Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă că a dispus aplicarea imediată de măsuri menite să protejeze efectivele de rumegătoare mici din ţara noastră de contaminare cu variola ovinelor şi caprinelor, după confirmarea acestei boli în patru ferme de ovine din Spania, în regiunile Andaluzia şi Castilia-La Mancha, şi după notificarea de alte noi suspiciuni.
"În contextul în care ţara noastră este liberă de boală (fără aplicarea unui program de vaccinare), se aplică prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului şi actelor delegate, inclusiv cele care au drept scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală. Astfel, măsurile dispuse de ANSVSA privesc: informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a tuturor persoanelor implicate în activitatea de comerţ cu rumegătoare, privind situaţia epidemiologică din Spania; instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoaşterea semnelor clinice de boală, în conformitate cu specificaţiile Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH); instrucţiuni în teritoriu pentru monitorizarea stării de sănătate a animalelor introduse în România din Spania", se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, transmis joi Agerpres.
Variola ovină şi caprină este o boală infecţioasă virală, notificabilă obligatoriu la Comisia Europeană şi la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, care afectează ovinele şi caprinele şi care poate avea un impact sever asupra populaţiilor de animale în cauză şi asupra profitabilităţii creşterii animalelor, cauzând perturbări ale circulaţiei acestor animale şi ale produselor provenite de la acestea, în interiorul Uniunii, precum şi ale exporturilor către ţări terţe.
Comisia Europeană a adoptat în data de 21 septembrie 2022, Decizia de punere în aplicare nr. 2022/1639 a Comisiei, privind anumite măsuri de urgenţă provizorii, referitoare la variola ovină şi caprină în Spania.
În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687 a fost stabilită o zonă de restricţii, care cuprinde zone de protecţie şi de supraveghere, în care se aplică măsurile generale de control al bolilor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/687, pentru a preveni răspândirea bolii.
ANSVSA precizează că România nu realizează activităţi de comerţ intracomunitar sau de import cu animale din speciile receptive la variolă ovină şi caprină şi nici cu produse sau cu subproduse provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de boală fără vaccinare.
Variola ovinelor şi variola caprinelor evoluează endemic în Africa, la nord de Ecuator, Orientul Mijlociu, Turcia şi unele părţi ale Asiei, fiind considerate boli exotice pentru Uniunea Europeană (UE), cu toate că au fost înregistrate focare în Bulgaria (2013) şi în Grecia (2016).

Publicat în National

Se întâmplă în municipiul Galați, iar fapta a fost sesizată astăzi, 05 iulie, de o gălățeancă care a postat fotografia cu cele două animale legate de stâlp, pe Facebook, într-un grup dedicat protecției animalelor din Galați.

"În față la Club King, la Mașniță, au fost lăsate și legate cu o funie de un stâlp... ", este mesajul femeii, care însoțea poza și relata fapta mai puțin obișnuită.

Având în vedere canicula de afară, sănătatea animalelor era pusă în pericol.

"Totuși, le-a dat cineva drumul? A intervenit cineva? Săracele animale, or să moară de sete... Doamne, ce oameni, în ce lume trăim... / Țară primitivă!!! Legate în halul ăla?! Fără apă pe căldurile astea... Sper să plătească pentru fapta lui!", s-au arătat îngrijorați gălățenii.

Animalele au fost dezlegate și luate de către stăpân după zeci de minute, atunci când bărbatul și-a terminat de făcut cumpărăturile, acesta fiind și motivul pentru care a recurs la gestul de a le lega de stâlp: pentru a intra în magazinul din apropiere.

"Le-a luat cineva de acolo de la 13:30, nu am stat în permanență să le supraveghez... Oamenii care erau acolo au văzut când au fost legate, spuneau că "stăpânul" era intrat în market... ", a revenit asupra postării gălățeanca.

Se pare că nu este prima dată când aceste capre sunt văzute prin oraș.

"Acum câteva zile erau și în Micro 13b... Umblau singure și dezorientate./ Nu e prima dată când sunt lăsate libere printre mașini în zona General și Mașniță. Sunt ale unui bătrân care locuiește pe la casele din zonă. Asta zic cei de pe acolo", spun gălățenii.

