Săptămâna viitoare va demara o nouă campanie pentru plantări de arbori în oraş, informează Primăria municipiului Galați.

Este vorba acum despre 1.850 de copaci din diferite specii. „Mai mulţi copaci pentru un aer cât mai curat! Aşa cum am promis, continuăm plantările de arbori în oraş, iar în această campanie vorbim de 630 de copaci care vor prinde rădăcini în diferite zone ale oraşului - pe Faleză şi pe mai multe străzi între care Regiment 11 Siret, Saturn, Cloşca, Prelungirea Brăilei, Stadionului şi Oţelarilor. Vorbim de ulmi, frasini, arţari sau stejari, având circumferinţa trunchiului de circa 10 cm. Acestora li se vor adăuga 1.220 de puieţi ce vor fi plantaţi la ieşirile din oraş către Brăila şi Tecuci”, spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Echipele societăţii „Gospodărire Urbană” pregătesc deja locurile de plantare pentru noii arbori, precizează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

Modernizarea urbei noastre a atras deopotrivă încântare şi nemulţumire din partea gălăţenilor. Felicitat sau tras la răspundere a fost edilul Ionuţ Pucheanu, care în urmă cu câteva zile anunţa pe Facebook că în Grădina Publică se plantează gazon nou. „Gazon nou în Grădina Publică! Mai mult verde pentru un mediu sănătos! Continuăm să amenajăm spaţii verzi, iar în aceste zile echipele societăţii Gospodărire Urbană plantează gazon în Grădina Publică, un loc atât de îndrăgit de gălăţeni“, se arată în postarea primarului.

Postarea a atras comentarii felurite, dar şi un schimb de replici între un gălăţean şi edil. „Ia toarnă şi aici nişte beton. Ce atâta verdeaţă? Nu ţi se pune pe suflet?“, este comentariul gălăţeanului, care face aluzie la numeroasele situaţii în care cetăţenii s-au revoltat pe faptul că lucrările de modernizare din oraş au implicat "prea mult beton", în detrimentul copacilor, al naturii.

Răspunsul primarului nu a întârziat să apară. „Îmi pare sincer rău pentru dumneavoastră! Să aveţi două facultăţi şi să va duceţi atât de uşor pe fenta unei fiţuici...“. Putem să remarcăm faptul că edilul a studiat profilul bărbatului înainte de a da un drept la replică. Un cuvânt de spus a avut şi o gălăţeancă care a sărit în ajutorul primarului. „Puzderie de copaci în tot Galaţiul, locuim la oraş, este normal să fie totul asfaltat şi ordonat, cui nu îi place la oraş poate să locuiască la ţară, mai ales că majoritatea celor care locuiesc în Galaţi pot să plece acolo unde s-au născut şi crescut“, a replicat gălăţeanca.

Publicat în Comunitate

Pe baza faptelor (copacii captează dioxid de carbon pentru a crește), inițiative de reîmpădurire din ce în ce mai masive înfloresc, deoarece sunt considerate mijloace de limitare a încălzirii globale. Dar ecuația este de fapt mai complexă. De când au fost identificate schimbările climatice actuale, rolul nociv al gazelor cu efect de seră, emise în special de activitatea umană și care contribuie mecanic la încălzirea atmosferei, a fost în centrul dezbaterilor. În special cea a celor mai faimoase și abundente dintre ele, dioxidul de carbon (CO2).

În timp ce obiectivul comun acceptat este acum de a reduce proporția acestui tip de gaz prezent în aer, orice mijloc de captare și captare a CO2 pare de luat în calcul. Și ce înseamnă mai natural decât copacii, care folosesc acest gaz în mod masiv în procesul lor de creștere, făcându-i niște absorbante de carbon notorii?

Dovezi puse la îndoială de știință

Prin urmare, raționamentul a devenit evident: plantând un copac, contribuim la lupta împotriva încălzirii globale. O premisă simplă înțeleasă direct de mulți factori economici și politici, care s-au angajat în proiecte de reîmpădurire, pentru a compensa o parte din emisiile lor de gaze cu efect de seră sau pur și simplu pentru a acționa în favoarea mediului. În 2019, Uniunea Europeană, de exemplu, și-a anunțat intenția de a planta 3 miliarde de copaci până în 2024.

După cum a arătat elocvent revista științifică franceză Epsiloon în numărul său din august, realitatea este totuși mai complexă decât ecuația liniară „un copac plantat = mai puțin CO2 în atmosferă”. Mai multe studii științifice privind inițiativele de reîmpădurire lansate în ultimii ani arată că impactul general al acestora asupra schimbărilor climatice este altfel decât se aștepta.

