China a raportat marţi primul caz din lume de gripă aviară cu tulpina H10N3 la om, o patologie care afectează de obicei păsările, însă autorităţile oferă asigurări că riscul unei epidemii este ''extrem de mic'', informează AFP citat de Agerpres.
Pacientul, în vârstă de 41 de ani, din oraşul Zhenjiang (est), a fost spitalizat pe 28 aprilie după ce a prezentat febră. O lună mai târziu, medicii au ajuns la concluzia că a fost infectat cu gripă aviară, a precizat Ministerul Sănătăţii.
''Riscul de răspândire la scară largă (la oameni) este extrem de scăzut'', a subliniat instituţia într-un comunicat, precizând că bolnavul ar putea fi externat în curând.
Autorităţile sanitare din provincia Jiangsu au testat toate persoanele care au intrat în contact cu bolnavul şi nu au descoperit nicio persoană infectată cu virusul până în acest moment. Nu a fost făcută nicio precizare cu privire la circumstanţele contaminării.
Ministerul Sănătăţii a indicat că H10N3 nu avea ''capacitatea de a infecta oamenii'' şi este oricum ''slab patogen'' la păsări, altfel spus, puţin susceptibil să declanşeze boala.
Niciun alt caz de H10N3 la om nu a fost raportat altundeva în lume până în prezent, potrivit unui comunicat ministerial.
Mai multe tulpini ale virusului care declanşează gripa aviară au fost descoperite la animale în China, dar epidemiile masive în rândul oamenilor sunt rare.
Alte două tulpini de gripă aviară, H5N1 (în perioada 2003-2011), apoi H7N9 (după 2013), au declanşat contaminări în Asia prin contact direct cu păsări de curte infectate. Dar cazurile de transmitere interumană rămân foarte rare.
Varianta H7N9 a infectat 1.668 persoane şi a dus la 616 decese din 2013, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

Publicat în Mapamond
Miercuri, 21 Aprilie 2021 14:45

Huawei va vinde maşini electrice în China

Anunţul a fost făcut de Huawei la salonul auto din Shanghai. Compania a anunţat că va comercializa, alături de compania auto chineză SERES, un vehicul electric, numit SF5, ce va fi disponibil în magazinele Huawei din toată China. Este pentru prima dată, când Huawei include un partener de vehicule în ecosistemul său. Huawei nu este companie auto şi nu va deveni constructor auto, însă vrea să facă bani punând tehnologiile sale pe diverse automobile.

Huawei va vinde un SUV numit SERES SF 5, produs de o companie foarte puţin cunoscută numită SERES care are sediul în California, a fost fondată de chinezi în 2016 şi are o filială şi în China.

SERES SF 5 a fost prezentat la salonul de la Guangzhou în 2019. SERES spunea că vrea să deschidă o fabrică în SUA, dar nimic nu s-a concretizat.

Noul model va fi disponibil în magazinele Huawei din China începând cu 21 aprilie. Disponibil în China la 31.000 euro (tracţiune integrală) şi 27.000 euro (2WD), noul SERES SF5 vine în patru culori.

Huawei vrea să devină un nume important în domeniul componentelor auto. Maşina SF 5 va fi vândută sub brandul Zhixuan sub care Huawei vinde produsele unor companii partenere, la care însă a contribuit la partea de hardware şi software.

"Noul SERES SF5, echipat cu HUAWEI DriveONE Three-in-One Electric Drive, oferă flexibilitate utilizatorilor, cu o autonomie de 180 km în modul electric pur pentru a satisface nevoile navetiştilor zilnici din oraş şi de peste 1.000 km în modul de autonomie extinsă pentru călătorii pe distanţe lungi", spun cei de la Huawei.

Noul SERES SF5 are un mod de reîncărcare de urgenţă, de la vehicul la vehicul (vehicle-to-vehicle, V2V), care poate furniza energie vehiculelor izolate în zone greu accesibile. De asemenea, maşina este prevăzută cu modul de alimentare cu energie vehicul la încărcare (vehicle-to-load, V2L) pentru aparate radio şi alte echipamente, mai spun cei de la Huawei.

