Miercuri, 15 Septembrie 2021 14:01

Începe Săptămâna Europeană a Mobilităţii

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi, Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene organizează anual, în perioada 16-22 septembrie, Săptămâna Europeană a Mobilităţii, o campanie europeană de promovare a mobilităţii urbane durabile care oferă oraşelor mari şi mici, deopotrivă, ocazia de a folosi formele alternative de transport ecologic şi de a sublinia faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, a poluării fonice şi a accidentelor, precum şi la reducerea numărului persoanelor sedentare.

Sloganul campaniei din acest an „Fă mişcare. Rămâi sănătos” a fost ales având în vedere tema anuală „Siguranţa şi sănătate prin mobilitate durabilă”, precum şi cele patru subiecte principale: sănătatea mintală, sănătatea fizică, măsurile de siguranţă şi răspunsul la pandemia de COVID-19. „Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre. Calitatea aerului continuă să aibă un impact major asupra sănătăţii cetăţenilor, conducând la complicaţii respiratorii şi cardiace, la decese premature şi la reducerea speranţei de viaţă. Poluarea aerului afectează, de asemenea, mediul, ducând la acidifiere, la pierderea biodiversităţii, la epuizarea stratului de ozon şi schimbări climatice”, precizează APM Galaţi.

Săptămâna se va încheia cu evenimentul „În oraş fără maşină!”, prin care oraşele participante stabilesc una sau mai multe zone exclusiv pentru pietoni, ciclişti şi transportul în comun pentru o zi întreagă. „Acest eveniment ne reaminteşte că putem contribui cu toţii la combaterea poluării aerului urban. Schimbându-ne obiceiurile, de exemplu deplasându-ne cu bicicleta în loc să mergem cu maşina sau optând pentru transportul în comun, putem să ne îmbunătăţim calitatea vieţii. Deoarece, s-a constatat că oraşele care promovează mersul pe jos şi cu bicicleta în locul autoturismelor sunt mai atractive, au un trafic mai descongestionat şi o calitate mai ridicată a vieţii”, menţionează APM Galaţi.

