Ţigaretele electronice şi produsele asociate fabricate de trei companii nu au obţinut autorizaţia din partea Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) pentru a putea fi comercializate în Statele Unite, a anunţat joi instituţia americană, marcând prima decizie dintr-o serie de măsuri care ar putea să afecteze serios această industrie, informează AFP.
Produsele analizate nu au putut să demonstreze că beneficiile aduse adulţilor (mai ales în privinţa ajutorului oferit pentru a îi face să renunţe la fumat) sunt mai mari decât riscurile generate pentru consumatorii mai tineri. Într-adevăr, pentru aceştia din urmă, ţigaretele electronice pot reprezenta o cale de intrare în categoria fumătorilor clasici.
Produsele vizate sunt cele fabricate de JD Nova Group LLC, Great American Vapes şi Vapor Salon. Ele includ ţigarete electronice "cu gust de cola", "plăcintă de mere" şi "cereala cu caramel".
Deşi sunt deja comercializate, aceste produse vor trebui să fie retrase de pe piaţă, a informat FDA într-un comunicat.
FDA a primit sarcina de a analiza produsele fabricate de cele trei companii, pentru a se asigura în privinţa beneficiilor lor asupra sănătăţii publice.
"Congresul american a conferit FDA autoritatea de a reglementa produsele de fumat pentru a proteja populaţia de efectele nocive ale consumului de tutun prin intermediul unor reglementări bazate pe ştiinţă", a reamintit directorul interimar al FDA, Janet Woodcock, citată în acelaşi comunicat.
"Ştim că produsele de tutun aromate sunt foarte atractive pentru tineri, deci evaluarea impactului lor potenţial sau actual asupra utilizării de către tineri este un factor esenţial pentru a decide care produs poate fi comercializat", a adăugat ea.
Liderul de piaţă din această industrie, Juul, nu este vizat de decizia anunţată de FDA. "Cererile privind restul produselor rămân în analiză", a precizat FDA.
Peste 500 de companii au depus cereri similare de autorizare. Data limită pentru depunerea unor astfel de solicitări este 9 septembrie.
"Agenţia rămâne angajată în demersul ei ce vizează tranziţia spre o piaţă în care toate sistemele electronice de administrare de nicotină (SEAN), care sunt disponibile spre vânzare, să demonstreze faptul că sunt convenabile prin prisma protejării sănătăţii publice", a transmis FDA în acelaşi comunicat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii în contextul participării în calitate de ofertanţi la procedurile de achiziţie publică având ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului „Hub Servicii (Centru de furnizare servicii electronice) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”.

Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, piaţa serviciilor de instalaţii, piaţa serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România: PORR Construct S.R.L. Bucureşti, Regia Autonomă Rasirom Bucureşti, M&D Cons Investiţii S.R.L. Bucureşti, Tema Energy S.R.L. Bucureşti, Metroul S.A. Bucureşti, S&T Romania S.R.L. Bucureşti, Ness Proiect Europe S.R.L. Ploieşti, Dataware Consulting S.R.L. Bucureşti, General Me.el Electic S.R.L. Băicoi, Structural Engineering and Technology S.R.L. Bucureşti, Tancrad S.R.L. Galaţi şi Rovis Lider S.R.L. Galaţi.

Autoritatea de concurenţă a demarat investigaţia ca urmare a unor indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului comercial al companiilor menţionate, ce vizează fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare ori de cumpărare (sau orice alte condiţii de tranzacţionare) şi împărţirea pieţei serviciilor de lucrări de construcţii, pieţei serviciilor de instalaţii, pieţei serviciilor de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România, cu scopul de împiedica, restrânge ori denatura concurenţa.

Consiliul Concurenţei a primit o sesizare, de la unul dintre ofertanţi, privind posibile practici anticoncurenţiale ale companiilor participante la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne. În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale unor companii care activează pe aceste pieţe. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Publicat în Economie

Numărul atacurilor cibernetice asupra companiilor a crescut cu 38% în lume în ultimele 12 luni, potrivit unui studiu al cabinetului de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), relatează AFP.

