părţi, un act adiţional. Mai multe sesizări au fost depuse în ceea ce priveşte suma exagerat de mare înregistrată pentru cele două generatoare (220.000 lei), iar Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o serie de verificări în acest caz. 

 

Suspendat şi apoi repus în drepturi

 

Procurorii anticorupţie susţin că actul adiţional a fost încălcat, mărindu-se nejustificat valoarea contractului, iar prejudiciul cauzat se ridică la 26.503 lei.  Între timp, Tribunalul Galaţi şi apoi Curtea  de Apel au anulat decizia prin care fostului director al spitalului din Tecuci, dr. Dragoş Teodoru, îi fusese suspendat contractul de muncă, judecătorii dispunând ca acestuia să i se plătească drepturile salariale de la data suspendării contractului individual de muncă, respectiv 26.02.2014, până la data reluării efective a activităţii, dar şi cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei. Măsura de suspendare a contractului de muncă pe perioadă nedeterminată fusese luată după ce medicul a fost pus sub inculpare de procurorii anticorupţie. Spitalul din Tecuci se judecă şi în prezent cu proprii angajaţi şi pentru a recupera de la aceştia mai multe drepturi salariale, a căror plată a fost considerată ilegală de la Camera de Conturi Galaţi. Tribunalul Galaţi a pus în vedere unităţii medicale să precizeze suma pe care vrea să o recupereze de la fiecare medic şi asistentă medicală.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a hotărât ieri să menţină controlul judiciar în cazul primarului din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, în ciuda faptului că acesta nu s-a prezentat  la proces la ultimul termen de judecată. Instanţa a stabilit ca Vasile Băiculescu să nu exercite funcţia de care s-a folosit pentru a comite infracţiunile de care este acuzat, respectiv cea de primar, până la finalizarea procesului penal. Vasile Băiculescu a fost condamnat pentru a doua oară într-un proces de corupţie de către Tribunalul Galaţi, magistraţii hotărând să contopească pedepsele aplicate edilului pentru luare de mită şi instigare la luare de mită, urmând ca Băiculescu să execute patru ani şi patru luni de închisoare. Procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, primarul din Brăhăşeşti le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei Brăhăşeşti. 

Marcel Peneoaşu a fost condamnat, la rândul său, la trei ani şi două luni de închisoare pentru luare şi dare de mită, iar Marius Răianu Iamandi a primit şase luni de închisoare cu suspendarea executării pentru dare de mită. Judecătorii au hotărât anterior ca un alt inculpat din dosar, Iuliana Pleşcan, să fie achitat pentru luare de mită. SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad ar avea de plătit către stat amenzi penale în sumă de 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei, iar suma de 29.500 de lei ridicată de la primarul din Brăhăşeşti urma să fie confiscată în folosul statului, dacă hotărârea va rămâne aceeaşi la finalul procesului. Vasile Băiculescu a fost obligat iniţial să restituie şi aproape 73.000 de lei către unul dintre martorii denunţători, iar judecătorii au menţinut sechestrul şi măsurile asigurătorii luate asupra unor bunuri mobile şi imobile, dar şi pe banii aparţinând primarului din Brăhăşeşti, ai lui Marcel Peneoaşu şi Marius Răianu Iamandi.

Publicat în Comunitate

Omul de afaceri Adrian Negru va sta cinci ani şi zece luni la închisoare, după ce ieri şi-a retras contestaţia în anulare depusă împotriva unei decizii a Curţii de Apel Galaţi, care îl trimisese după gratii. Asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, Adrian Negru a fost judecat pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Bărbatul fusese condamnat iniţial la patru ani şi jumătate de închisoare de Tribunalul Galaţi. Procurorii anticorupţie au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, Fishagro Tour SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centru de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP. Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate). 

 

Sechestru pe un imobil pentru recuperarea prejudiciului

 

În baza documentelor falsificate, Adrian Negru a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit parte civilă în proces cu suma amintită, iar judecătorii gălăţeni l-au obligat pe omul de afaceri să restituie banii. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută recent de Tribunalul Bucureşti. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a fost nevoit să amâne pronunţarea unui verdict în dosarul primarului din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, după ce acesta nu s-a prezentat  la proces. Edilul riscă o amendă usturătoare, dacă nu va face dovada că a avut un motiv justificat să absenteze de la termenul de judecată. Şi cele două firme inculpate în acest dosar, SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad, nu au putut fi rezprezentate din cauza lipsei avocaţilor, astfel că judecătorii au amânat luarea unei decizii. Vasile Băiculescu, Marcel Peneoaşu şi Răianu Marius Iamandi au fost plasaţi sub control judiciar, după ce Tribunalul Galaţi a demarat rejudecarea procesului de corupţie în care edilul este implicat. Instanţa a stabilit ca Vasile Băiculescu să nu exercite funcţia de care s-a folosit pentru a comite infracţiunile de care este acuzat, respectiv cea de primar, până la finalizarea procesului penal. Vasile Băiculescu a fost condamnat pentru a doua oară într-un proces de corupţie de către Tribunalul Galaţi, magistraţii hotărând să contopească pedepsele aplicate edilului pentru luare de mită şi instigare la luare de mită, urmând ca Băiculescu să execute patru ani şi patru luni de închisoare. Procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, primarul din Brăhăşeşti le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei Brăhăşeşti. 