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană a anunţat marţi că a fost atinsă ţinta vaccinării anti-COVID a cel puţin 70% din populaţia adultă a Uniunii Europene, obiectiv stabilit la începutul acestui an, transmite Reuters.
''70% dintre adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Vreau să mulţumesc multor oameni pentru că au făcut posibilă această realizare măreaţă'', a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto).
Acest anunţ înseamnă că cel puţin 225 de milioane de persoane au primit două doze din vaccinurile Pfizer/BionTech, AstraZeneca sau Moderna ori doza unică de vaccin Johnson & Johnson.
În luna ianuarie, Comisia a declarat că ''în vara lui 2021, statele membre ar trebui să aibă vaccinată 70% din populaţia adultă''. Fraza a fost interpretată în sensul în care fiecare dintre cele 27 de ţări membre trebuie să atingă pragul de 70%.
Anunţul executivului comunitar marchează o bornă importantă în strategia UE de vaccinare împotriva COVID-19 după un start lent, dar în acelaşi timp ascunde mari diferenţe între ţările membre, unele regiuni din vestul Europei depăşind cu mult 70%, în timp ce altele din est, mai sărace, sunt mult în urmă.
Potrivit Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), situaţia diferă substanţial între ţări. De exemplu, Malta şi-a vaccinat complet 90% dintre adulţi, Irlanda şi Portugalia, peste 80% din populaţia adultă, iar Franţa, peste 70%.
În estul UE, Bulgaria şi-a vaccinat complet doar o cincime din populaţia sa adultă, iar România, aproximativ 30% dintre adulţi. Croaţia, Letonia, Slovenia şi Slovacia şi-au imunizat complet aproximativ jumătate din populaţia cu vârsta de peste 18 ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, cere Guvernului Cîţu transparenţă, responsabilitate şi respect pentru cetăţenii şi pentru viitorul României, în contextul adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind evaluarea continuă din partea Comisiei şi a Consiliului a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.
„Efortul Uniunii Europene a fost acela de a crea un instrument istoric pentru a încuraja coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru a sprijini statele membre să atenueze impactul pandemiei COVID-19. Economiile UE au nevoie de forţă şi de durabilitate pentru a aborda provocările pe termen lung. Fondurile puse la dispoziţie prin Planurile de Rezilienţă trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, pentru a se asigura un impact cât mai mare asupra creşterii economice. Comisia aşteaptă de la noi măsuri de reformă ambiţioase, dar mai ales o bună execuţie / implementare, aspect esenţial pentru utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi”, a explicat Dan Nica.
De aceea, europarlamentarul PSD solicită Guvernului Cîţu să nu pună România în situaţia ruşinoasă de a risca suspendarea finanţării prin PNRR, pentru că derapajele cu privire la modul de folosire a banilor europeni nu vor fi trecute cu vederea de Comisia Europeană.
„Din păcate, până în acest moment, PNRR a fost conturat ca fiind Planul unor politicieni pentru (re)lansarea în fruntea propriilor partide. Actuala guvernare trebuie să înţeleagă şi să accepte că banii UE nu sunt garanţia propriilor sinecuri, ci trebuie să reprezinte garanţia dezvoltării comunităţilor din întreaga ţară. Comisia va pune accent pe măsurile din Planurile de Rezilienţă care sprijină o creştere economică inteligentă şi durabilă, îndreptată împotriva sărăciei şi a inegalităţilor, cu IMM-uri puternice şi crearea de noi locuri de muncă. Planurile de Rezilienţă au rolul esenţial de a pregăti şi, mai ales, de a proteja cetăţenii de criza economică, prin atenuarea efectului crizei COVID-19”, a menţionat liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European.
Dan Nica cere Guvernului României să găsească soluţii pentru a sprijini IMM-urile, să îşi îndrepte atenţia către copii şi tineri, dar mai ales către românii cu pensii şi salarii mici, care nu vor face faţă scumpirilor generate de criza economică provocată de pandemie. Europarlamentarul PSD a dat asigurări că social democraţii vor face toate demersurile legale pentru ca niciun abuz să nu fie pus în practică, principalele victime ale unui astfel de demers fiind românii.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument de salvare a economiei şi a nivelului de trai al românilor. Instalarea austerităţii prin intermediul PNRR ar arăta că actuala echipă guvernamentală este încă inertă la nevoile reale ale oamenilor, riscând să risipească banii pentru interese politice şi personale. Solicit Guvernului să depună toate eforturile pentru ca PNRR să devină un program naţional, un sprijin real pentru toţi cetăţenii României”, a mai spus Dan Nica.

Publicat în Politica

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a semnat vineri, 16 aprilie 2021, acordul-cadru de parteneriat al Centrului Europe Direct cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Acordul se referă la acordarea granturilor Uniunii Europene pentru acţiunile Centrului Europe Direct Galaţi. Grantul pentru anul 2021 este de 30.400 de euro.

Centrul Europe Direct Galaţi a fost înfiinţat în anul 2008 cu finanţare de la Comisia Europeană, în cadrul apelului pentru propuneri de proiecte „Selectarea structurilor gazdă pentru centrele de informare din reţeaua Europe Direct”.

Centrul Europe Direct este punctul de informare al Uniunii Europene în judeţul Galaţi, cu privire la activităţile, politicile şi priorităţile autorităţilor europene. De asemenea, prin Centrul Europe Direct a fost creat cadrul instituţional necesar comunicării şi dezbaterii la nivel local a informaţiilor referitoare la Uniunea Europeană.

Serviciile puse la dispoziţie de Centrul Europe Direct Galaţi sunt:
- acces la informaţii europene oficiale;
- punerea la dispoziţia publicului de pliante, broşuri şi alte materiale informative pe teme europene;
- organizarea de evenimente de comunicare pe diverse teme europene;
- acces la resurse multimedia - pagini de internet, baze de date şi arhive electronice;
- asistenţă în obţinerea de informaţii cu privire la politicile Uniunii Europene.

Centrul Europe Direct Galaţi este o structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi.

„Centrul Europe Direct, structură din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi, a încheiat un nou parteneriat cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru perioada 2021-2025. Astfel, reprezentanţii centrului au reuşit să obţină de la autorităţile europene finanţare pentru a realiza activităţi de informare şi comunicare pentru publicul larg pe teme europene. Galaţiul este un centru de tradiţie în ceea ce priveşte informarea publicului despre activităţile şi politicile Uniunii Europene. De altfel, Centrul Europe Galaţi este unul dintre puţinele centre din România care funcţionează fără întrerupere încă din 2008”, spune Costel Fotea.