Pădurile, rezervoare de carbon pe cale de dispariție

Prima întrebare vine atunci când analizăm cu atenție potențialul de absorbţie a carbonului din păduri și modul în care efectele încălzirii globale limitează deja acest potențial. Incendiile de pădure gigantice care s-au înmulțit în ultimii ani pe tot globul au eliberat într-adevăr cantități considerabile de CO2, într-o asemenea măsură, indică Epsiloon, încât bilanțul de carbon al acestor imense zone împădurite a devenit uneori deficitar, de exemplu în vestul  Americii de Nord și Siberia.

Riscurile legate de climă nu sunt bine luate în considerare în inițiativele de reîmpădurire, în timp ce ar trebui să fie o prioritate, judecă William Anderegg, biolog la Universitatea din Utah. Este posibil ca impactul climatic să fie drastic reducând capacitatea de absorbție de carbon a pădurilor lumii, modelele teoretice  nu sunt încă de acord pe acest subiect. Dacă copacii plantați pentru a răci atmosfera ajung să sfârşească în fum, există riscul de a obține opusul efectului dorit.

Uneori inițiative contraproductive

Alți factori pot face operațiunile de reîmpădurire contraproductive. Epsiloon evocă astfel problema pusă de „coniferele de culoare închisă” care „absorb mai multă radiație solară decât solul mai deschis din jur” și a căror plantare poate provoca încălzirea locală! „Acest fenomen este foarte marcat în regiunile aride și semiaride, al căror sol reflectă multă lumină. Cu toate acestea, nu este luat în considerare deloc în inițiativele de reîmpădurire”, regretă Christopher Williams de la Universitatea Clark, coautor al unui studiu pe acest subiect.

Problema alegerii zonelor de reîmpădurit este așadar acută, iar în multe cazuri inițiativele de reîmpădurire se dezvoltă spontan, indiferent de consecințele viitoare pentru terenul pe care sunt plantați copacii. Un studiu britanic menționat în dosarul Epsiloon arată că plantațiile masive de mesteacăn din landa scoțiană au avut ca efect destabilizarea florei microbiene prezente în aceste soluri, eliberând în cele din urmă emisii de carbon mai mari decât câștigul realizat prin copaci.

Când reîmpădurirea obligă la tăierea copacilor

În mod paradoxal, reîmpădurirea se poate face așadar în detrimentul ecosistemelor deja existente pe care se presupune că le revitalizează, când este vorba, de exemplu, de a impune o monocultură de pini sau eucalipt pe soluri improprii. Multe ecosisteme funcţionează mai bine fără copaci, spune Diana Davis de la Universitatea din California. Toate aceste hărți ale potențialului de reîmpădurire și inițiative majore care implică 1000 de miliarde de copaci se bazează pe o neînțelegere a ecologiei.

Atât de mult încât aceste acțiuni de reîmpădurire se pot transforma uneori în rateuri totale, necesitând defrișări colaterale! „Impunerea plantațiilor i-ar putea deranja pe fermieri și îi poate conduce către părți defrișate ale pădurilor native”, explică Eric Lambin, geograf la Stanford: Ultimele noastre studii au arătat și o deviere în sistemele de subvenții acordate pentru reîmpădurire, care duce uneori la distrugerea iniţială a pădurii naturale înainte de replantare.

Spre un model mai echilibrat de restaurare a ecosistemelor?

În fața tuturor acestor capcane, o abordare mai echilibrată a întrebării pare esențială. „Trebuie să nu mai vedem copacii ca o soluție universală la vasta și complexa problemă a schimbărilor climatice, chiar dacă plantarea copacilor este bună pentru moral”, pledează Caroline Lehmann, cercetător la Universitatea din Edinburgh. După cum subliniază revista științifică, ar putea fi astfel dezvoltate „alte rezervoare de carbon prea des neglijate”, precum mangrovele, pajiștile sau chiar mlaștinile de turbă, care pot stoca cantități considerabile de CO2.

Luând mai mult în considerare aceste alternative  dar și urmărind inițiative de reîmpădurire atent studiate, este posibilă apariţia unui impact pozitiv asupra schimbărilor climatice. O echipă de la Universitatea din Oxford a lucrat la un model mai echilibrat de conservare și restaurare a ecosistemelor și a solurilor, care ar putea duce, la „o reducere de 0,3 °C în temperatura globală până în 2085”.