Publicat în Mapamond

După ce compania Nike a anunţat că nu va folosi bumbac cultivat în regiunea Xinjiang din China, utilizatorii platformelor social media din China s-au revoltat şi au început să îşi ardă adidaşii, relatează Insider. Compania de produse sportive se confruntă cu critici aspre şi un boicot iniţiat pe platforma social media chineză Weibo după ce a publicat un comunicat în care a scos în evidenţă folosirea muncii forţate a uigurilor în Xinjiang.
Comunicatul nu a fost datat, dar a fost publicat online după ce Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie şi Canada au impus sancţiuni împotriva unor oficiali chinezi acuzaţi că ar fi responsabili de încălcarea drepturilor omului în Xinjiang. China a răspuns impunând sancţiuni împotriva unor instituţii europene şi parlamentari din blocul comunitar.
„Suntem îngrijoraţi de relatările privind munca forţată din, şi legată de, Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang (XUAR). Nike nu foloseşte produse din XUAR şi am confirmat cu furnizorii noştri că nici ei nu folosesc materiale textile din regiune”, afirmă Nike.
Comunicatul a declanşat o furtună în China joi când capturi de ecran şi traduceri ale acestuia au fost amplu distribuite pe Weibo, cea mai populară platformă social media din această ţară, peste un milion de postări despre brand apărând în doar 6 ore. Utilizatorii platformei social media au început să posteze înregistrări video cu ei dându-şi foc la adidaşii Nike Air Jordans şi Air Force 1s, unele din aceste videoclipuri fiind distribuite de peste 100.000 de ori.
„Mi-am dat foc la toţi adidaşii Nike. E o chestie de mândrie naţională. Nu vom fi umiliţi”, a scris un alt utilizator cu ID-ul Xuanxuan Mingying.
Arderea adidaşilor şi ura la adresa Nike este o răsturnare cu 180 de grade întrucât brandul are de mult timp fani dedicaţi în China, adesea apărând războaie de licitaţii pentru adidaşii în ediţie limitată care se bucură şi de o piaţă neagră semnificativă pe platformele social media din această ţară.
Comunicate emise de branduri ca Adidas, GAP, Fila sau Zara care au anunţat că nu vor folosi bumbac din China au dus la adăugarea lor pe „lista neagră” a utilizatorilor de pe Weibo.

Publicat în Mapamond

Peste 30 de state aşteaptă să se alăture băncii de dezvoltare înfiinţate de China - Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB), adăugându-se celor 57 de membri fondatori, a afirmat preşedintele AIIB, Jin Liqun, transmite Reuters.
În pofida opoziţiei autorităţilor de la Washington, aproape toţi aliaţii importanţi ai SUA — Australia, Marea Britanie, Germania, Italia, Coreea de Sud şi Filipine — s-au alăturat AIIB.
China a dat asigurări că va fi o instituţie internaţională şi nu va fi folosită pentru extinderea influenţei.
În prezent reprezentanţii AIIB lucrează la acceptarea noilor state membre, a explicat Jin Liqun, adăugând că şi Hong Kong ar putea deveni membru.
"Hong Kong este un centru financiar internaţional şi va facilita finanţarea AIIB. De exemplu, AIIB poate emite obligaţiuni în Hong Kong şi putem face swap-uri valutare cu Hong Kong", a adăugat oficialul chinez.
"În ultimii doi ani, ne-am atins obiectivul de a-i convinge pe toţi membrii — acum avem 57 — şi peste 30 de alte state aşteaptă cu nerăbdare să ni se alăture", a declarat şeful AIIB, fără a preciza despre ce ţări este vorba.
Statele fondatoare ale AIIB intenţionează să demareze operaţiunile viitoarei bănci în a doua jumătate a acestui an.
Printre cele 57 de state fondatoare ale viitoarei AIIB se regăsesc patru din cele cinci state membre ale Consiliului de Securitate al ONU, 14 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi 21 din cele 34 de state membre ale OECD. Excepţiile notabile sunt SUA şi Japonia, care nici nu au depus o cerere pentru a deveni membre fondatoare, precum şi Taiwanul, stat al cărui cerere a fost refuzată de Beijing pe motivul disputelor existente în legătură cu numele pe care Taiwanul ar trebui să îl folosească în cererea sa.
Cu un capital autorizat de 100 de miliarde de dolari, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) intenţionează să stimuleze investiţiile în infrastructurile de transport, energie şi telecomunicaţii din Asia. AIIB este văzută drept un rival pentru Banca Mondială şi Asian Development Bank, instituţii financiare dominate de statele occidentale.