Publicat în Comunitate
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 00:00

OFICIAL: Galaţiul este exclus total din PNRR

Varianta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care Guvernul Cîţu va purta negocierile cu Comisia Europeană, a fost adoptată pe data de 07 aprilie 2021.

În noua variantă a PNRR, ca și în cea anterioară, Galaţiul nu apare deloc. Nu este finanţat niciun drum care să lege Galaţiul de restul ţării, de aeroport nici nu poate fi vorba, alte investiţii de anvergură, nici atât.

Majoritatea infrastructurii de transport ce va fi finanţată prin PNRR se va afla în partea de vest a ţării. Pentru incluziunea zonelor defavorizate, pentru Moldova, sunt incluse doar câteva tronsoane de drum, iar pentru Galaţi, nu este prevăzut nici măcar un metru de drum.

PNRR are în total şase piloni, unul dintre aceşti piloni fiind dedicat infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III - componenta 8 - Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă.

Deşi la acest capitol, se vorbeşte despre ”Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR și CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile)”, conexiunile cu aşa numitele culoare navigabile, printre care se numără şi Galaţiul, sunt inexistente.

În PNRR sunt prevăzute pentru a fi finanţate următoarele tronsoane:
- Autostrada A7 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A8 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
- Autostrada A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- Drum Expres Târgovişte – Bucureşti;
- Drum Expres Bistriţa – Dej;
- Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
- Legătura Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- Legătura Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică) – Dej;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura Reşiţa – Caransebeş – Autostrada A6;
- Legătura Botoşani – Autostrada A7;
- Legătura Piatra Neamţ – Autostrada A7;
- Legătura Vaslui – Autostrada A7;
- Legătura Autostrada A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Modernizare drum Soveja – Lepşa.

În privinţa infrastructurii feroviare, PNRR cuprinde investiţii pentru optimizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională şi investiţii aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din reţeaua TEN-T, cum ar fi: Arad – Timişoara - Caransebeş, Cluj - Episcopia Bihor, Braşov – Aeroport Braşov, Timişoara – Aeroport Timişoara, Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Cum actualul guvern nu a alocat bani pentru construirea unui aeroport la Galaţi, fireşte că nu a considerat necesar să se modernizeze calea ferată în acest judeţ prin PNRR.

Chiar dacă are o poziţie geo-strategică importantă, pentru că se află la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, dar şi pentru că deţine cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, judeţul Galaţi pare să fie rupt intenţionat din contextul regional şi naţional prin lipsa totală a investiţiilor în infrastructura de transport.

Aşadar, şi în guvernarea PNL-USR, Galaţiul este uitat, cea mai bună dovadă fiind că în ”marele” Plan de Redresare şi Rezilienţă judeţul nostru a fost exclus total şi rămâne, în continuare, rupt de ţară, rupt de Europa.

Descarcă de mai jos ↓ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)!

Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a demarat acţiunea împotriva Poloniei, miercuri, 31 martie 2021. Polonia este acuzată de subminarea independenţei judecătorilor şi de împiedicarea acestora în aplicarea legilor UE în Polonia.

Comisia Europeană a cerut Curţii de Justiţie a UE (CJEU) ca, până la soluţionarea procesului, să suspende puterile Camerei Disciplinare a Curţii Supreme a Poloniei, organismul care poate acţiona împotriva judecătorilor.

„Judecătorii poloni sunt, de asemenea, judecători europeni, ei aplică legile UE şi contribuie la încrederea reciprocă pe care este construită Europa. Guvernele naţionale sunt libere să reformeze sistemul judiciar, dar în acest proces de reformă trebuie să respecte tratatele UE”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova.