Publicat în Mozaic

Pentru sesizări privind probleme apărute în urma vântului puternic, cum ar fi copaci doborâţi sau crengi rupte, gălăţenii pot apela numărul de telefon 0236/307.700, transmite municipalitatea. Reamintim că până mâine, 16 iunie, ora 23.00, judeţul Galaţi se află sub COD PORTOCALIU de vreme severă -» CITEŞTE AICI. *sursa foto: Facebook - GSDG

Publicat în Eveniment

Cu cât există mai mulţi copaci pe marginea străzilor, cu atât mai bine se simt cei care locuiesc pe acele străzi, efectul fiind atât fizic, cât şi psihic - cel puţin aşa arată un studiu realizat de o echipă de cercetători americano-canadiană, care stabileşte acest lucru pe baza unei asocieri statistice (în urma unor calcule complexe).

Cercetătorii au realizat studiul în două etape, detaliază vineri passionsante.be. În primul rând, cu ajutorul unor imagini luate din satelit s-a determinat densitatea copacilor din cartierele oraşului canadian Toronto. Datele au fost apoi corelate cu răspunsurile câtorva zeci de mii de locuitori, care au participat la o cercetare asupra percepţiei stării de bine, tulburărilor cardiace şi metabolice, precum şi a sănătăţii mentale.

După ce au fost luaţi în considerare o serie de parametri (vârstă, statut socio-economic), cercetătorii au ajuns la concluzia că densitatea copacilor de la marginea străzilor este corelată cu starea fizică şi psihică: cu cât sunt mai mulţi pomi, cu atât rezultatele sunt mai bune. Chiar dacă nu pot stabili o legătură de la cauză la efect, specialiştii emit totuşi ipoteze, cum ar fi calitatea aerului, scăderea stresului sau încurajarea activităţii fizice (plimbări, jogging).

Admiţând că studiul lor are limite, oamenii de ştiinţă afirmă că acest efect pare evident şi recomandă plantarea unui număr cât mai mare de copaci pe cât de multe străzi posibil. Şi în primul rând, să nu se mai taie fără motiv (valabil) pomii care există, încheie passionsante.be.

Publicat în Sanatate
Marți, 08 Septembrie 2015 00:00

S.O.S. pădurea!

Pe Terra există peste trei trilioane de copaci, dar ei dispar într-un ritm alarmant din cauza activităţilor umane - sunt concluziile unei echipe de cercetători care a prezentat miercuri cea mai cuprinzătoare evaluare globală de până acum asupra copacilor de pe planetă, folosind inclusiv date obţinute prin fotografii din satelit şi estimări ale densităţii lor la nivelul solului din mai mult de 400.000 de locuri din întreaga lume, informează agenţia Reuters.

Estimarea de 3,04 trilioane (trei mii de miliarde) de copaci - adică 422 pe locuitor al planetei - este de aproximativ opt ori mai mare decât precedenta estimare, de 400 de miliarde de copaci, care s-a bazat pe imagini din satelit, dar pe mai puţine date de la nivelul solului.

Noile descoperiri nu înlătură totuşi numeroasele motive de îngrijorare, oamenii înşişi fiind la originea problemei, scrie Reuters. Numărul de arbori a scăzut cu circa 46 la sută de la începutul civilizaţiei umane şi în fiecare an există o pierdere brută de 15 miliarde de copaci şi o pierdere netă de 10 miliarde, a declarat Thomas Crowther, specialist în ecologie de la Yale University, care a condus studiul publicat în revista „Nature”. „În prezent, există mai puţini copaci decât în orice moment de la începutul civilizaţiei umane până acum, iar numărul lor este în continuă scădere într-un ritm alarmant", a spus el. "În orice caz, amploarea acestor cifre subliniază pur şi simplu necesitatea de a ne intensifica eforturile dacă vrem să începem să reparăm unele dintre aceste efecte la scară globală”, a atras atenţia specialistul.

Crowther a declarat că o gamă largă de activităţi umane duc la dispariţia pădurilor. Conversia istorică a terenurilor pentru agricultură a avut cel mai mare impact asupra pădurilor, iar dezvoltarea industrială şi urbană au avut şi ele efecte uriaşe, a mai spus expertul.

Pe măsură ce populaţia creşte la nivel mondial, poate creşte şi pierderea netă de copaci, a declarat cercetătorul Henry Glick de la Yale University. „Copacii sunt unele dintre cele mai importante organisme de pe planetă”, a spus Crowther. „Ei oferă o gamă largă de servicii ecosistemice importante pentru oameni: stochează apă şi substanţe nutritive, stabilizează solul, oferă un habitat pentru plante şi animale, compensează efectele schimbărilor climatice prin absorbţia dioxidului de carbon şi generează oxigenul de care avem nevoie pentru a respira”, a enumerat specialistul.