Marcel Peneoaşu a fost condamnat, la rândul său, la trei ani şi două luni de închisoare pentru luare şi dare de mită, iar Marius Răianu Iamandi a primit şase luni de închisoare cu suspendarea executării pentru dare de mită. Judecătorii au hotărât anterior ca un alt inculpat din dosar, Iuliana Pleşcan, să fie achitat pentru luare de mită. SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad ar avea de plătit către stat amenzi penale în sumă de 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei, iar suma de 29.500 de lei ridicată de la primarul din Brăhăşeşti urma să fie confiscată în folosul statului, dacă hotărârea va rămâne aceeaşi la finalul procesului. Vasile Băiculescu a fost obligat iniţial să restituie şi aproape 73.000 de lei către unul dintre martorii denunţători, iar judecătorii au menţinut sechestrul şi măsurile asigurătorii luate asupra unor bunuri mobile şi imobile, dar şi pe banii aparţinând primarului din Brăhăşeşti, ai lui Marcel Peneoaşu şi Marius Răianu Iamandi.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a prelungit controlul judiciar în cazul profesorului Mircea Iliev, judecat în prezent pentru corupţie. Dascălul nu are voie să părăsească teritoriul României şi nici să ia legătura cu vreunul dintre studenţii care l-au reclamat la procurorii anticorupţie. Profesorul de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Mircea Iliev, a fost trimis în judecată pentru luare de mită de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.  Dascălul, care predă la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din Galaţi, a fost denunţat de doi studenţi vizavi de obiceiul de a le cere bani pentru a le da notă de trecere la examene. În final, anchetatorii au reţinut în sarcina conferenţiarului universitar 27 de infracţiuni de luare de mită, în locuinţa acestuia fiind descoperită suma de 2.700 de lei, dar şi o listă cu studenţii care plătiseră pentru a promova la disciplina la care preda Mircea Iliev. Profesorul cerea 100 de lei de la fiecare student pentru a obţine nota 5, iar banii îi erau înmânaţi fie la biroul său de la Universitate, fie direct la locuinţa dascălului.

 

Publicat în Comunitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut zilele trecute  decizia Curţii de Apel Galaţi în procesul a doi agenţi din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, acuzaţi de procurori că au permis accesul la informaţii care nu erau destinate publicităţii unor persoane care efectuau excavări ilegale la intrarea în Galaţi. Conform rechizitoriului, Mihai Marian Răducanu şi o altă persoană i-ar fi cerut Vasilicăi Nanciu, agent la Poliţia Locală, Serviciul de Control Agenţi Comerciali, să le dea detalii legate de zilele şi orele la care poliţiştii locali urmau su efectueze controale  în zona riverană a malului stâng  al râului Prut, în apropierea gropii de gunoi situată în proximitatea complexului comercial „Selgros” de la intrarea în municipiul Galaţi. Scopul era ca Mihai Marian Răducanu şi o altă persoană să scape de eventualele amenzi pe care le-ar fi primit dacă erau prinşi în zona amintită, când realizau excavări ilegale pentru a descoperi şi valorifica produse metalice. 

 

Au permis accesul la informaţii nedestinate publicităţii

 

În boxa acuzaţilor a ajuns şi Aurelian Podaşcă, şeful Compartimentului Intervenţie Rapidă şi Transport Valori din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, pe care procurorii îl acuzau de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi l-a trimis în judecată şi pe Mihai Marian Răducanu pentru instigare la furnizarea de informaţii ce vizau controalele pe care poliţiştii locali urmau să le efectueze în apropierea gropii de gunoi situată în proximitatea complexului comercial „Selgros” de la intrarea în municipiul Galaţi. Vasilica Nanciu şi Mihai Marian Răducanu au negat iniţial că ar fi implicaţi în această poveste, dar ulterior au revenit şi au recunoscut ce au făcut în faţa procurorilor. Singurul care a negat în permanenţă încălcarea atribuţiilor de serviciu a fost Aurelian Podaşcă, şeful Compartimentului Intervenţie Rapidă şi Transport Valori din cadrul Poliţiei Locale Galaţi. Instanţa supremă a respins recursul în casaţie al inculpaţilor, astfel că amenzile administrative de câte 1.000 de lei pe care ar fi urmat să le plătească fiecare dintre cei puşi sub acuzare au fost înlocuite cu sancţiuni penale. Astfel, Vasilica Nanciu a primit opt luni de închisoare, iar Mihai Marian Răducanu şi Aurelian Podaşcă au fost condamnaţi la câte un an de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat.