Publicat în Mapamond
Marți, 29 Martie 2016 00:00

Oraşele nenăscute

Pe teritoriul Chinei se află sute de oraşe care au aproape tot ceea ce presupune un stil de viaţă urban modern: complexuri de apartamente, faleze, zgârie-nori, monumente. Totul cu excepţia unui element major: locuitorii.
Aceste oraşe misterioase şi complet goale fac parte dintr-un proiect amplu al Chinei de a reloca 250 de milioane de cetăţeni care locuiesc în prezent în zone rurale în zone urbane până în anul 2026 şi există deja zeci de asemenea locaţii gata să fie populate.
Fotograful Kai Caemmerer a fost fascinat de aceste planuri urbane şi în 2015 a călătorit în China pentru a le vizita şi explora. Colecţia sa de fotografii „Oraşele nenăscute” ilustrează un concept cu totul aparte de dezvoltare urbană.
„Spre deosebire de America, unde oraşele se dezvoltă treptat şi cresc în funcţie de economia locală, aceste noi oraşe chineze sunt construite până în stadiul final înainte de a începe popularea lor „, a declarat Caemmarer pentru Business Insider, citat de publicaţia The Independent.
Noile zone rezidenţiale sunt adesea oraşe satelit dezvoltate în jurul unui oraş mai vechi. Fiind fotograf specializat pe arhitectură, aceste oraşe goale l-au fascinat imediat, noţiunea modernă de oraş-fantomă devenind extrem de atrăgătoare într-un mod destul de ciudat, a declarat Kai.
Caemmarer a locuit timp de 80 de zile în oraşe aflate în apropierea acestor locuri stranii pentru a veni în fiecare dimineaţă, la răsărit şi în fiecare seară, la apus, să le fotografieze. Fotograful a descris experienţa drept „ireală” şi „surprinzătoare”. În rarele ocazii în care s-a întâlnit cu oameni, aceştia erau intrigaţi mai curând de aspectul arhaic şi supradimensionat al aparatului său foto decât de prezenţa sa acolo.
„Aceste imagini documentează un moment complex al urbanizării Chinei”, spune Caemmerer. „Multe dintre noile oraşe nu vor fi complet populate şi locuite mai devreme de 15-25 de ani de la începerea construcţiei. În prezent nu putem decât să ne imaginăm cum va arăta viaţa locuitorilor de aici.”

Publicat în Mozaic

Rezervele valutare ale Chinei au atins în ianuarie cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care Banca Centrală a Chinei (PBOC) a vândut dolari pentru a susţine cursul de schimb al yuanului, informează AFP.
Potrivit datelor publicate pe pagina de Internet a PBOC, în cursul lunii ianuarie rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu 99,5 miliarde de dolari până la aproximativ 3.200 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat după luna mai 2012.
În ultima perioadă îngrijorările cu privire la economia chineză au dus la deprecierea monedei naţionale (yuanul) până la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În încercarea de a opri deprecierea yuanului, Banca Centrală a Chinei vinde dolari, însă în paralel autorităţile de la Beijing încearcă să pună capăt tendinţei de fugă a capitalurilor.
Unii analişti susţin că yuanul chinez va continua să se deprecieze în acest an, punând sub semnul întrebării capacitatea Beijingului de a pune capăt acestei tendinţe. „Deşi rezervele rămase reprezintă o sumă substanţială, ritmul rapid în care acestea s-au redus în ultimele luni pur şi simplu nu este sustenabil”, apreciază economistul IHS Global Insight, Rajiv Biswas.
În încercarea de a pune capăt acestei hemoragii, China a înăsprit unele mecanisme de control a capitalurilor, astfel că declinul rezervelor a fost mai mic în luna ianuarie decât în luna decembrie, când au înregistrat o contracţie record de 108 miliarde de dolari. „Încetinirea ritmului de scădere a rezervelor sugerează că unele restriccţii impuse în ianuarie au dat roade”, a apreciat Shen Jianguang, analist la Mizuho Securities.
Principalul organism de planificare economică din China, Comisia Naţională de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), a anunţat săptămâna trecută că pentru 2016 a fost fixat un obiectiv de creştere economică cuprins între 6,5 şi 7,0 %, o recunoaştere a faptului ritmul de creştere al economiei chineze va continua să încetinească, după ce în 2015 a înregistrat cel mai mic avans din ultimii 25 de ani.
Investitorii din întreaga lume urmăresc cu atenţie încetinirea celei de a doua economii mondiale, care a provocat turbulenţe pe pieţele financiare.

