Marți, 20 Iulie 2021 18:12

Incendiu la bloc, de la o cafetieră

Incendiu într-un bloc, pe strada Industriei, din municipiul Brăila, de la o cafetieră.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale cu apă și spumă, o autoscară și un echipaj SMURD.

Cauza probabilă a producerii incendiului, efectul termic al curentului electric la aparatul electrocasnic, precizează pompierii.

Proprietara apartamentului unde s-a produs incendiul, în vârstă de 80 ani, a fost evacuată de un jandarm, aflat în timpul liber, până la sosirea forțelor de intervenție.

În urma incendiului, s-au deteriorat pereții apartamentului și interiorul, mobila de bucătărie fiind distrusă de flăcări.

Publicat în Regional
Miercuri, 11 Noiembrie 2015 00:00

Adevărul despre cafea şi tensiune arterială

Cafeaua are o reputaţie proastă. Unul din argumentele împotriva acestei băuturi este că, din cauza conţinutului ridicat de cofeină, ea poate provoca hipertensiune arterială, care, la rândul ei, poate conduce la un atac de cord. Potrivit cercetătorului italian Giuseppe Grosso, cafeaua nu măreşte riscul de hipertonie, ea doar creşte tensiunea arterială pentru câteva ore. Interesant este faptul că tensiunea arterială în urma consumului acestei băuturi creşte doar la persoanele care nu beau des cafea. Persoanele care preferă cafeaua amară dezvoltă un fel de rezistenţă, a explicat cardiologul Krishan Shah. „În cazul în care organismul nu este obişnuit cu cofeina, atunci când este consumată, vasele de sânge se contractă, determinând o creştere a tensiunii arteriale. Acest proces durează câteva ore şi apoi totul revine la normal. Schimbarea nu este dăunătoare şi nu poate duce la hipertensiune arterială cronică. Doar la o lună de la utilizarea cofeinei, acţiunea acesteia încetează, iar organismul devine «imun» împotriva ei”, susţine cardiologul Shah. Medicul susţine chiar că persoanele cu tensiunea arterială crescută pot bea o ceaşcă sau două de cafea pe zi. Cercetarea efectuată de Giuseppe Grosso demonstrează nu numai că această băutură nu provoacă hipertensiune arterială, dar chiar reduce riscul de hipertonie la persoanele care consumă 3-4 căni pe zi şi nu fumează. Cafeaua este benefică datorită conţinutului său de magneziu şi antioxidanţi. (N.S.S.)

 

Publicat în Sanatate

Considerată cauză a migrenelor, anxietăţii, acidităţii gastrice şi chiar a unor avorturi sau bună împotriva diabetului, cancerului şi demenţei, cafeaua face obiectul mai multor studii publicate în Columbia, care arată că alimentul respectiv este indicat unora şi nerecomandabil altora.

Văzută de mulţi ca "rea", vinovată de multe necazuri, cafeaua are de fapt mai multe efecte pozitive decât negative, potrivit experţilor internaţionali reuniţi la un salon de specialitate care a avut loc la Bogota la sfârşitul săptămânii trecute.

Jaakko Tuomilehto, profesor de sănătate publică la Universitatea din Helsinki, a declarat pentru AFP că, "cu cât se bea mai multă cafea, cu atât riscul de diabet este mai redus". "S-a dovedit că două-trei ceşti de cafea pe zi scad riscul de diabet cu 10%", precizează profesorul finlandez, a cărui ţară se numără printre cei mai mari consumatori de cafea din lume.

Cafeaua are şi alte calităţi, prevenind boli neurologice ca Parkinson şi demenţa, adaugă Tuomilehto, care este şi membru al Societăţii internaţionale pentru hipertensiune şi al Societăţii europene de cardiologie.

Imaginea cafelei — Columbia, este al patrulea exportator mondial al acestui produs — se îmbunătăţeşte şi mai mult dacă se ia în considerare că, datorită ei, riscul dezvoltării unui cancer de ficat este mai mic, afirmă dr Jorge Chavarro, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Universitatea americană Harvard. Chavarro, consilier al agenţiei americane Food and Drug Administration (FDA), aminteşte faptul că "multă vreme, în imaginaţia oamenilor, cafeaua a fost considerată intrinsec rea". Însă, "în ceea ce priveşte majoritatea bolilor analizate, cafeaua nici nu creşte, nici nu scade riscul de a le dezvolta. La mulţi au fost observate efecte benefice", mai spune doctorul, bazându-se pe articole apărute în diferite reviste de specialitate.