De la gălățeanca care a făcut publică situația aflăm că: "Nimeni nu-i face nimic stăpânului de fiecare dată când le lasă așa, ar fi mai bine să vină cineva de la stat să le ducă la un centru sau măcar să vadă în ce condiții stau! Nu le hrănește și niciodată nu are grijă de ele. Mereu le lasă pe stradă așa... ".

Rămâne de văzut dacă autoritățile se vor sesiza în acest caz, concluzia gălățencei fiind una fără speranță: "Cei de la poliție nu-și fac treaba pentru noi, oamenii, dar pentru animale nici atât!", a reacționat aceasta când a fost sfătuită să sune la poliție.

sursa foto: facebook - Andra Andreea

Publicat în Eveniment

Străzile Galaţiului au fost invadate de colindători. Peste 400 de colindători din mai multe judeţe ale ţării, Republica Moldova şi Ucraina au defilat într-o paradă a obiceiurilor de Crăciun. Au fost scoase la lumină tradiţii şi obiceiuri ştiute doar de bătrâni şi păstrate din generaţie în generaţie. Capre, pluguri, mascaţi, mocănaşi, moşoaie şi jieni au deschis sărbătoarea Naşterii Domnului. Totul s-a întâmplat în cadrulş Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri, devenit de acum el însuşi o tradiţie la Galaţi. După ce au primit binecuvântarea arhiepiscopului Casian Crăciun, colindătorii au început un adevărat regal de datini şi obiceiuri. Aşa au fost scoase la lumină, din negura timpului, datini ca ţiganul, mascaţii, căiuţii, ciorile, plugul cu babele, colindiţa, ursul, jienii, moşoaiele... 

„Este o tradiţie la noi, la Luncaviţa, în Tulcea. Moşoaiele se numesc. Sunt flăcăi mascaţi şi cu tălăngi care vin la gospodari să anunţe urătorii. Chiar dacă gospodarul doarme, tălăngile îl trezesc”, a spus Gheorghe Trandafir de la Tulcea. 

Vecinii din Vaslui au venit şi ei la Galaţi cu tot felul de datini, dar mai ales cu un colind de ceată bărbătească. Colindele sunt partea cea mai frumnoasă a tradiţiilor noastre din zonă. De la Pogoanele, din Vaslui, am venit şi mai ales special este colindul de ceată bărbătească, care este cuprins în patrimoniul cultural UNESCO”, a spus Dumitru Andrei din Vaslui. 

Au fost topt felul de urşi şi capre, dar copiii colindători din Agăş, Bacău, îmbrăcaţi în costumele lor de urşi, au luat ochii spectatorilor adunaţi în piaţa din faţa Catedralei. 

„Noi ţinem tradiţia asta, de a juca ursul, din bătrâni. Costumele sunt din pădure, de la vânătorii care ne dau pieile urşilor vânaţi”, a spus unul dintre copiii colindători, care nu păreau deloc deranjaţi de blănile grele de urs care le alcătuiau costumele. 

Tocmai de la Reni, din Ucraina, a sosit şi un grup de colindători condus de profesorul Ion Stroia. „Deşi noi ţinem pe rit vechi sărbătorile, am venit aici, la Galaţi, acum, să arătăm care sunt datinile noastre. Avem nişte colinde speciale pentru zona de sud a Basarabiei, pe care o şi reprezentăm“, a spus Ion Stroia. Apoi a urmat marşul prin oraş. Colindele, caprele, steaua şi sorcova au atras atenţia trecătorilor şi au scos la balcoane şi la porţi localnicii atraşi de vacarmul de pe stradă, iar pentru turişti a fost o surpriză de neuitat. Pentru gălăţeni, care s-au declarat încântaţi, a fost o zi de sărbătoare. S-au auzit buhaiuri şi pocnete din bici în atmosfera unui Crăciun poposit cu câteva zile mai devreme. Alaiul de colindători s-a oprit apoi în faţa Dramaticului Gălăţean, unde au încins horă mare.

Publicat în Eveniment