Publicat în Mapamond

China s-a confruntat cu o deşertificare mai puţin gravă în ultimul deceniu, datele statistice oficiale indicând că suprafaţa afectată de acest fenomen a fost mai mică, a anunţat autoritatea forestieră din această ţară, citată de agenţia de presă Xinhua.
La sfârşitul anului 2014, zonele deşertificate din China totalizau aproximativ 27,2 la sută din teritoriul ţării, în scădere cu 12.120 de kilometri pătraţi faţă de sondajul precedent, din anul 2009, potrivit unui studiu efectuat de Administraţia de Stat a Pădurilor din China.
Între cauzele deşertificării menţionate de site-urile de mediu se numără o serie de factori, singuri sau în combinaţie, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenului agricol, suprapăşunatul şi defrişările pentru obţinerea de materiale combustibile sau de construcţie.
De menţionat că această ţară se află în Top 10 al ţărilor cu cele mai întinse păduri din lume, ocupând poziţia a cincea cu 703.092 kilometri pătraţi, după Rusia cu 2,297 milioane de kilometri pătraţi, Brazilia cu 1,844 milioane de kilometri pătraţi, Canada cu 1,197 milioane de kilometri pătraţi şi SUA cu 1,170 milioane de kilometri pătraţi. China este urmată în acest Top 10 de Australia, Congo, Argentina, Indonezia, India.
Totuşi, China deţine cea mai mică suprafaţă de păduri raportată la suprafaţa totală a ţării de 1.821.000 kilometri pătraţi, procentul fiind de numai de 18,21 la sută, faţă de 40,45 la sută în Rusia, 56,10 la sută în Brazilia, 31,06 la sută în Canada, 30,84 la sută în SUA, 19 la sută în Australia, 52 la sută în Congo, 34 la sută în Argentina, 46,46 la sută în Indonezia şi 23,68 la sută în India, conform site-ului 10mosttoday.com.

Publicat în Mapamond

Cei mai mari producători auto din lume au început să-şi reducă producţia, salariile şi alte costuri în China, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, chiar dacă directorii prezenţi la Salonul auto de la Frankfurt încearcă să minimalizeze efectele încetinirii de pe piaţa chineză.

FAW-VW, societatea mixtă deţinută de grupul german Volkswagen (VW) în China, anulează bonusurile pentru angajaţi şi reduce schimburile la fabricile sale de lângă Changchun, susţin sursele. Audi, divizia de lux a VW, a redus numărul de zile lucrătoare la uzinele sale din China, din cauza cererii mai scăzute pentru modelele sale.

Rivala germană BMW a anunţat marţi reducerea numărului de maşini produse în China.

„Speranţele companiilor auto privind redresarea pieţei chineze sunt scăzute”, a apreciat analistul Clemens Wasner de la firma de consultanţă auto EFS.

Vânzările auto în China au scăzut în august pentru a cincea lună consecutiv, din cauza reducerii cererii, pe fondul încetinirii economiei şi a declinului pieţelor bursiere. Asociaţia Producătorilor Auto din China (CAAM) încearcă să influenţeze Guvernul să introducă măsuri de stimulare: înjumătăţirea taxei de 10% percepută la achiziţionarea vehiculelor, majorarea numărului de maşini pe care le pot achiziţiona consumatorii şi accelerarea înlocuirii autoturismelor vechi pentru a stimula cererea.

