Final de săptămână cu multe turnee de pregătire în handbalul juvenil. La Brăila, sala LPS a găzduit duminică prima ediţie a Memorialului Ion Bucovală, competiţie rezervată junioarelor 4. Primul loc a fost adjudecat de ACS Lucian Bute, antrenor Nicoleta Vlad, care a obţinut trei victorii. Lotul olimpicelor: Sofia Vasilache, care a fost aleasă MVP-ul turneului, Larisa Tufă, Giulia Ştefan, Ilinca Bălan, Miruna Zăbavă, Eveline Şandru, Cosmina Durac, Deea Lihnic, Beatrice Hotnog, Marina Dudu, Ştefania Toader şi Rebeca Ramazzotto.
Pe treapta a treia a podiumului a urcat Viitorul Oţelul, cu două victorii din trei meciuri disputate. Echipa gălăţeană antrenată de Daciana Balaban, Cătălina Cioaric şi Alla Sheiko a avut un tur de forţă început sâmbătă la Călăraşi la Cupa Fair-Play, de unde s-au întors după alte 5 meciuri cu locul 2. Lotul folosit la cele două competiţii: Alexia Teodorescu, Theodora Braşoveanu-Denisa Şalabină, Alexandra Lupu, Larisa Sânpetru, Gloria Docan, Mara Buduruţă, Măriuca Stângă, Maria Carp, Ştefania Tudorache, Beatrice Dulcescu, Andra Homler, Mara Ştefan, Ramona Costea, Mădălina Cardon, Beatrice Balaban, Anastasia Tudorache, Andreea Podaru.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva va înfiinţa, în cursul campaniei de împăduriri de toamnă din acest an, alte 60 de hectare de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii, cu o lungime de circa 20 de kilometri, în judeţele Călăraşi şi Brăila.
Din acestea, 22 de hectare vor fi plantate în proximitatea autostrăzii A2, încă 8 hectare în apropierea drumului naţional DN 3 şi alte 30 de hectare perdele forestiere pentru protejarea drumului naţional DN 2B.
Pentru înfiinţarea acestor perdele forestiere vor fi plantaţi circa 300.000 de puieţi forestieri.
În ultimii opt ani, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a înfiinţat 233 hectare perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii, cu o lungime totală de circa 77 de kilometri.
Programul actual de înfiinţare a perdelelor forestiere prevede 36 de obiective de investiţii, cu o suprafaţă totală de 712,42 hectare, pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale din judeţele Arad, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi Vrancea.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional, informează Biroul de presă al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

O reţea de promovare a potenţialului turistic din zonele pescăreşti Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Mostiştei a fost lansată de patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăşeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

În cadrul acestui proiect despre care Monitorul de Galaţi a mai scris AICI, vineri, 30 septembrie, la Galaţi, a fost lansat site-ul de promovare https://turismpescaresc.ro/ a celor 4 teritorii promovate la nivelul parteneriatului şi nu numai.

Totodată, timp de 3 zile, au fost prezenţi, la Galaţi, reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai ONG-urilor, IMM-urilor, pescarilor şi presei din cele patru teritorii, care au participat la o serie de sesiuni de discuţii, urmate de vizite la obiective cu potenţial de dezvoltare turistică cu specific pescăresc. Au fost vizitate Faleza Dunării, Muzeul Viu „Vatra cu Dor” al renumitului artist Paul Buţa, de la Şiviţa (foto ↓), Crama Bratu, Iani`s Lake Braniştea, Zona de Agrement Zătun, Muzeul Zonei Pescăreşti de la Gârboavele, precum şi alte obiective din Galaţi.

Platforma https://turismpescaresc.ro/, accesibilă inclusiv şi de pe o aplicaţie pentru telefon, oferă un film de prezentare a obiectivelor din cele 4 teritorii, dar şi o hartă interactivă ce prezintă activităţi, tradiţii, obiceiuri, obiective turistice din cele 4 zone pescăreşti pentru ca pasionaţii de pescuit şi nu numai să poată găsi oportunităţi turistice inedite.

Patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăţeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), au pus la punct un proiect finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime pentru a crea o reţea de promovare a potenţialului turistic din zonele pescăreşti pe care le reprezintă, adică Galaţi, Călăraşi, Dolj şi Valea Mostiştei.
Prin acest proiect se doreşte crearea unei reţele care să funcţioneze drept cadru de promovare şi stimulare în vederea păstrării patrimoniului socio-cultural tradiţional, să se creeze oportunităţi de acţiune inter-regională prin care reprezentanţii zonelor pescăreşti să intre în contact şi să dezvolte activităţi comune în vederea încurajării turismului.
Fiecare FLAG organizează o vizită în teritoriul său pentru a prezenta potenţialul turistic al zonei pescăreşti pe care o reprezintă asociaţia, prima dintre acestea fiind organizată la Călăraşi în perioada 24-26 iunie 2022. Astfel, s-au reunit reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai ONG-urilor, IMM-urilor, pescarilor şi presei care au participat la o serie de sesiuni de discuţii, urmate de vizite la obiective cu potenţial de dezvoltare turistică cu specific pescăresc.
În judeţul Călăraşi, la Chiciu, Dunărea se desparte în cele două braţe: Borcea şi Dunărea veche. În afara bălţilor formate între cele două braţe, lunca Dunării şi Dunărea în sine oferă peisaje uluitoare, iar accesul se face uşor, existând numeroase variante de trasee cu vaporul. De altfel malurile Borcei sunt pline de plaje cu umbreluţe, de locuri de pescuit sportiv şi de zeci de ambarcaţiuni de agrement.
Pe parcursul derulării proiectului, vizitele vor continua în fiecare zonă pescărească implicată în proiect pentru a se identifica în fiecare judeţ cele mai atractive oportunităţi turistice pentru potenţialii vizitatori şi promovarea lor la nivelul teritoriilor.
De asemenea, se va realiza un film şi o hartă interactivă a celor 4 zone pescăreşti ce va transpune activităţi, tradiţii, obiceiuri, totul reunit pe o platformă web şi o aplicaţie pentru telefon.

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transcarpathians Trading SRL din Bucureşti (TCT) intenţionează să preia compania Thames Farming Enterprises BV din Olanda (Thames).
Thames este compania mamă a companiilor Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL, Concordia Agro SRL şi Alisa Farm Management SRL din judeţul Călăraşi. Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL şi Concordia Agro SRL care au ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase în judeţul Călăraşi, iar Alisa Farm Management SRL le oferă acestora servicii de conducere şi management pentru operaţiunile locale.
TCT face parte din African Industries Group (AIG) şi desfăşoară activităţi de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii. În România, AIG este implicată în operaţiuni agricole, în distribuţia de maşini agricole, precum şi în dezvoltare imobiliară şi investiţii şi este deţinută de Raj Kamal Gupta, fratele lui Sanjeev Gupta (foto ↑), cel care deţine combinatul siderurgic Liberty Galaţi.
În urma analizei, autoritatea de concurenţă a constatat că această operaţiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Ministerul Educației a aprobat funcționarea, începând cu anul școlar 2021 - 2022, a șase școli-pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învățământ incluse în proiectul „România Educată”. Astfel, în cele șase școli-pilot elevii și profesorii vor avea parte de un proces de predare-învățare-evaluare mai apropiat de dorințele și nevoile fiecărei comunități și mai apropiat de cerințele și exigențele unui învățământ modern, centrat în mod real pe elev.
Componenta cea mai importantă care se are în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare și planuri cadru care să fie adaptate de către școli în funcție de nevoile comunității și de resursele umane și materiale existente, care să permită proiectarea pe arii de învățare, nu pe discipline, și să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competențe relevante.
Se vor pilota modele de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, la intervale periodice, și modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar.
Toate inițiativele de pilotare aprobate au venit din partea unor unități de învățământ preuniversitar de stat și particular, care știu cel mai bine care sunt necesitățile și modalitățile prin care să ofere cele mai bune servicii educaționale comunităților lor. Au fost trimise inițial 20 de astfel de propuneri, din care cinci nu au finalizat procedura de depunere a documentației, iar din cele rămase unele au propus măsuri care nu necesitau derogări de la reglementările în vigoare sau nu aveau în vedere aspecte care să vizeze modernizarea educației în România.
Prin urmare, au fost înscrise în programul de școli-pilot:
1. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București;
2. Școala Gimnazial㠄Dimitrie Cantemir” din municipiul Baia Mare;
3. Școala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
4. Școala Gimnazial㠄Ion Neculce” din municipiul Iași;
5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
6. Școala Gimnazial㠄Gheorghe Vernescu” din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău.
Modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. De asemenea, programul de pilotare va continua și în anii următori, pentru a permite o evoluție continuă a sistemului de învățământ, care să reflecte evoluția rapidă a societății în care trăim. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.