Franţa este în mod special afectată de criminalitatea cibernetică, numărul atacurilor informatice crescând cu 51% într-un an de zile, cu 21 de incidente pe zi, în timp ce pierderile financiare estimate, imputabile acestor incidente, cu crescut cu 28%, la 3,7 milioane de euro pe firmă în medie, potrivit studiului.

Pe plan mondial, atacurile au fost mai puţin violente, pierderile estimate scăzând cu 5% în medie pe an, la 2,5 milioane de dolari pe firmă.

„Cine nu se poate proteja se poate asigura”, notează PwC, care estimează că piaţa mondială de asigurări din domeniu, care au drept scop atenuarea efectelor financiare ale unui atac cibernetic, se va tripla în acest an, până la 7,5 miliarde de dolari.

Majoritatea ameninţărilor (34%) vin de la angajaţi ai companiei atacate, conform studiului desfăşurat între 7 mai şi 12 iunie pe un eşantion de peste 10.000 de responsabili din 127 de ţări. O parte tot mai mare a celor ce comit atacuri cibernetici provin din rândul furnizorilor şi prestatorilor de servicii, potrivit aceluiaşi studiu.

Publicat în Mapamond

Peste o treime dintre companiile din România oferă prime independente de performanţa angajatului sau a companiei cu ocazia diferitelor evenimente sau ocazii, se arată în ediţia din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România, realizat de PwC.

"38% dintre companiile din România oferă prime fixe tuturor angajaţilor cu ocazia diferitelor evenimente sau ocazii (de exemplu, Sărbătorile de iarnă, Paşte sau vacanţă). Aceste prime sunt oferite fie sub forma unor sume fixe (care variază între 500 şi 1.500 de lei, în funcţie de angajator şi industrie), fie sub forma unui anumit procent din salariul lunar (în cazul celui de al 13-lea salariu sau al primei de vacanţă)", se arată în documentul remis AGERPRES.

Potrivit acestuia, bonusul de performanţă este un stimulent frecvent utilizat de companii, mai ales pentru angajaţii din eşaloanele de management. Nivelul bonusurilor de performanţă depinde de categoria de personal şi variază de la unul la patru salarii lunare. Pentru ultimul an, companiile nu au raportat diferenţe semnificative între nivelul planificat şi cel plătit al bonusurilor legate de performanţă.

"În ceea ce priveşte beneficiile extra-salariale, tichetele de masă, abonamentele la clinicile medicale private şi activităţile de socializare (de exemplu petreceri sau team building-uri organizate de companii) sunt cele mai frecvente beneficii utilizate, fiind în continuare oferite de mai mult de jumătate dintre companiile participante la studiu. Unul dintre motivele pentru care companiile acordă astfel de beneficii este faptul că sunt uşor cuantificabile în bani, iar valoarea lor este uşor de perceput de către angajaţi", explică PwC.

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2015 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 112 de companii din şapte sectoare economice diferite (industria agro-chimică, sectorul bancar, industria bunurilor de larg consum, sectorul de retail, industria leasingului, sectorul farmaceutic şi cel al producţiei industriale).

Publicat în Economie

România ocupă locul patru, după Polonia, Ungaria şi Cehia, în funcţie de numărul firmelor prezente în topul primelor 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface CEE Top 500.

În ediţia din 2014 a Coface CEE Top 500 România este reprezentată de 59 de companii, faţă de 56 în 2013. Liderul clasamentului, Polonia este reprezentată de 176 de companii, în scădere faţă de 177 în 2013, Ungaria este reprezentată de 73 de firme (faţă de 70 în 2013) iar Cehia este reprezentată de 65 de firme, faţă de 59 de firme în 2013.

În 2014, cel mai mare jucător economic din CEE a fost grupul petrolier polonez PKN Orlen cu o cifră de afaceri de 25 de miliarde de euro. Comparativ, cei mai mari jucători economici ai României au fost Automobile Dacia, locul 16 în Coface CEE Top 500, cu o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro (în creştere cu 2,3%) şi OMV Petrom, locul 22, cu o cifră de afaceri de 3,68 miliarde de euro (în scădere cu 8,6%).

Potrivit Coface, companiile din Top 500 CEE au generat o cifră de afaceri de 572 miliarde de euro în 2014, care depăşeste chiar şi jumătate din PIB-ul nominal agregat al acestor economii.