Asociaţia Producătorilor Auto din China a anunţat săptămâna trecută că vânzările de autoturisme au scăzut cu 3,4%, la 1,42 milioane de unităţi, după un declin de 6,6% în iulie şi 3,4% în iunie. Livrările de autoturisme, SUV-uri şi vehicule cu utilizare multiplă au înregistrat în august un recul de 3%, la aproximativ 1,66 milioane de unităţi.

În iulie, General Motors a anunţat că va investi cinci miliarde de dolari în noi modele ce vor fi lansate pe pieţele emergente, inclusiv în China. Compania cu sediul în Detroit a vândut 248.815 de vehicule pe piaţa chineză în august, cu 4,8% mai puţine decât în perioada similară din 2014. În primele opt luni din acest an, livrările au urcat cu 2,3%, la 2,2 milioane de unităţi.

Societăţile mixte ale Ford din China au contribuit cu 411 milioane de dolari la profitul înainte de taxe înregistrat de producătorul auto american în trimestrul doi din 2015. Vânzările Ford în China au scăzut luna trecută cu 3%, la 79.608 vehicule, în timp ce, în perioada ianuarie — august 2015, s-a înregistrat un declin de 1%, la 700.196 unităţi.

Consumatorii din China vor cumpăra anul acesta mai mult de 20 de milioane de vehicule, faţă de peste 17 milioane în SUA, apreciază analiştii.

Recent, CAAM şi-a înrăutăţit estimările privind ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule în acest an, până la 3%. Anterior, Asociaţia prognoza că vânzările de vehicule de pasageri şi comerciale vor creşte cu 7% în acest an, până la 25,1 milioane unităţi.

Menţinerea unor marje operaţionale de două cifre oferite de piaţa auto din China în ultimii ani este o operaţiune dificilă, în condiţiile în care economia chineză înregistrează cel mai lent ritm de creştere din ultimii 15 de ani, iar dealerii auto strâng cureaua pentru a pune capăt scăderii marjelor.

Publicat în Mapamond

Potrivit unui raport furnizat de Banca Mondială pentru Green Report, autorităţile de la Beijing au adoptat încă din 2008 abordarea economiei circulare ca o componentă de bază a strategiei de dezvoltare durabilă. Obiectivul final al abordării economiei circulare este de a realiza decuplarea creşterii economice de epuizarea resurselor naturale şi degradarea mediului. Guvernul chinez a promovat economia circulară atât prin legislaţie, reformă politică, proiecte-pilot, dar şi prin activităţi de monitorizare şi evaluare. Potrivit documentului Băncii Mondiale, economia circulară a devenit un element central al strategiei de dezvoltare durabilă a Chinei şi oferă sisteme bazate pe soluţii practice pentru a promova o eficienţă îmbunătăţită a resurselor materiale şi a consumului de energie. Deşi abordarea economiei circulare a impus iniţial o creştere a costurilor, multe dintre soluţiile oferite s-au dovedit a fi avantajoase din punct de vedere economic. În afară de reciclarea deşeurilor, un alt aspect esenţial al economiei circulare este ideea de a promova materiale non-toxice.

Potrivit Asociaţiei Economiei Circulare din China, un grup format din reprezentanţi ai autoritaţilor şi mediului de afaceri, economia circulară din această ţară a crescut cu 15% anual, în medie, în perioada 2006 – 2010. Pentru anul în curs, valoarea proiectelor dezvoltate în cadrul acestei economii este estimată să crească la peste 295 de miliarde de dolari, faţă de 164 miliarde de dolari cât era la sfârşitul anului 2010. Unul dintre primele lucruri pe care China l-a făcut în implementarea acestui model economic a fost să construiască parcuri industriale de reciclare a deşeurilor, cum ar fi Tianjin Ziya. Deschis în anul 2006, parcul industrial este ocupat de peste 120 de companii cu o capacitate de reciclare a 1,5 milioane de tone de deşeuri, inclusiv electronice, vehicule, cauciuc şi plastic. În fiecare an, parcul poate furniza 400.000 de tone de cupru şi 150.000 de tone de aluminiu, printre alte materiale.