Guvernul Poloniei a declarat că procesul deschis în instanţă de Comisia Europeană nu este legal şi nu are temei material. „Reglementarea sistemului judiciar este o prerogativă naţională, care poate fi dedusă din Constituţia Poloniei şi din tratatele UE. Reglementările poloneze nu diferă de standardele UE”, a declarat Piotr Muller, purtător de cuvânt al guvernului de la Varşovia.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a adoptat, pe data de 25 martie, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Programul beneficiază de un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale UE.
Noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, rezilienţa sistemelor de educaţie şi de formare în contextul pandemiei.
Noul program Erasmus+ oferă oportunităţi de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii şi schimburi de personal în toate domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului. El este deschis şcolarilor, studenţilor din învăţământul superior, elevilor din învăţământul profesional, cursanţilor adulţi, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret şi antrenorilor sportivi.
Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investeşte şi în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate între instituţii de învăţământ superior (de exemplu, Iniţiativa privind universităţile europene), între şcoli, între instituţii de educaţie şi formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învăţământ pentru adulţi, între organizaţii de tineret şi sport, între furnizori de educaţie şi formare profesională (de exemplu, centrele de excelenţă profesională) şi între alţi actori din domeniul educaţiei.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt:

- Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă şanse mai mari persoanelor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale şi economice diverse, precum şi celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăţi se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi şi activităţile de mobilitate pentru cursanţii adulţi. Graţie parteneriatelor la scară mică şi utilizării unor granturi simplificate, organizaţiilor mai mici, precum şcolile, asociaţiile de tineret şi cluburile sportive, le va fi mai uşor să solicite finanţare. De asemenea, programul va deveni mai internaţional prin consolidarea cooperării cu ţările terţe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor şi proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent şi la sectorul sportului şi al educaţiei şi formării profesionale.
- Erasmus+ digital: Pandemia a evidenţiat necesitatea de a accelera tranziţia digitală a sistemelor de educaţie şi formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, va oferi formare şi schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning, platforma School Education Gateway şi Portalul european pentru tineret şi va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activităţi de învăţare şi de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată şi simplificată şi mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimaţiei europene de student.
- Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanţilor care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu şi va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
- Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ şi le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obţine un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să înveţe de la alte culturi şi să întâlnească alţi tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunităţi de schimb şi de cooperare prin intermediul noilor activităţi de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze şi să înveţe despre participarea la viaţa democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune şi la drepturile fundamentale şi reunind tinerii şi factorii de decizie la nivel local, naţional şi european.
Efortul de rezilienţă al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de învăţământ profesional, cadre didactice, tineri, organizaţii de tineret şi sport, societatea civilă şi alte părţi interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea şi relevanţa sistemelor de educaţie, de formare şi de tineret din întreaga Europă la nivel naţional, regional şi local.

Publicat în Mapamond

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut marţi, 09 martie 2021, respectarea de către Guvernul României a obligaţiei privind procesul de consultare pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum prevede regulamentul european ce stă la baza alocării şi utilizării acestor fonduri.

„E nevoie urgentă de consultări privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Parlamentul Naţional, autorităţile locale, sindicatele, patronatele şi societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii. România riscă respingerea Planului pe care Guvernul intenţionează să-l depună în ultimul moment, fără consultări şi pârghiile necesare de control“, a avertizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a subliniat că: „Planul Naţional trebuie să respecte obiectivele minime impuse de Comisia Europeană în planul climatic şi al digitalizării. Trebuie pregătite din timp grilele aferente proiectelor precum şi criteriile de evaluare, conform Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, pentru a nu risca respingerea sa de către Comisie pentru lipsă de transparenţă, predictibilitate şi control“.

În cadrul conferinţei online organizate de Institutul Aspen România pe tema „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţile pentru sectorul privat în Noua Economie“, Dan Nica a pledat pentru ca banii europeni „să genereze un echilibru durabil între investiţii şi reforme structurale, prin stimularea creşterii economice şi armonizarea decalajelor regionale existente“.

La dezbaterea moderată de Clara Volintiru, directorul programului Aspen pentru Noua economie şi societate, au mai participat Elisa Roller, şefa unităţii responsabile pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul Comisiei Europene, ministrul Cristian Ghinea, eurodeputatul Dragoş Pâslaru, copreşedintele Institutului Aspen România - Florin Pogonaru, precum şi reprezentanţi ai companiilor Vodafone, UniCredit şi Raiffeisen Bank.

