Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între companiile Esaote Spa Italia, Camed Medical Systems Gmbh Germania, BMS Ultraschall Germania şi DTL Medical SRL România, pentru a limita comercializarea echipamentelor de ultrasonografie (ecografe) marca Esaote pe teritoriul României.
Practic, autoritatea de concurenţă are indicii că furnizorul Esaote Spa şi distribuitorii Camed Medical Systems Gmbh, BMS Ultraschall şi DTL Medical SRL au acţionat în sensul limitării importului de ecografe marca Esaote, cu scopul de a bloca participarea altor concurenţi la proceduri de achiziţie publică, pe teritoriul României.
În cadrul investigaţiei, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Italia şi în Germania. Autorităţile de concurenţă din cele două state au efectuat inspecţii la sediile companiilor Esaote Spa din Italia şi ale Camed Medical Systems Gmbh şi BMS Ultraschall din Germania, în condiţiile legale din aceste ţări, la solicitarea Consiliului Concurenţei din România, iar inspectorii români de concurenţă au asistat la desfăşurarea acestora.
Atât în Germania cât şi în România, inspecţiile inopinate sunt autorizate prin mandat judecătoresc şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.
Documentele ridicate de către autorităţile de concurenţă din Germania şi Italia vor fi transmise spre analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei monitorizează piaţa carburanţilor şi investighează situaţiile în care preţurile au crescut foarte mult, fără a avea o justificare economică. Anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat de către o companie şi anunţarea acestuia în piaţă poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. Companiile trebuie să îşi stabilească în mod independent politica de preţuri, în funcţie de propria strategie şi de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii, înţelegerile şi/sau acţiunile concertate referitoare la comportamentul pe piaţă fiind sancţionate de legislaţia în domeniu.
„Este o situaţie internaţională dificilă şi volatilă generată, în principal, de adoptarea măsurilor economice de combatere a agresiunii ruse în Ucraina. În acest context, noi veghem ca unele companii să nu profite de această situaţie, deoarece o eventuală creştere nejustificată a preţurilor poate conduce la sancţiuni”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Reprezentanţii Guvernului au anunţat miercuri că nu sunt probleme cu stocurile de carburanţi, iar România nu are nicio problemă cu aprovizionarea benzinăriilor.
Conform datelor afişate de aplicaţia Monitorul Preţurilor, creşteri mari ale preţurilor carburanţilor s-au înregistrat la benzinăriile unui singur lanţ de distribuţie şi unele benzinării independente din vestul tării. Acest lucru poate fi explicat de faptul că în Ungaria preţurile carburanţilor sunt plafonate, ceea e a condus la penurie.
Consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării. Aplicaţia este valabilă atât sub formă de aplicaţie web, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează preţurile pentru carburanţii standard şi premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile de distribuţie, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.
Reamintim că autoritatea de concurenţă a aplicat mai multe sancţiuni pe piata carburanţilor. Astfel, 6 companii de distribuţie a carburanţilor (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) au fost amendate cu 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, sancţiune confirmată de instanţă în 2016.
De asemenea, trei companii din domeniul comercializării angro de carburanţi (SC Tinmar Ind SA Bucureşti, SC Planoil SRL Bucureşti, SC Planoil Industries SRL Bucureşti) au fost sancţionate cu amenzi în valoare totală de 16.907.202 lei (aproximativ 3,7 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.

Citește și În numai câteva ore, în Galaţi, preţul carburanţilor a sărit la peste 9 lei/litru

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor publice locale să împărtă pe loturi contractele de achiziţie publică/acordurile–cadru pentru lucrări de modernizare şi reparaţii drumuri, în funcţie de necesităţi obiective, astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. De asemenea, prin documentaţia de atribuire trebuie stabilit un număr maxim de loturi ce poate fi atribuit unui singur ofertant, pentru a împiedica atribuirea tuturor loturilor către un singur operator economic.
Aceste noi recomandări ale autorităţii de concurenţă au rezultat în urma dezbaterii publice a Raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Procedurile de achiziţie publică având ca obiect atribuirea unor contracte complexe, atât din punct de vedere al valorii, cât şi al executării, sunt susceptibile a reduce concurenţa, fie prin imposibilitatea unor operatori mici de a participa, fie prin crearea unui avantaj câştigătorului la procedurile viitoare.
Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că, prin împărţirea pe loturi a contractelor, IMM-urile ar fi încurajate să se implice în contracte de achiziţie publică, în mod normal, acestea depăşindu-le capacităţile tehnice la  . În acest fel, se va stimula concurenţa, lotizarea ducând la potenţiale îmbunătăţiri ale ofertelor şi la o plajă de ofertanţi mai diversificată pentru autoritatea contractantă.
Ca urmare, pentru a promova concurenţa între operatorii economici şi a asigura respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, proporţionalităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice, autorităţile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate şi pot stabili dimensiunea şi obiectul unor astfel de loturi.
Anterior, Consiliul Concurenţei a mai recomandat autorităţilor publice locale ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că, la nivelul unităţilor administrativ teritoriale (UAT-uri), nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realizează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile - regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje şi unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se Regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel naţional. La polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoare totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%), se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în National

Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro).

Companiile sancționate sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 lei;
- PPTA, Belgia: 375.521 lei.

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională.
Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Publicat în Sanatate

Consiliul Concurenţei a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România.
Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. şi Segula Technologies Romania S.R.L.
Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.
Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.
Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă.
Activitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.
În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul „no-poach” şi de fixare a salariilor.
Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Compania Segula Technologies Romania S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
În situaţia în care, în cadrul învestigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.
Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată mai sus menţionată se pot adresa autorităţii de concurenţă, la adresa: carteluri@consiliulconcurentei.ro, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

Publicat în Economie

Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste pieţe de Consiliul Concurenţei, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situaţii.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres, consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC - over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.

Definirea unor elemente de diferenţiere vizuală

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale. Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

Clasamentul celor mai bine vândute medicamente

În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerţul electronic cu medicamente se desfăşoară atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.

Clasamentul celor mai bine vândute suplimente alimentare

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.
Diferenţele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situaţii în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuşi, puse pe piaţă ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurenţă susţine propunerea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiţii de siguranţă alimentară. O altă posibilă soluţie ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piaţă.
Pentru majoritatea pieţelor de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creştere faţă de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% faţă de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 36% faţă de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influenţă asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informaţii cu privire la particularităţile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire naţională şi audienţă ridicată, anunţuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informaţiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populaţiei.

Analiză privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
De asemenea, autoritatea de concurenţă propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informaţiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influenţat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creştere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgenţă şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare, în aceeaşi perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziţionat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare şi de cinci ori mai mult Decasept, faţă de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenţei, iar părţile interesate pot transmite observaţii timp de 30 de zile.