De asemenea, parcul industrial Tianjin Ziya a devenit un model în reciclarea apelor uzate. În prezent 100% din apa folosită este reutilizată mulţumită unui mix integrat de colectare şi tratare a apelor uzate. Alte companii chineze au găsit modalităţi inovatoare de a utiliza complet materiile prime. De exemplu, Shanghai-Baosteel, companie producătoare de oţel, a găsit, prin intermediul filialei sale Baosteel Magnetic, o modalitate de a folosi absolut tot metalul, inclusiv rugina şi reziduurile de zinc care se acumulează pe materiale magnetice. Produse fabricate din aceste reziduuri sunt folosite în computere, iluminat, ecrane de înaltă definiţie sau electronice auto de înaltă performanţă. De asemenea, compania a dezvoltat un material din oxid de fier potrivit pentru baterii fosfat acid-fier-litiu. Grupul Shandong Tranlin, un producător de hârtie, a dezvoltat o tehnologie prin care poate procesa paiele de grâu sau orez în produsele sale de hârtie. 

 

Europenii fac primii paşi spre economia circulară

 

Raportul „Eficienţa Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară” a fost votat cu o majoritate de 394 de voturi, 197 împotrivă şi 82 de abţineri, în plenul Parlamentului European.

Votul vine după ce Comisia Europeană a anulat, la finele anului trecut, proiectul pilot „Economie Circulară: Deşeuri şi Resurse”, cu promisiunea că va consolida propunerea legislativă. Potrivit textului raportului, Uniunea Europeană trebuie să utilizeze mai eficient resursele sale naturale. O creştere de 30% în productivitatea resurselor până în 2030 ar putea creşte PIB-ul Uniunii cu aproape 1% şi ar putea crea 2 milioane de locuri de muncă suplimentare, durabile. Dar pentru a obţine această creştere, UE are nevoie de obiective obligatorii de reducere a deşeurilor, de o revizuire a legislaţiei privind ecodesignul şi de măsuri de deconectare a creşterii economice de utilizarea resurselor, mai spun ei, cerând Comisiei Europene să facă propuneri legislative în acest sens până la sfârşitul anului 2015. Potrivit datelor existente, Europa este mai dependentă de resursele importate decât orice altă regiune a lumii şi multe resurse se vor epuiza în termen relativ scurt.

Îmbunătăţirea utilizării resurselor ar putea duce la economii nete substanţiale pentru companiile, autorităţile publice şi consumatorii din UE, estimate la 600 miliarde de euro sau 8% din cifra de afaceri anuală, reducând emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră cu 2-4%. 

Publicat în Mapamond

Preşedintele reţelei de căi ferate din Rusia, Vladimir Yakunin, pune pe picioare un plan ambiţios de a lega ţara sa de statul Alaska, printr-un pod uriaş - utlima piesă care să unească drumurile din Statele Unite, Europa şi Rusia. Planul a fost anunţat în luna martie, iar în prezent, Yakunin negociază cu guvernul chinez care caută la rândul său să-şi îmbunătăţească infrastructura naţională.

Podul peste strâmtoarea Bering ar fi doar primul pas. Proiectul ar include şi consolidarea infrastructurii rutiere din Alaska astfel încât izolata localitate Nome, unde ar începe podul, să fie legată de restul statului. Drumurile din Rusia ar urma, de asemenea, să fie îmbunătăţite, un proiect în acest sens fiind construcţia unei autostrăzi care să urmeze traseul căii ferate trans-siberiene. Practic, ar fi vorba despre aproape 10.000 de kilometri, iar Yakunin ar vrea să reabiliteze şi infrastructura ferată din Rusia.

În opinia sa, podul ar putea deschide o rută profitabilă de comerţ, dar şi de turism. „Acesta este un proiect între două state, între două civilizaţii”, a explicat el.

Costurile proiectului sunt estimate să ajungă la mai multe mii de miliarde de dolari, iar distanţa ar fi de 21.000 de kilometri. 

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 2