Publicat în Politica

Comisia Europeană (CE) a avertizat luni că 11 state europene, printre care şi România, se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii finanţelor publice deoarece nivelul datoriei lor va fi ridicat chiar şi peste 10 ani, transmite Reuters.
Într-un raport privind sustenabilitatea fiscală, Comisia Europeană susţine că Franţa, Italia, Belgia, Irlanda, Spania, Croaţia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda şi Marea Britanie se confruntă cu riscuri ridicate. Raportul nu se referă la Grecia şi Cipru care sunt încă în programe de asistenţă financiară.
Informaţiile au la bază estimările macroeconomice publicate de CE în noiembrie 2015.
Raportul nu conţine recomandări urmând ca, ulterior, Comisia Europeană să prezinte recomandări specifice fiecărei ţări.
Statele cu cele mai bune performanţe în privinţa sustenabilităţii fiscale sunt Danemarca, Germania, Estonia şi Letonia.
În cazul României, în raport se arată că pe termen scurt ţara nu se confruntă cu riscuri semnificative de presiuni fiscale, deşi unele variabile (cum ar fi poziţia investiţiilor internaţionale nete) ar putea indica spre unele posibile dificultăţi pe termen scurt.
Pe termen mediu, în condiţii normale şi fără o schimbare a politicii fiscale, datoria publică a României ar putea creşte la peste 60% din PIB în 2026. Pe de altă parte, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea scădea la aproximativ 35% din PIB în 2026 dacă balanţa structurală va fi în linie cu MTO (medium-term objective) iar ţara va respecta prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.
În plus, apar riscuri pe termen lung care derivă din poziţia bugetară iniţială nefavorabilă, la care se adaugă cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populaţiei.

Publicat în Economie
Fermierii europeni pot forma carteluri pentru a vinde în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile, fără a încălca normele UE în materie de concurenţă, atât timp cât cota lor de piaţă nu depăşeşte 20%, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters. Comisia Europeană a informat că a adoptat noi orientări cu privire la modul în care unele derogări specifice în domeniul agricol de la normele antitrust ale UE se aplică vânzării în comun ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile. Normele standard de concurenţă ale UE interzic acordurile prin care se stabilesc preţurile sau alte condiţii comerciale sau se împart pieţele, cu excepţia cazului în care acordurile permit îmbunătăţirea producţiei sau a distribuţiei, asigurând în acelaşi timp consumatorilor o parte echitabilă din profitul rezultat. Normele standard în materie de concurenţă se aplică sectorului agricol, sub rezerva anumitor derogări specifice. Aceste derogări legate de eficienţă permit producătorilor de ulei de măsline, carne de vită şi mânzat şi culturi arabile să vândă şi să stabilească în comun preţurile, volumele şi alte condiţii prin intermediul organizaţiilor recunoscute, dacă îndeplinesc anumite condiţii, printre care aceea ca volumele comercializate de o anumită organizaţie să nu depăşească anumite praguri (20% din piaţa relevantă pentru uleiul de măsline şi 15% din piaţa naţională pentru carnea de vită şi mânzat şi culturi arabile) şi ca astfel de organizaţii să contribuie semnificativ la eficientizarea activităţii agricultorilor, punându-le la dispoziţie activităţi de sprijin în afara celor de vânzări (de exemplu, depozitare, transport, distribuţie). „Obiectivul este de a se asigura faptul că agricultorii europeni pot coopera între ei pentru a rămâne competitivi şi pentru a beneficia de putere de negociere faţă de cumpărători”, a declarat comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager. „Orientările vizează consolidarea poziţiei comune a agricultorilor în lanţul de aprovizionare cu alimente prin stabilirea de norme clare şi aplicabile. Acestea îi ajuta pe agricultori să contracareze efectele concentrării crescânde în etapele de prelucrare şi de vânzare cu amănuntul ale lanţului”, a declarat la rândul său comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan. Noile orientări vor completa reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, care a introdus o serie de modificări la normele privind modul în care pot coopera agricultorii din UE. Reforma politicii agricole comune (PAC) vizează creşterea competitivităţii şi a caracterului durabil al activităţii agricultorilor din UE şi consolidarea puterii de negociere a acestora faţa de cumpărători, menţinând, în acelaşi timp, o abordare orientata către piaţă.
Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2