Publicat în Sanatate

Consiliul Concurenţei a decis, în urma unei investigaţii, că nivelul tarifelor aplicate de către transportatori pentru efectuarea serviciului de transport local, judeţean sau interjudeţean de persoane prin curse regulate trebuie să constituie criteriul principal de atribuire concurenţială atunci când operatorilor li se acordă exclusivitate pe curse şi/sau trasee.
În cadrul investigaţiei, Consiliului Concurenţei a constatat că nivelul tarifului/preţului nu a fost prevăzut printre criteriile de atribuire, atât în cazul transportului judeţean, cât şi în cazul celui interjudeţean, deşi au fost acordate drepturi exclusive. Astfel, criteriile de evaluare a operatorilor de transport în scopul obţinerii licenţelor de traseu pentru transportul judeţean/interjudeţean de persoane prin curse regulate favorizează operatorii existenţi în piaţă.
În acest fel, operatorii de transport care ar fi putut să ofere serviciile respective la un nivel de calitate superior (vehicule mai noi, confort sporit, aer condiţionat) şi la un preţ posibil mai mic au fost împiedicaţi să intre pe piaţă.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a decis că valabilitatea Programului de transport interjudeţean, precum şi a licenţelor de traseu nu trebuie prelungită de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) mai mult de sfârşitul lunii iunie 2023 (termen prevăzut în Ordinul ministrului transporturilor pentru prelungirea valabilităţii Programului de transport) deoarece încalcă legislaţia în domeniul concurenţei, blocând accesul pe piaţă a unor noi operatori de transport.
Prin prelungirea nejustificată a valabilităţii licenţelor de traseu se consolidează poziţia dominată a operatorilor existenţi în piaţă, poziţie dată de exclusivitatea deţinută de aceştia pe cursele/traseele operate. Practic, prin prelungirea licenţelor de traseu, operatorii nu au fost motivaţi să investească în dotarea cu vehicule noi. În prezent, pe trasee pot exista vehicule care la data realizării atribuirii, în speţă anul 2013, aveau deja o vechime de peste 15 ani (vechime ce depăşeşte durata normală de funcţionare de maxim 9 ani).
În acest fel, este afectată nu numai activitatea firmelor ce ar dori să intre pe aceste pieţe, ci şi consumatorii cărora li s-au oferit condiţii calitative reduse la un preţ cel mai probabil mai mare decât cel care ar fi rezultat în urma unei proceduri concurenţiale.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că trebuie stabilite criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii. Astfel, pe lângă necesitatea unor mijloace de transport care respectă normele de poluare, trebuie avute în vedere şi alte criterii de atribuire, precum: nivelul de siguranţă în trafic, gradul de confort al autovehiculului, accesibilitate pentru persoane cu dizabilităţi şi, mai ales, nivelul tarifului de călătorie.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă solicită MTI să finalizeze, în maxim 15 luni, noua procedură de atribuire a serviciilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel interjudeţean:
- fie prin mijloace concurenţiale, conform dispoziţiilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;
- fie prin deschiderea completă a pieţei transportului interjudeţean, în sensul acordării licenţelor de traseu tuturor solicitanţilor care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care, totodată, respectă condiţiile şi graficul de circulaţie stabilite de autoritate, fără a fi acordate exclusivităţi pe trasee şi/sau curse.
De asemenea, normele privind transportul judeţean prevăd ca, în cazul în care o autoritate administrativ teritorială identifică o nevoie de deplasare a cetăţenilor săi, aceasta nu poate elimina, modifica sau introduce un traseu decât cu acordul operatorului de transport rutier. În acelaşi timp, însă, operatorul de transport poate renunţa oricând să presteze serviciul pe un anumit traseu, fără a fi sancţionat.
Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie eliminată condiţia obţinerii acordului operatorului de transport rutier pentru a se actualiza programele de transport judeţean, interesul cetăţenilor, fiind pe primul loc. În acelaşi timp, aceste prevederi încalcă reglementările în domeniul concurenţei deoarece condiţionează intrarea pe piaţă a unor noi operatori, care pot oferi servicii de calitate superioară, de acordul altor operatori din piaţă, competitori.
În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei recomandă Parlamentului şi Guvernului României să nu mai fie emise acte normative prin care să se prelungească valabilitatea Programelor de transport, indiferent dacă acestea sunt judeţene sau interjudeţene. Totodată, orice modificare a legislaţiei în domeniul transporturilor trebuie să prevadă expres faptul că nivelul tarifelor aplicate de către transportatori pentru efectuarea serviciului de transport local, judeţean sau interjudeţean de persoane prin curse regulate va constitui criteriul principal de atribuire concurenţială atunci când operatorilor li se acordă exclusivitate pe curse şi/sau trasee.
În plus, autoritatea de concurenţă a transmis către consiliile judeţene, organismele responsabile cu organizarea noilor proceduri de atribuire a traseelor din programul de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean, un set complex de recomandări care să asigure şi să menţină concurenţa pe această piaţă.
Investigaţia Consiliului Concurenţei a fost declanşată, din oficiu, ca urmare a refuzului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi MTI de a respecta avizul negativ transmis de autoritatea de concurenţă cu privire la Proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi funcţionarea transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean şi punerea acestuia în practică prin publicarea în Monitorul Oficial.
În România, transportul rutier de persoane prin curse regulate este reglementat diferit, în funcţie de clasificarea pe zone de desfăşurare: transport interjudeţean, transport judeţean şi transport local.
Transportul rutier judeţean este un serviciu public ce se desfăşoară între două localităţi din acelaşi judeţ, autorităţile de reglementare competente fiind consiliile judeţene, la nivel local, şi MTI şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), la nivel central. Totodată, MDLPA a avut atribuţii în ceea ce priveşte elaborarea şi aprobarea normelor metodologice pentru organizarea şi efectuarea transportului rutier de persoane la nivel judeţean, în perioada iunie 2019 - aprilie 2020.
Transportul rutier interjudeţean este serviciul public ce se efectuează între două localităţi situate în judeţe diferite. Autoritatea de reglementare competentă este MTI, Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier verifică respectarea reglementărilor în domeniu, iar Autoritatea Rutieră Română elaborează programul de transport interjudeţean şi avizează programele de transport judeţene, astfel încât cele două să fie armonizate.
Transportul rutier local este un serviciu public efectuat în interiorul unei localităţi, precum şi în limitele unei asociaţii de dezvoltare şi este reglementat de fiecare unitate administrativ teritorială (consiliul local sau asociaţie de dezvoltare intercomunitară, după caz).
Decizia Consiliului Concurenţei, în urma investigaţiei privind transportul rutier de persoane prin servicii regulate la nivel inter/intrajudeţean, va fi publicată pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a anunţa supunerea în dezbatere publică a propunerilor de angajamente formulate de Glovoappro S.R.L. („Glovo”) în vederea înlăturării îngrijorărilor concurenţiale identificate în contextul preluării Foodpanda Ro S.R.L. („Foodpanda”) şi Delivery Hero Dmart S.R.L. („Delivery Hero”).
Glovo este o companie având ca obiect principal de activitate dezvoltarea şi administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la restaurante către consumatori, prin intermediul unei aplicaţii cu acelaşi nume.
Foodpanda şi Delivery Hero fac parte dintr-un grup de companii deţinute de către Delivery Hero SE, Germania.
Foodpanda furnizează servicii de preluare a comenzilor online şi livrare de mâncare de la restaurante şi alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.) prin intermediul serviciului online Foodpanda.
Delivery Hero îşi desfăşoară activitatea prin intermediul magazinelor de tip „dark store” - Pandamart, care reprezintă spaţii de depozitare în proximitate destinate exclusiv vânzării online a produselor de tip multicategorie, prin intermediul platformei Foodpanda.
Consiliul Concurenţei analizând această operaţiune, au rezultat unele îngrijorări legate de puterea de piaţă pe care o va dobândi Glovo în urma tranzacţiei, având în vedere activitatea sa de platformă online de livrare a mâncării şi efectul pe care aceasta ar putea-o avea asupra accesului la clienţi de către concurenţii săi.
Astfel, angajamentele propuse pentru a elimina îngrijorările autorităţii de concurenţă prevăd ca Glovo să nu includă nicio obligaţie de exclusivitate în relaţia sa contractuală cu restaurantele.
Conţinutul angajamentelor formulate Glovo sunt publicate pe pagina web a autorităţii de concurenţă, la adresa: http://www.consiliulconcurentei.ro.

