Astăzi, miniştrii economiei şi finanţelor au salutat evaluarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru Estonia, Finlanda şi România. Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului Uniunii Europene cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferinţa de astăzi, 28 octombrie 2021, a miniştrilor.

În urma adoptării formale a deciziei, România va putea să primească prefinanţarea solicitată de 13% şi să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al UE pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor. Fondul de redresare al UE pune la dispoziţie 672,5 miliarde EUR (la preţurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor şi investiţiilor pe care statele membre le realizează pentru a-şi stimula economiile, acordând în acelaşi timp prioritate cheltuielilor direcţionate către domeniul ecologic şi cel digital.

„Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Reformele şi investiţiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde şi Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă şi mai rezilientă”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul de finanţe al Sloveniei.

Eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor, precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenţionează să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele care i-au fost acordate, respectiv 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, vor fi de asemenea utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice ale ţării şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în urmă cu o lună de zile, iar următorul pas, conform regulamentului, a fost ca reprezentanţii Comisiei să transmită planul aprobat către Parlamentul European şi către Consiliul UE, pentru analiză, şi să primească decizia Consiliului UE.

Premierul Florin Cîţu a participat, joi, în format online, la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia a fost aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

„Tot ceea ce ţinea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noştri. Urmează implementarea PNRR şi ar trebui în decembrie să avem primii bani din PNRR”, a declarat Florin Cîţu, la finalul întâlnirii.

România ar urma să primească prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională, precum şi politici pentru noua generaţie.

Publicat în Economie

Consiliul Judeţean al Elevilor Galaţi, unica structură de reprezentare a elevilor din judeţ, a dat startul recrutărilor pentru posturile din cadrul Biroului de Presă. „Până la data de 18 octombrie 2021, ora 23.59, orice elev cu dorinţă de implicare în domeniul educaţional poate candida pentru una dintre funcţiile vacante de redactor, graphic designer, web developer şi fotograf”, anunţă, prin intermediul unui comunicat de presă, Consiliul Judeţean al Elevilor Galaţi.

„Talentul, spontaneitatea şi dorinţa de implicare în comunitate sunt principalele caracteristici pe care un aspirant la o funcţie în cadrul Biroului de Presă ar trebui să le deţină. Ajută-ne să consolidăm imaginea structurii, iar noi îţi vom oferi un cadru necesar dezvoltării abilităţilor tale de comunicare şi relaţionare”, spune Alexia-Crina Lupu, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Galaţi.

Pentru mai multe informaţii referitoare la ce presupune activitatea în cadrul Biroului de Presă, dar şi pentru a aplica pentru unul dintre posturile vacante, accesează link-ul: https://forms.gle/ZJyZPkAvMkHxQftS6.

Publicat în Comunitate