Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România.
Companiile investigate sunt: Editura Vremea S.R.L., Curtea Veche Publishing S.R.L., Publica Com S.R.L., Nemira Publishing House S.R.L., Humanitas S.A., RAO Distribuţie S.R.L., Editura Trei S.R.L., Grupul Editorial Art S.R.L., Editura Polirom S.A., Grup Editorial Litera S.R.L., Direct Client Services S.R.L., Librăriile Humanitas S.A. şi Asociaţia Editurilor din România.
Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial, manifestat prin refuzul colectiv şi coordonat de a vinde către un anumit client şi/sau posibil concurent, cu intenţia de a-l elimina de pe piaţă.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în National

Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor din domeniul contabilităţii sunt mai restrictive decât cele necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa.
Aceasta este principala constatare a Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu privind impactul prevederilor legale care obligă companiile din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale să fie deţinute şi/sau administrate de profesionişti în domeniu.
Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcţiona dacă administratorul sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie sunt medici.
În acelaşi timp, un cabinet medical veterinar poate funcţiona doar dacă printre asociaţi se regăseşte cel puţin un medic veterinar care trebuie să fie şi reprezentantul legal al firmei.
Pentru ca o societate comercială de contabilitate/expertiză contabilă să poată funcţiona trebuie ca majoritatea acţiunilor sau a părţilor sale sociale să fie deţinute de contabili/experţi contabili, iar structura de administrare să fie aleasă în majoritate dintre aceştia.
Practic, legislaţia nu permite persoanelor care nu deţin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilităţii, dar care deţin capital investiţional, să înfiinţeze firme pe această piaţă.
„Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecţia sănătăţii publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerinţe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerinţă cu privire la deţinerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare şi pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurenţa prin limitarea accesului operatorilor economici pe pieţele respective”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea şi funcţionare companiilor din domeniul contabilităţii şi cel al serviciilor medicale veterinare, astfel încât condiţiile să fie cel puţin similare cu prevederile din domeniul sănătăţii umane.
O astfel de modificare ar putea conduce la întărirea concurenţei şi la accesul mai multor furnizori de servicii pe piaţă. Asigurarea unor condiţii pentru stimularea concurenţei ar putea conduce la înregistrarea de eficienţă şi la creşterea calităţii serviciilor, contribuind la promovarea intereselor clienţilor.
Atât profesia de contabil, cât şi cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale, iar Comisia Europeană încurajează eliminarea reglementărilor care restricţionează în mod vădit şi nenecesar concurenţa şi care sunt disproporţionate în raport cu scopul urmărit (printre acestea regăsindu-se şi cerinţele care privesc deţinerea unei părţi din capitalul social), şi anume asigurarea unui nivel cât mai ridicat de calitate al serviciilor oferite la preţuri competitive, accesibile unui segment cât mai ridicat din populaţie/clienţi.
Totodată, studiile efectuate la nivel european au arătat că pieţele pe care nu există reglementări privind controlul intrării sunt mai dinamice, furnizează mai multă inovaţie şi se concentrează direct pe nevoile consumatorilor în ceea ce priveşte accesul şi serviciile oferite.
Varianta preliminară a studiului poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dammc@consiliulconcurentei.ro. Observaţiile vor fi trimise şi în forma neconfidenţială, având în vedere că acestea vor fi publicate odată cu varianta finală a studiului, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenței a impus noi reguli privind promovarea informațiilor pe piața de leasing operațional, astfel încât companiile să nu își poată coordona comportamentul, evitând încălcarea normelor din domeniul concurenței, potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres.
Astfel, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO) și 14 companii s-au angajat să adopte un set de măsuri de conformare cu legislația din domeniul concurenței, care să asigure, în același timp, confidențialitatea colectării, prelucrării și distribuirii de informații privind activitatea de leasing operațional.