Consumul de cafea nefiltrată poate totuşi mări nivelul de colesterol din sânge. "Cercetări efectuate în anii '80 au arătat că băutorii de cafea au un colesterol mai ridicat decât cei care nu beau", recunoaşte Tuomilehto, adăugând totuşi că elementele care provoacă acest efect sunt anulate în cafeaua filtrată fiindcă rămân în filtrul de hârtie.

Nu s-a dovedit că băutura neagră şi aromată ar provoca avorturi sau ar ajuta la slăbire, spun cei doi cercetători. Fiindcă acest aspect nu a fost pe deplin lămurit, există femei care nu mai beau cafea în timpul sarcinii. Ea poate provoca totuşi tahicardie, insomnie, anxietate, hipertensiune temporară şi chiar transpiraţie şi diaree, "efecte faţă de care majoritatea oamenilor dezvoltă toleranţă".

Revine fiecăruia să aprecieze doza de cafea care îi convine fiindcă oamenii au "feluri diferite de a o tolera. Unii tolerează o cantitate mai mare, alţii, foarte mică", afirmă Tuomilehto, subliniind că "cea mai bună soluţie este întotdeauna o cantitate moderată".

Într-un articol apărut în 2013 în revista Science se recomandă consumul a cel mult patru ceşti pe zi. Conform unuia dintre autori, expertul Carl Lavie, "dezbaterea asupra efectelor cafelei nu s-a încheiat, unele studii menţionând toxicitatea ei, iar altele, efectele benefice".

Publicat în Sanatate

Burger, cartofi prăjiţi şi o băutură light. Un cocktail de multe ori ales pentru a echilibra o mică abatere alimentară. Nimic mai fals, atrage atenţia un studiu publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics. Departe de a limita aportul de calorii, băuturile dietetice sunt asociate cu o creştere a consumului de alimente cu valoare nutritivă scăzută.

Autorul acestei cercetări, Ruopeng An, a analizat răspunsurile a 22.000 de adulţi americani la un sondaj naţional privind sănătatea şi alimentaţia. Fiecare participant a indicat pe un chestionar ce a consumat în ultimele două zile. Datorită acestor adnotări, cercetătorul a putut să distingă cinci tipuri de băuturi preferate: cafea, ceai, alcool, băuturi cu zahăr (sucuri acidulate, sucuri de fructe ...), precum şi echivalentele lor dietetice. El a recenzat apoi diferitele produse alimentare care nu sunt necesare pentru funcţionarea organismului, bogate în energie, dar cu un profil nutriţional slab (biscuiţi, îngheţată, ciocolată, chipsuri etc.), relatează pourquoidocteur.fr.

Peste 90% din americani consumă în fiecare zi alimente care nu sunt necesare pentru organismul uman. În medie, 482 de calorii provin de la astfel de produse. Dar şi diferitele băuturi consumate aduc energie corpului uman, dintre care băuturile îndulcite şi alcoolul au cel mai mare aport caloric.

Cafeaua este băutura preferată de respondenţi (53%), înaintea băuturilor răcoritoare (43%), a ceaiului (26%), alcoolului (26%) şi băuturilor dietetice (21%). Iar patru din 10 americani combină mai multe dintre aceste categorii pe parcursul unei zile obişnuite.

Băuturile cele mai populare sunt şi cele care se asociază cu un consum crescut de calorii "solide". Într-adevăr, oamenii care preferă băuturile dietetice şi cafeaua sunt cei care mănâncă mai multe alimente care nu sunt necesare. Dar profilurile variază în funcţie de caracteristicile socio-economice.

Cele două grupuri etnice care consumă cele mai multe calorii nu beau în acelaşi fel: afro-americanii preferă cafeaua şi băuturile light, în timp ce hispanicii sunt înclinaţi mai mult spre alcool.

Se observă, de asemenea, comportamente radical diferite în funcţie de nivelul veniturilor: cei mai avuţi mănâncă prea mult când consumă băuturi light sau alcool. Cei mai săraci fac acest lucru când consumă cafea sau băuturi dulci. Cu toate acestea, un numitor comun iese în evidenţă: cei care beau cafea sau sucuri dulci au un profil nutriţional scăzut.