Publicat în Mozaic

De la începutul acestei luni, lucrările de modernizare a străzii Mihai Bravu – lucrări realizate cu fonduri publice – au provocat reacţii de nemulţumire din partea mai multor gălăţeni care au descoperit că arborii umbroşi de pe stradă au fost tăiaţi.

Potrivit informaţiilor publice, pe strada Mihai Bravu (porţiunea cuprinsă între strada Basarabiei şi strada Gării) se desfăşoară lucrări de modernizare în valoare de 4,86 de milioane de lei. Lucrările, efectuate de SC Tancrad SA (câştigătoarea licitaţiei), vizează reabilitarea reţelei subterane de apă şi canalizare, modernizarea sistemului de iluminat stradal, dezafectarea şi demontarea liniei de tramvai şi a reţelei de contact, precum şi reabilitarea carosabilului, trotuarelor, bordurilor şi marcajelor rutiere. Proiectul prevede ca toate aceste lucrări să se desfăşoare timp de nouă luni, proiectul făcând parte din programul de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport din Galaţi, derulat cu finanţarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), un credit total de 100 de milioane de lei, contractat de Primăria Galaţi. Din păcate însă, o lucrare de modernizare a unei străzi cu fonduri de la o instituţie bancară europeană începe la Galaţi cu o acţiune de tăiere a arborilor, o acţiune “total neeuropeană”, aşa cum apreciază preşedinta Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi, Petruţa Moisi.

Indignată de tăierea tuturor arborilor umbroşi şi “perfect sănătoşi” (până acum 15 zile) de pe strada Mihai Bravu, preşedinta Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi, Petruţa Moisi, transmite un apel de solidarizare a gălăţenilor şi membrilor ONG-urilor pentru salvarea arborilor din oraş. “Tot mai multe organizaţii neguvernamentale de mediu trebuie să-şi unească forţele pentru a mobiliza membri, suporterii şi publicul larg pentru a transmite factorilor decizionali locali  protestul nostru, al tuturor gălăţenilor faţă de această acţiune iresponsabilă astfel încât să se ia urgent măsuri de stopare a proiectului în această formă. Cu toţi dorim să fie menţinute legile de protecţie ale naturii, dar mai bine aplicate şi întărite”, transmite Petruţa Moisi, adăugând şi un mesaj adresat consilierilor locali membri ai Comisiei de Urbanism şi amenajarea teritoriului, lucrări publice, ecologice şi protecţia mediului înconjurător a Consiliului Local, aleşi locali care ar trebui să ia atitudine faţă de această problemă a comunităţii care i-a votat. “Întrebarea mea adresată Comisiei de Urbanism şi amenajarea teritoriului, lucrări publice, ecologice şi protecţia mediului înconjurător a Consiliului Local este simplă: cu tot ce este de făcut în Galaţi, de ce sunt abrogate legile care protejează natura?", spune Petruţa Moisi, în interpelarea adresată aleşilor locali membri ai comisie de urbansim, care, potrivit site-ul CL, este compusă din consilierii locali Gheorghe Potârniche, Marius Humelnicu (PSD), Săvel Rotaru, Mihai Bucatanschi (PNL), Marian Avramescu (UNPR), Costel Văsoi (PC-ALDE) şi Sorin Vergiliu Vals (UNPR).  

 

Arborii au fost tăiaţi cu avizul APM, dar fără o consultare publică

 

Petruţa Moisi protestează şi faţă de faptul că tăierea arborilor de pe strada Mihai Bravu s-a făcut fără o consultare publică a cetăţenilor, aşa cum, de altfel, se obişnuieşte în astfel de cazuri. Faptul că arborii au fost tăiaţi fără o consultare publică este confirmat şi de către Garda de Mediu Galaţi care i-a transmis preşedintei Centrului de Consultanţă Ecologică un răspuns la solicitarea acesteia ca instituţia să impună oprirea masacrului de pe Mihai Bravu. Garda de Mediu transmite că tăierea arborilor se face conform proiectului de lucrări, proiect care a primit şi avizul de mediu, din partea Agenţiei de Protecţia mediului, pentru tăierea arborilor venerabili, aviz de tăiere care nu a fost luat după vreo consultare publică, ci în spatele uşilor închise, în cadrul unei comisii tehnice, căci "proiectul nu se supune evaluării impactului de mediu". În răspunsul instituţiei se mai precizează că lucrările de modernizare a străzii prevăd şi tăierea copacilor, urmând ca la finalizarea lucrărilor să se planteze alţi 40 de arbori.  

Publicat în Comunitate