Aceste angajamente au fost asumate de cele 14 companii și ASLO pentru a elimina îngrijorările de natură concurențială din cadrul investigației derulate de Consiliul Concurenței privind o posibilă coordonarea a politicilor comerciale, prin fixarea prețului și/sau împărțirea pieței, realizată printr-un schimb de informații referitoare la volumele realizate pe piață de fiecare societate de leasing operațional.
Astfel, din statutul asociației vor fi eliminate prevederile care impun obligativitatea furnizării datelor, informațiile urmând a fi puse la dispoziție de către companii în mod voluntar. Mai mult, doar dacă există minimum cinci participanți, informațiile vor fi prelucrate și distribuite în formă agregată, care să nu permită identificarea companiei.
În același timp, atât companiile, cât și asociația s-au angajat să nu facă publice informații privind strategiile și politicile comerciale, reducându-se astfel riscurile unei posibile coordonări comportamentale între societățile de leasing operațional.
ASLO s-a angajat să publice pe pagina web rezultatele agregate obținute în urma colectării și prelucrării datelor de la companii, în acest fel, putând avea acces la informații și companiile care nu sunt membre ale asociației.
În general, schimbul de informații pe anumite piețe poate fi util analizelor comparative, dar atunci când conține elemente cu grad mare de detaliu și individualizare, poate facilita coordonarea comportamentului companiilor, încălcând normele din domeniul concurenței.
Prin implementarea angajamentelor, informațiile de piață vor fi disponibile atât clienților și altor societăți active pe piață, cât și potențialilor concurenți, într-o formă care să reflecte condițiile de piață, reducându-se riscul creșterii nejustificate a transparenței.
Companiile care și-au asumat angajamente sunt Ald Automotive, Arval Service Lease Romania, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Business Lease Romania, Leaseplan Romania, New Kopel România, Porsche Mobility, Premium Leasing, RCI Finantare Romania, Unicredit Leasing Fleet Management, Alexandros Long Term Rental, Finmedia, precum și ASLO.
Consiliul Concurenței va monitoriza îndeplinirea angajamentelor, pe baza informațiilor transmise de către companii. În cazul în care nu își îndeplinesc angajamentele, autoritatea de concurență îi poate sancționa operatorii de pe piață cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Glovoappro SRL intenţionează să preia compania Foodpanda Ro SRL şi, indirect, afacerea Pandamart, operată de către Delivery Hero Dmart SRL.
Glovoappro SRL este filiala din România a companiei Glovo, care are ca principal obiect de activitate dezvoltarea şi administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la restaurante către consumatori, prin intermediul platformei cu acelaşi nume.
În România, Glovo furnizează, din aprilie 2018, servicii de preluare comenzi online şi livrare de mâncare de la restaurante către consumatori şi, adiacent acestora, activităţi de preluare comenzi şi livrare de alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.) furnizate de vânzători, precum lanţuri de supermarket sau magazine locale.
Foodpanda Ro SRL şi Delivery Hero Dmart SRL fac parte dintr-un grup de companii deţinute de către Delivery Hero SE, Germania.
Foodpanda Ro SRL furnizează servicii de preluare a comenzilor online şi livrare de mâncare de la restaurante prin intermediul serviciului online Foodpanda. În plus, Foodpanda Ro SRL a inclus recent alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.).
Delivery Hero Dmart SRL, înfiinţată în 2020, îşi desfăşoară activitatea prin intermediul magazinelor de tip „dark store” - Pandamart, care reprezintă spaţii de depozitare în proximitate destinate exclusiv vânzării online a produselor de tip multicategorie, prin intermediul platformei Foodpanda.
În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei.
Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei va schimba modul de analiză a cazurilor de pe piaţa comercializării produselor farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii), din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul consumatorilor, dar şi al companiilor de pe această piaţă, anunţă autoritatea de concurenţă prin intermediul unui comunicat de presă.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă, autoritatea de concurenţă va lua în considerare toate farmaciile existente pe o rază de un kilometru în jurul farmaciei ţintă. Până acum, piaţa geografică, în cazul comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, era definită ca o zonă delimitată de o rază de 3 km în jurul farmaciei ţintă. Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează produse din farmacii. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat un studiu suplimentar care a indicat o orientare a consumatorului către farmaciile situate în proximitate, fiind dispuşi să parcurgă pe jos maxim 1 km pentru a achiziţiona medicamentele şi suplimentele alimentare de care au nevoie.

