Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi a semnat un protocol de colaborare cu Consiliul Judeţean Galaţi în vederea susţinerii proiectului de cercetare "Centrul integrat multidisciplinar pentru cercetare de interfaţă dermatologică CIMCID"/"Multidisciplinary Integrated Center of Dermatological Interface Research MICDIR".
Principalele obiective de cercetare vizează diagnosticarea precoce şi tratamentul cancerului de piele, acţiunea unor produse dermato-cosmetice asupra pielii şi organismului, determinării la nivel cutanat în diverse patologii cu fotoexpunere în diverse regiuni de la nivel mondial.
"Activitatea de cercetare se va derula în incinta Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva“, Pavilionul nou, Dermatologie Venerologie, în spaţiile didactice şi de cercetare existente, utilizând aparatura medicală din dotarea secţiei precum şi echipamente achiziţionate de Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi. Centrul de cercetare va avea o structură multidisciplinară, cu specialişti din România (Galaţi, Bucureşti, Timişoara), Finlanda şi Africa de Sud", a declarat Prorectorul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, dr. Alexandru Nechifor.
Obiectivul comun al celor două părţi semnatare este de a valorifica la maxim potenţialul de cercetare, dezvoltare şi inovare, care vizează interesul public general, dar şi de susţinere a aspiraţiei către excelenţă în educaţie şi cercetare prin internaţionalizarea activităţilor şi creşterea vizibilităţii. Protocolul semnat astăzi, 28 octombrie 2021, este valabil 10 ani.

Cel mai puternic centru din ţară de cercetare în domeniul dermatologiei

"Ne dorim să dezvoltăm la Galaţi, în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase, cel mai puternic centru din ţară de cercetare în domeniul dermatologiei. Am încheiat o colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos“, astfel încât medici specialişti, profesori universitari, chimişti, farmacişti, biologi şi cercetători din străinătate să studieze la Galaţi noi tratamente pentru cancerul de piele, metode de depistare precoce a acestei maladii cumplite sau noi soluţii medicale pentru diverse boli de piele. În cadrul centrului vor fi testate şi diverse preparate dermato-cosmetice care au nevoie de studii medicale pentru a fi utilizate şi vor fi cercetate beneficiile pe care le au asupra pielii apele saline şi termale din ţara noastră. Va fi un centru axat pe inovaţie şi dezvoltare, mai ales că va beneficia şi de aportul unor specialişti din Finlanda şi Africa de Sud", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Centrul dispune deja de aparatură medicală de ultimă generaţie, achiziţionată de către Consiliul Judeţean, pentru diagnosticarea cancerului de piele şi a unei game largi de afecţiuni cutanate, iar Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi va dota centrul şi cu alte echipamente medicale.

Publicat în Comunitate

În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National

Efectele unei nopţi dormite prost sunt mult mai grele decât s-ar putea imagina - este concluzia unui nou studiu publicat la începutul lunii noiembrie, în cadrul săptămânii obezităţii, relatează slate.fr.

Cercetările, desfăşurate de centrul medical Cedars-Sinai din Los Angeles, au vizat felul în care privarea de somn şi regimurile alimentare prea grase pot afecta, în acelaşi fel, sensibilitatea la insulină şi, prin urmare, induce obezitatea (sensibilitatea la insulină, hormon esenţial în reglarea funcţiei ţesutului adipos, este puternic legată de greutatea în exces).

Cercetările efectuate la Cedars-Sinai arată efectiv că privarea de un somn bun o singură noapte are asupra sensibilităţii la insulină acelaşi efect negativ ca şase luni de regim foarte gras: "Când corpul devine mai puţin sensibil la insulină (cu alte cuvinte, rezistent la insulină), este nevoit să producă mai multă pentru a menţine glicemia la un nivel stabil. Acest lucru poate duce eventual la un diabet de tip 2, boală care împiedică insulina din corp să răspundă corect — există prea mult zahăr în sânge. Diabetul se asociază cu o serie de complicaţii serioase, printre care boli cardiace. Oamenii obezi riscă mai mult să dezvolte o rezistenţă la insulină şi, prin urmare, să facă diabet", arată cercetătorii.

"Studiul nostru sugerează că o noapte de privare totală de somn poate fi la fel de dăunătoare pentru sensibilitatea la insulină ca şase luni de regim alimentar foarte bogat în substanţe grase. Cercetarea demonstrează importanţa unui somn bun pentru menţinerea nivelurilor de glicemie şi reducerea riscurilor de boli metabolice, cum ar fi obezitatea şi diabetul", precizează unul dintre medicii implicaţi în studiul desfăşurat pe câini, doctorul Broussard.

Fundaţia Naţională pentru Somn, asociaţie americană, a apelat la şase experţi în somn şi alţi 12 experţi medicali pentru a stabili numărul necesar de ore de somn pentru fiecare vârstă. Recomandările acestora au fost de 14-17 ore de somn pentru nou-născuţi (0-3 luni), 12-15 pentru bebeluşii între 4 şi 11 luni, 11-14 ore pentru copiii foarte mici, între 1 şi 2 ani, 10-13 ore pentru preşcolari (3-5 ani), 9-11 ore pentru şcolari (6-13 ani), 8-10 ore pentru adolescenţi (14-17 ani), 7-9 ore pentru tinerii adulţi (18-25 de ani), tot 7-9 ore pentru adulţi (24-64 de ani) şi 7-8 ore pentru vârstnici (peste 65 de ani).

Publicat în Sanatate

Comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decât capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în România fiind mai mic chiar decât cel din1920, arată un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. "În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie. (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu", se arată în studiu.

În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. România a ajuns chiar ca în 2014 să aibă mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920, situaţie care trebuie să creeeze îngrijorare. "La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani", afirmă experţii KeysFin.

După Revoluţie, odată cu libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale. Astfel, România a ajuns să importe mai mult decât produce, să depindă de ce oferă străinii şi să exploateze prea puţin proverbiala inteligenţă românească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice.

Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.

Una dintre cauze este migrarea activităţii creative în afara României, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială. "Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM", afirmă Leonte. Astfel în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în România, 2.661 au fost înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European.

Situaţia este similară şi în cazul mărcilor. În timp ce în 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014 numărul lor a scăzut la 10.763.

Statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia românească, arată studiul KeysFin. "Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (...) Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei", afirmă experţii agenţiei.

O soluţie pentru această situaţie ar putea veni prin susţinerea institutelor de cercetare-dezvoltare, laboratoarelor private, instituţiilor de învăţământ superior şi staţiunilor didactice, care nu dispun de dotări la standarde competitive şi de fonduri cu care să susţină efortul creativ, potrivit studiului.

Studiile recente arată că în principiu 80% din valoarea unei afaceri este dată de bunurile intangibile, faţă de 20%, cât era apreciată în trecut. Aşa se explică practic diferenţa dintre valoarea unei companii aşa cum rezultă din documentele contabile şi valoarea de piaţă a acesteia, brandul având un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în Uniune.

Taxele pentru o înregistrare de marcă în UE pornesc de la 900 de euro. O sumă destul de mare, care descurajează pe mulţi, având în vedere că la OSIM, taxele pleacă de la 200 de euro. Important este că, spre deosebire de marca înregistrată în România, la OSIM, o marcă comunitară, odată înregistrată, oferă protecţie nu doar în România, ci în toate statele membre UE.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.

Publicat în Economie