Mai mulţi cetăţeni, posesori de locuri de veci în cimitirul „Sfântul Lazăr”, cunoscut gălăţenilor sub denumirea de "Coca-Cola", ne-au sesizat faptul că nu pot ajunge cu uşurinţă la mormintelor celor dragi din cauza buruienilor. Oamenii mai reclamă faptul că, deşi sunt canale cu apă în apropierea locurilor de veci, sunt nevoiţi să străbată sute de metri pentru o căldare de apă, iar în cimitir deşi au fost aduse tomberoane mai mari pentru gunoi, acestea nu sunt ridicate la timp, fiind mai mereu pline.

Ne-am deplasat la faţa locului şi ni s-au confirmat cele sesizate. Chiar la intrarea în cimitir este un canal care nu funcţionează de mai bine de 6 luni. „De la Paşte nu mai curge apa aici. Trebuie să mergem până la rondou (adică peste 500 de metri) pentru o căldare de apă. Plătim o groază de bani impozitul pe morminte, dar nu avem condiţii să udăm două flori”, ne-a declarat Mărioara Stamate, proprietara unui spaţiu de înhumare, de două locuri, aflat chiar în faţa birourilor administraţiei cimitirului. De asemenea, am văzut mai multe canale înfundate cu cep care nu erau în stare de funcţionare. Oamenii spun că deşi se ştiu aceste probleme, nimeni nu se implică.

O altă problemă cu care se confruntă gălăţenii în acest cimitir este datorată buruienilor, care uneori depăşesc înălţimea unui om. „Se face igienizarea aleilor numai în zona centrală şi pe străzile principale. Pentru a ajunge la mormântul soţului, mă chinui printre bălării şi îmi umplu hainele de scaieţi”, afirmă Lucica Stoian, o văduvă, care are concesionat un mormânt la periferia cimitirului. Alţi gălăţeni reclamă faptul că pubelele de gunoi sunt mai mereu pline, fiind nevoiţi să lase gunoiul lângă tomberoane.

Am contactat telefonic administraţia cimitirului „Sfântul Lazăr” pentru un punct de vedere la cele relatate mai sus, dar ne-am izbit de o indolenţă crasă. Am fost informaţi că răspunsul la întrebarea „De ce nu curge apă la unele canale funcţionabile din cimitir şi de ce pubele sunt mai mereu pline?”, îl putem primi doar printr-un e-mail adresat Societăţiii Gospodărire Urbană, care se ocupă cu administrarea cimitirului. Am trimis acest e-mail, a trecut o săptămână, dar nu am primit nici un răspuns. Robinetele sunt înfundate, deşi o canea costă în jur de 20 de lei, iar banii încasaţi de la contribuabili au probabil alte destinaţii.

Autor: Ştefan IORGA

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Despre neregulile din cimitirele din Galaţi, cotidianul nostru a mai relatat şi în articolul „DEZASTRU în cimitirele din Galaţi: se surpă şi sunt sufocate de mizerie (FOTO)”.

Publicat în Știrea zilei

În anul închinat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române comemorării celor adormiţi în Domnul, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prin strădaniile Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, în perioada 24-26 septembrie 2021, vor avea loc o serie de manifestări prilejuite de aducerea rămăşiţelor pământeşti ale Episcopului Nifon Niculescu al Dunării de Jos, de la Cimitirul „Şerban Vodă” - Bellu din Bucureşti la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Evenimentul istoric al readucerii la Galaţi a osemintelor vrednicului de pomenire Episcop Nifon Niculescu şi aşezarea lor la loc de evlavioasă cinstire în rândul marilor ierarhi ai Dunării de Jos, se va desfăşura după următorul program:
Vineri, 24 septembrie
- ora 17.00 - întâmpinarea convoiului de la Bucureşti cu rămăşiţele pământeşti ale Ierarhului Nifon Niculescu la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Sicriul cu osemintele Episcopului Nifon va fi purtat de preoţi până în Capela Muzeului Eparhial, unde se va oficia un Trisaghion.
Sâmbătă, 25 septembrie
- ora 09.00 - oficierea Sfintei Liturghii şi slujba Parastasului pentru Episcopul Nifon Niculescu, la Muzeul eparhial;
- ora 12.00 - desfăşurarea Simpozionului „Personalitatea Episcopului Nifon, ierarh vrednic, liturghisitor evlavios, misionar harnic, filantrop energic şi patriot luminat”,  în Sala festivă a Muzeului eparhial;
- ora 16.30 - procesiune cu rămăşiţele pământeşti ale Episcopului Nifon Niculescu de la Muzeul eparhial către Catedrala Arhiepiscopală, cu oprire în faţa Capelei Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei”.
Duminică, 26 septembrie
- ora 09.00 - oficierea Sfintei Liturghii, evocarea ierarhului Nifon şi aşezarea rămăşiţelor sale pământeşti în cripta pregătită în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
„Invităm cu dragoste pe distinşii noştri slujitori de la parohii, reprezentanţii cinului monahal, cadrele didactice care predau Religia, studenţii şi elevii Seminarului Teologic «Sf. Ap. Andrei» şi bunii noştri credincioşi la acest duios şi plin de recunoştinţă eveniment din viaţa Eparhiei Dunării de Jos”, transmite Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Eveniment

În după-amiaza zilei de 14 septembrie 2021, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a mers în Insula Mare a Brăilei pentru a binecuvânta primele două cruci amplasate pe groapa comună în care au fost înmormântaţi, fără cruce şi fără preot, toţi cei care au trăit calvarul regimului inuman de la Salcia. Cimitirul care va avea 24 de cruci din piatră se află lângă Troiţa memorial „Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia“, inaugurată de ierarhului locului în luna iunie a acestui an, atunci când s-a luat hotărârea infiinţării unui cimitir pentru toţi cei care au fost închişi şi torturaţi, începând cu anul 1952, în lagărul (colonia de muncă) „Salcia“ din Insula Mare a Brăilei şi au trecut la cele veşnice în condiţii vitrege.

„Vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian în Insula Mare a Brăilei a adus şi de această dată prinos de recunoştinţă pentru înaintaşii care au suferit în această zonă în perioada comunistă, precum şi bucurie şi sprijin material pentru 50 de copii, prin oferirea de ghiozdane complet echipate, necesare în noul an şcolar. În această deplasare pastoral-misionară, chiriarhul Dunării de Jos a fost însoţit de slujitori din administraţia eparhială şi de preotul din localitatea Frecăţei. La Troiţa memorial, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit slujba Parastasului în cadrul căreia au fost pomeniţi toţi cei care au trecut la cele veşnice în aceste locuri în perioada comunistă. În contextul derulării la început de an şcolar a programului eparhial de sprijinire a copiilor cu posibilităţi materiale reduse din fiecare parohie, prin oferirea de ghiozdane complet echipate, 50 de copii din localităţile Frecăţei, Titcov şi Agaua din Insula Mare a Brăilei au primit din partea chiriarhului Dunării de Jos ghiozdane special pregătite cu rechizite şcolare. Această acţiune social-filantropică se înscrie în programul Arhiepiscopiei Dunării de Jos intitulat «Hristos în şcoală», prin care 4.000 de copii nevoiaşi sunt ajutaţi pentru a avea cele necesare studiului în noul an şcolar“, precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Regional

Doi designeri italieni au dezvoltat un proiect inedit, denumit Capsula Mundi, ce are la bază un tip special de sicrie ecologice, pentru a "transforma" morţii în copaci şi cimitirele în păduri, informează maxisciences.com.

Italienii Anna Citelli şi Raoul Bretzel au imaginat un nou tip de sicriu: capsule funerare ecologice care îi "transformă" pe defuncţi în arbori. Proiectul Capsula Mundi vizează înlocuirea cimitirelor pline de pietre funerare cu păduri veritabile. "Moartea este o etapă misterioasă, delicată şi inevitabilă. Indiferent de religia sau cultura căreia îi aparţinem, moartea este un fenomen biologic, care vizează pe toată lumea", au spus Anna Citelli şi Raoul Bretzel.

Totuşi, moartea este încă adeseori un subiect tabu asupra căruia niciun designer nu şi-a concentrat activitatea. Cel puţin până de curând. "În calitate de designeri, ne-am întrebat care ar fi rolul nostru într-o societate care s-a îndepărtat de natură, satisfăcută şi supraîncărcată cu obiecte (...) Am vrut să ne consacrăm întreaga activitate acestui moment important", au adăugat ei. Astfel, cei doi italieni au creat proiectul Capsula Mundi. Obiectivul proiectului: propunerea unei alternative mai ecologice faţă de maniera în care oamenii moderni îşi îngroapă morţii. Designerii propun înlocuirea cimitirelor actuale cu păduri veritabile. Pentru aceasta, ei au creat un fel de capsule funerare ecologice. În formă de ouă, aceste "păstăi" sunt fabricate din amidon, o substanţă 100% biodegradabilă. Aceste capsule speciale adăpostesc trupurile neînsufleţite ale defuncţilor, plasate în poziţie fetală, iar apoi sunt îngropate. Odată capsula plasată sub sol, un copac tânăr este plantat deasupra ei. Copacul va începe să crească, hrănindu-se treptat cu nutrimentele furnizate de "păstaia" respectivă. Peste 20 de tipuri diferite de copaci sunt propuse în cadrul acestui proiect, alegerea revenind defunctului (în timpul vieţii, n.r.) sau familiei acestuia. Astfel, în locul pietrelor funerare, un fel de pădure "sacră", o "pădure a amintirilor" va creşte deasupra cimitirului. "Pentru a face un sicriu astăzi, trebuie să tai un copac pentru a obţine lemnul său preţios. Un sicriu are o durată scurtă de viaţă şi este un produs al societăţii noastre. Creşterea unui copac necesită între 10 şi 40 de ani, dar un sicriu este expus timp de doar trei zile (...) Capsula Mundi salvează viaţa unui copac şi propune plantarea a încă unuia", au explicat iniţiatorii proiectului pe site-ul lor.

Cei doi designeri spun că au fost deja contactaţi de mai multe persoane care s-au arătat interesate de proiect. Totuşi, acesta se confruntă cu un obstacol important - o lege care îl împiedică deocamdată să vadă lumina zilei. În Italia, doar lemnul poate fi utilizat pentru a fabrica sicrie în forma clasică a unei cutii. Cimitirele trebuie, de asemenea, să se afle în zone controlate şi îngrădite. "Pe parcursul acestor ani de muncă, am înţeles că această lege veche nu mai reprezintă cultura italiană. Acesta este motivul pentru care am decis să înfiinţăm o asociaţie, Associazione Capsula Mundi, pentru a-i sensibiliza pe oameni cu scopul de a ataca această problemă", au explicat autorii proiectului.

Capsula Mundi a generat dezbateri aprinse de câţiva ani în Italia. Însă Capsula Mundi nu este singurul proiect de înmormântare ecologică sau "verde". În contextul în care îngrijorările oamenilor faţă de impactul asupra mediului înconjurător s-au intensificat tot mai mult în ultimii ani, numeroase alte concepte similare au început să apară. În Franţa există deja proiectul Arbres De Mémoire, un parc funerar situat în departamentul Maine-et-Loire, care propune depunerea urnelor cu cenuşa defuncţilor în centrul rădăcinilor unui copac ales special în prealabil.

Publicat în Mozaic