De asemenea, în ultimii ani, numărul de tranzacţii pe această piaţă a înregistrat o majorare semnificativă şi, în acelaşi timp, a crescut densitatea farmaciilor în aria de 3 km, luată în considerare până acum. Ca urmare, autoritatea de concurenţă a considerat că trebuie actualizat modul de analiză a cazurilor de pe piaţa comercializării produselor farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii) din perspectiva dimensiunii geografice, adaptând modalitatea de definire a pieţei relevante geografice la noul context. Definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de stabilire a graniţelor în care se exercită concurenţa între companii, scopul principal fiind de a identifica constrângerile concurenţiale cu care se confruntă acestea. Documentul final conţinând noul mod de definire a pieţei relevante în sectorul comercializării cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin magazine specializate, la nivel urban, poate accesat la adresa www.consiliulconcurentei.ro, informează Consiliul Concurenţei în comunicatul citat.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedurile de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului „Hub Servicii (Centru de furnizare servicii electronice) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.

Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, piaţa serviciilor de instalaţii, piaţa serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România: PORR Construct S.R.L. Bucureşti, Regia Autonomă Rasirom Bucureşti, M&D Cons Investiţii S.R.L. Bucureşti, Tema Energy S.R.L. Bucureşti, Metroul S.A. Bucureşti, S&T Romania S.R.L. Bucureşti, Ness Proiect Europe S.R.L. Ploieşti, Dataware Consulting S.R.L. Bucureşti, General Me.el Electic S.R.L. Băicoi, Structural Engineering and Technology S.R.L. Bucureşti, Tancrad S.R.L. Galaţi şi Rovis Lider S.R.L. Galaţi.

Autoritatea de concurenţă a demarat investigaţia ca urmare a unor indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial al companiilor menţionate, ce vizează fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România, cu scopul de împiedica, restrânge ori denatura concurenţa.

Consiliul Concurenţei a primit o sesizare, de la unul dintre ofertanţi, privind posibile practici anticoncurenţiale ale companiilor participante la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne. În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale unor companii care activează pe aceste pieţe. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre din România.
Companiile investigate sunt  Transavia S.A., Ave Impex S.R.L., Vis Agri S.R.L., Safir S.R.L., Avi-Top S.A., Avicola Buzău S.A, Avicola Dragoş Vodă SA, Avicod SA, Agricola Internaţional Bacău S.A., Agrisol International RO S.R.L şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).
Autoritatea de concurenţă deţine indicii privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind creşterea artificială a preţurilor de vânzare.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile unor companii care activează pe piaţa producţiei şi/sau comercializării cărnii de pasăre, precum şi la sediul UCPR.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.
Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Anul trecut, Consiliul Concurenţei a sancţionat 90 de companii şi asociaţii ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane ei (82,7 milioane euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei derulează o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Telekom Romania Communications SA pe piaţa serviciului de emitere a avizului tehnic de amplasament.

Pentru a obţine autorizaţie de construire sunt necesare avize de la administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, numite avize de amplasament. Aceste avize, enumerate în certificatul de urbanism, sunt necesare pentru a stabili dacă construcţia propusă nu creează dificultăţi în funcţionarea reţelelor edilitare din zonă, iar operatorii le emit contra cost.

Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii că, fără a avea o justificare economică, Telekom Romania Communications SA a impus, în anul 2019, un tarif mult mai mare comparativ cu anul anterior pentru emiterea avizului necesar pentru autorizarea executării construcţiei.

Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul companiei, documentele ridicate aflându-se în analiza autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigaţie.

Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a autorităţii de concurenţă în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, precizează autoritatea de concurenţă într-un comunicat.

Publicat în National

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că noul pachet de legi privind achiziţiile publice ar trebui să aibă o abordare echilibrată, explicând că în prezent se acordă mai multă atenţie achiziţiilor publice din fonduri europene şi mai puţin celor din fonduri naţionale.