„Regiunea CEE este dominată, în mod tradiţional, de companiile petroliere mari, care s-au confruntat cu un mediu economic dificil în 2014. Preţul petrolului a scăzut dramatic cu mai mult de jumătate, fapt ce a condus la o scădere a preţurilor produselor de rafinare. Mai mult, provocările companiilor din anul precedent au inclus un volum semnificativ scăzut al tranzacţiilor comerciale, ca urmare a embargoului rusesc ca, de exemplu, sectorul agricol, cel al cărnii, produselor alimentare şi al vinului, care a scăzut cu 13,7%”, explică Katarzyna Kompowska, Coface Executive Manager, Europa Centrală.

Nouă din 13 sectoare au crescut cifra de afaceri, comparativ cu anul precedent. Sectoarele Auto şi Transportatori au continuat tendinţa ascendentă din 2013 şi au prezentat o dezvoltare foarte dinamică în 2014. Producţia mondială de vehicule a crescut cu 2,6% şi a dus la creşterea producţiei şi pentru companiile din CEE. În 2014, veniturile celor mai mari 86 de companii au crescut cu 10,6% (101 miliarde e euro), iar profiturile lor au explodat (+ 76,2%). Acest sector a avut, de asemenea, un număr mare de nou-veniţi în Top 500 CEE (15).

Companiile din sectorul Petrol & Gaze s-au confruntat cu preţurile care s-au înjumătăţit în 2014. În acelaşi timp, conflictul din Ucraina a adus provocări suplimentare acestui sector. Aceste circumstanţe au condus la o scădere dramatică a profitului cu 3,3 miliarde de euro în 2013, până la o pierdere de 48 de milioane de euro în 2014. Din acest motive, industria a consemnat cea mai mare scădere a cifrei de afaceri (-3,9%) şi a personalului angajat de (-2,1%). Cu toate acestea, este cel mai mare sector al clasamentului, cu 105 companii şi aproape 30% din cifra de afaceri totală.

„Prognoza pentru regiunea CEE în 2015 este puţin mai optimistă decât pentru 2014, cu o rată de creştere medie estimată de 2,8%. Cele mai multe economii vor beneficia de o revenire a consumului populaţiei şi o recuperare treptată a zonei euro, o destinaţie crucială pentru export”, susţine Grzegorz Sielewicz, economistul Coface pentru regiunea CEE.

Aceasta este cea de-a şasea ediţie a studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface Top 500 CEE. Acesta clasează companiile în funcţie de cifra lor de afaceri şi, în plus, analizează factori importanţi, precum numărul angajaţilor, mediul de afaceri, sectoarele şi pieţele.

Publicat în National

ArcelorMittal Galaţi ocupă locul 7 în topul primelor 10 companii care au raportat anul trecut, la nivel naţional, cele mai mari pierderi din activitatea derulată, conform analizei efectuate de către Registrul Comerţului. ArcelorMittal Galaţi a declarat o pierdere în sumă de 482.230.182 lei. Din datele existente în raportarea contabilă pe anul trecut depusă de către ArcelorMittal Galaţi, mai reiese şi faptul că numărul angajaţilor fostului colos siderurgic este în scădere accelerată. Astfel, ArcelorMittal Galaţi a redus anul trecut numărul de angajaţi, comparativ cu anul 2013, de la 7.115 persoane angajate la data de 31 decembrie 2013 la 6.572 de persoane care figurau ca angajate la data de 31 decembrie 2014. Şi cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost mai mică decât cea obţinută în anul 2013 - de la o cifră de afaceri netă de 3.713.378.235 lei, în anul 2014 nu a atins decât 3.592.087.513 lei. În ceea ce priveşte evoluţia pierderilor înregistrate de Combinat, valoarea netă a acestora a scăzut aproape la jumătate comparativ cu anul 2013. Astfel, pierderea netă înregistrată de către ArcelorMittal Galaţi a fost la data de 31 decembrie 2014 în sumă de  482.230.182 lei, faţă de pierderea netă înregistrată în anul 2013 - 741.659.810 lei.

Publicat în Comunitate