Publicat în Comunitate
Vineri, 29 Mai 2015 00:00

10 ani de Anticorupţie

Pe 30 mai, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sărbătoreşte 10 ani de la înfiinţarea sa ca structură specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului MAI. Prin toate acţiunile sale, DGA promovează legalitatea, integritatea, onestisatea şi profesionalismul ca standarde atât pentru personalul propriu cât şi pentru cel al MAI. Principalul canal de comunicare cu publicul este linia TelVerde anticorupţie 0800.806.806, care pune la dispoziţia cetăţenilor un instrument direct de sesizare a faptelor de corupţie. La nivel local, DGA este reprezentată de Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi (SJAG), de pe str. Brăilei nr. 200. Pentru a marca cei 10 ani de activitate a DGA, SJAG a desfăşurat o acţiune de informare la Universitatea Danubius şi a împărţit flyere şi materiale informative în rândul cetăţenilor din Galaţi. 

Publicat în Eveniment

Finalizarea unui proces de corupţie, în care este implicat şi un inspector de la Finanţe, este amânată nejustificat la  Curtea de Apel Galaţi, după acelaşi model pe care l-a urmat şi la Judecătorie, când verdictul s-a pronunţat după cinci ani de judecată. Din cele trei termene de judecată, care s-au scurs până acum, două au fost acordate pentru lipsă de apărare şi unul pentru lipsă de procedură. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi SC şi SC Micmeto SRL Galaţi şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal a fost acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro),  ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu a răspuns pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian au fost judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni. 

 

Obligaţi să restituie peste 2,5 milioane de lei

 

Cea  mai mare pedeapsă a primit-o iniţial Alexandru Pohrib, condamnat de judecători la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar care va executa în final şase ani de închisoare, în condiţiile în care se afla în termenul de încercare după condamnarea pentru o altă faptă penală, iar magistraţii au decis să îi contopească pedepsele. Octavian Miclescu a scăpat doar cu un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală, în timp ce inspectorul Eduard Claudiu Miloiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi Galaţi, şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Cei trei au fost obligaţi să achite 2.582.824 de lei către ANAF, banii reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin operaţiunile frauduloase.

Publicat în Comunitate

Judecătoria Galaţi a finalizat cazul lui Ion Iacobici, soţul primăriţei din Grădina, localitate din judeţul Constanţa, acuzat de folosire de declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Şi fiica lui, Soina Funda (fostă Iacobici), a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procesul a fost strămutat de la Judecătoria Constanţa încă din 2012, iar instanţa se chinuie de doi ani să pronunţe un verdict în acest caz. Ion Iacobici şi fiica sa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, care îi acuză de folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. La rândul său, fiica lui Iacobici a fost acuzată de complicitate la această infracţiune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 

Prejudiciu de aproape două milioane de lei

 

Potrivit procurorilor anticorupţie, faptele s-ar fi petrecut la sfârşitul anului 2008, când Ion Iacobici ar fi depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Constanţa o cerere de finanţare, prin care solicita acordarea unor fonduri nerambursabile europene pentru proiectul „Achiziţii de maşini şi utilaje performante pentru modernizarea exploataţiei agricole deţinute de PFA Iacobici Ion". „În susţinerea cererii sale, Iacobici Ion a prezentat un contract de prestări servicii pretins încheiat între SC Grup Millenium One SRL Constanţa şi PFA Iacobici Ion. Acest contract a fost falsificat de fiica sa, inculpata Funda Sonia, care i l-a pus la dispoziţie în scopul menţionat mai sus", se arată în rechizitoriul întocmit de DNA. Suma pe care Iacobici ar fi obţinut-o astfel şi despre care anchetatorii susţin că ar fi fost însuşită nelegal este de 1.999.451,01 lei, iar procurorii au pus sechestru pe bunurile lui Ion Iacobici, în vederea recuperării acesteia.

Publicat în Comunitate
Pagina 2 din 2