Bogdan Chiriţoiu a declarat în cadrul workshopului internaţional cu tema "România. O nouă viziune în achiziţii publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice şi noi coordonate de lucru cu mediul privat", organizat de Institutul pentru Politici Publice, că sectorul achiziţiilor publice este mare, reprezentând cam o treime din bugetul României. "Eu văd mai puţin rolul Consiliului pe partea de legislaţie. Sigur o să sprijinim instituţiile care transpun directivele în cadrul legal. Putem să dăm sugestii acolo unde sunt riscuri de a distorsiona concurenţa. Suntem tot mai flexibili şi nu noi am fost cei care am oprit administraţia publică să ia măsuri de genul liste negre. În principiu suntem deschişi la dialog şi iniţiative care flexibilizează procesul, care îl fac mai eficient", a spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a precizat că instituţia pe care o reprezintă va fi foarte interesată de legislaţia privind concesiuni şi partea de servicii publice. "Vom avea o serie de sugestii şi ne mai uităm la comportamentul agenţilor economici pentru că rolul nostru este să prevenim şi să sancţionăm înţelegerile între companii. Ne interesează să existe colaborare între instituţiile de control pentru că ele au forţă mult mai mare de a identifica nereguli pentru a ni le trimite nouă să le verificăm", a spus Chiriţoiu.

De asemenea, el a arătat că, în opinia sa, autorităţile sunt mult mai atente la felul în care se cheltuiesc fondurile europene decât cele naţionale. "Mi se pare că suntem mult mai atenţi la finanţele sau la distorsionarea achiziţiilor publice din fonduri europene şi mai puţin pe zona de fonduri naţionale, ceea ce nu este deloc smart. Până la urmă, şi unii, şi alţii sunt banii noştri şi nu cred că e nicio afacere dacă mutăm fraudele spre fonduri naţionale, în loc de cele europene. Sper că vom avea o abordare echilibrată", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Chiriţoiu a precizat că ar fi nevoie şi de o mai bună colaborare cu instituţiile care verifică aceste lucruri. "La fel de importantă este şi baza de date. Mi-aş dori să folosim această ocazie pentru a avea un sistem bine gândit, să vedem cum asigurăm corecta implemtare a acestui sistem. Scopul ar fi să putem prelucra în mod electronic aceste date şi să avem un sistem care să ne alerteze privind lucruri surprinzătoare, nu neapărat ilegale, dar indicii că ceva s-ar putea să nu fie bine", a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Radu Puchiu, secretar de stat de la Cancelaria Primului Ministru, a precizat că reforma achiţiţiilor publice a trebuit tratată ca prioritate. "Este adevărat că marea noastră contribuţie, dacă poate fi numită aşa, a fost în zona strategiei privind achiziţiile publice. Ceea ce pot să spun este că mă bucur foarte mult pentru că discuţia privind transpunerea directivei europene a ajuns la un nivel foarte tehnic, iar grupurile de lucru au fost eminamente tehnice. Chiar am adus alături cei mai buni oameni pe care îi aveam ca să lucreze în această zonă. Este un moment extraordinar pentru noi, este o oportunitate foarte bună să învăţăm din cei şapte ani de achiziţii publice pe vechea legislaţie, şi să nu mai repetăm greşelile de atunci", a spus secretarul de stat.

Radu Puchiu a mai spus că la fel de important este cum va fi legată strategia naţională privind achiziţiile publice de strategia privind reforma administraţiei publice, arătând că această componentă, a resursei umane, este extrem de critică şi va trebui să facă un efort important, atât pentru a învăţa, dar şi pentru a aplica o legislaţie nouă în achiziţiile publice.

Legea privind concesiunile şi cea pentru utilităţi pe achiziţii sectoriale vor fi prezentate în această săptămână, iar pachetul de legi privind achiziţiile publice va ajunge în Parlament în jur de 15 octombrie, a anunţat, luni, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Roxana Mînzatu. 

Publicat în Economie