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transcarpathians Trading SRL din Bucureşti (TCT) intenţionează să preia compania Thames Farming Enterprises BV din Olanda (Thames).
Thames este compania mamă a companiilor Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL, Concordia Agro SRL şi Alisa Farm Management SRL din judeţul Călăraşi. Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL şi Concordia Agro SRL care au ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase în judeţul Călăraşi, iar Alisa Farm Management SRL le oferă acestora servicii de conducere şi management pentru operaţiunile locale.
TCT face parte din African Industries Group (AIG) şi desfăşoară activităţi de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii. În România, AIG este implicată în operaţiuni agricole, în distribuţia de maşini agricole, precum şi în dezvoltare imobiliară şi investiţii şi este deţinută de Raj Kamal Gupta, fratele lui Sanjeev Gupta (foto ↑), cel care deţine combinatul siderurgic Liberty Galaţi.
În urma analizei, autoritatea de concurenţă a constatat că această operaţiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Publicat în Economie

Din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, în ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei), informează Consiliul Concurenţei.
Informaţia face parte dintr-un comunicat de presă transmis de Autoritatea de concurenţă prin care recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
Autoritatea de concurenţă face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate, în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realializează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
Şi la nivelul Uniunii Europene, modul de atribuire a contractelor pentru lucrările de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi diferă în funcţie de legislaţia specifică din fiecare stat. De exemplu, în ţări precum Suedia sau Belgia, atribuirea contractelor de lucrări se face prin licitaţii publice, în timp ce Germania, Austria şi Norvegia permit şi varianta ca lucrările să fie executate de către operatori interni ai municipalităţilor.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară, pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile- regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje, unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor, rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel national. Laa polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoarea totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%).
Municipiile cu cea mai mare valoare a contractelor de lucrări de reparaţii şi întreţinere străzi la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, la adjudecare, sunt: Târgu Mureş (168,9 milioane lei), Arad (132,2 milioane lei), Cluj-Napoca (131,7 milioane lei), urmate de Craiova (110,2 milioane lei), Satu Mare (110,1 milioane lei) şi Bucureşti (107,5 milioane lei).
În ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei).
Varianta preliminară a raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dir.teritoriu@consiliulconcurentei.ro, informează Consiliul Concurenţei.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 2