Trei ipoteze explică această legătură între băuturile consumate şi alimentaţie. "Este posibil ca oamenii care optează pentru băuturi dietetice să se simtă îndreptăţiţi să mănânce mai mult, astfel încât obişnuiesc să mai consume în plus o brioşă sau o pungă de chipsuri, explică Ruopeng An. De asemenea, este posibil să se simtă obligaţi să mănânce mai mult din aceste alimente cu densitate calorică mare pentru a-şi potoli foamea. A treia ipoteză abordează problema dintr-un unghi complet diferit: băuturile light sunt alese dintr-un sentiment de vinovăţie. "Poate fi unul sau mai multe din aceste mecanisme", rezumă Ruopeng An.

Concluzia este clară: trecerea la băuturile dietetice nu-i ajută pe oameni să-şi controleze greutatea dacă nu acordă atenţie cantităţii şi calităţii produselor pe care le consumă. "Dacă oamenii se limitează la a înlocui băuturile dulci cu băuturi dietetice, este puţin probabil ca acest lucru să aibă efectul dorit, pentru că ei îşi vor lua din alimente caloriile ce proveneau din băuturilor abandonate, explică Ruopeng An. Acesta recomandă monitorizarea atentă a aportului caloric din băuturi şi alimente care nu sunt necesare, deoarece acestea adaugă calorii - şi cu siguranţă greutate - corpului. 

Publicat în Sanatate

Consumul unui espresso dublu sau echivalentul său în cofeină cu trei ore înainte de ora obişnuită a culcării întârzie cu 40 de minute ciclul natural al somnului, se arată într-un studiu publicat marţi şi menţionat de 7sur7.be.

Este prima oară că un studiu dezvăluie în ce măsură cafeaua băută seara întârzie ceasul circadian intern, care ne semnalează la nivel celular momentul când trebuie să ne culcăm şi când să ne trezim. În cadrul său, cercetătorii au apelat la cinci persoane, trei femei şi doi bărbaţi, care au fost supuşi unor experimente cu cafeină timp de 49 de zile în laboratorul pentru somn şi cronobiologie de la Universitatea Colorado (Statele Unite).

Participanţii au fost puşi în patru situaţii în care au fost asociate diferite grade de luminozitate şi doze de cafeină. Ei au fost plasaţi într-un mediu slab luminat şi au primit un comprimat de 200 de miligrame de cafeină, potrivit greutăţii lor. Cercetătorii au prelevat eşantioane de salivă pentru a măsura nivelurile de melatonină, hormon secretat de glanda pineală pentru a induce somnul.

Ceasul central uman se reglează în funcţie de intensitatea luminii şi coordonează ceasurile celulare în tot organismul, explică cercetătorii. În timpul ciclului circadian de 24 de ore, nivelurile de melatonină din sânge cresc pentru a semnala începutul perioadei biologice de somn, scăzând apoi la răsărit, pentru a semnala trezirea.

Participanţii la studiu care au luat un comprimat de cafeină în mediu slab luminat au înregistrat o întârziere de circa 40 de minute în ritmul circadian la începutul fazei de somn faţă de cei care primiseră un produs placebo. Întârzierea provocată de doza de cafeină a fost de circa o jumătate din cea indusă de o expunere de trei ore la o lumină intensă înainte de a merge la culcare. Studiul a mai arătat că o lumină puternică, singură sau combinată cu consumul de cafeină, provoacă o întârziere a ciclului circadian de 85 şi, respectiv, 105 minute.

Publicat în Sanatate

Consumul zilnic de cafea cu cofeină creşte posibilitatea de a supravieţui unui cancer la colon şi protejează pacienţii trataţi deja de o revenire a acestei boli, susţine un studiu publicat în revista britanică „Journal of the clinical Oncology”, transmit AFP şi EFE.

Cercetarea a fost efectuată într-o clinică de specialitate din oraşul american Boston pe un eşantion format din o mie de persoane care fuseseră tratate chirurgical şi cu chimioterapie pentru cancer colorectal în stadiul III ceea ce înseamnă că maladia le cuprinsese ganglionii limfatici din jurul tumorii iniţiale, dar nu mai mult.

În condiţii obişnuite, în 35 % din cazuri boala revine la acest tip de pacienţi, dar „riscul este mai mic la cei care obişnuiesc să bea cafea zilnic”, s-a constatat.

Efectul asupra cancerului depinde foarte mult de cantitatea de cafea consumată. La bolnavii care au primit cel puţin patru căni de cafea zilnic (aproximativ 460 mg de cofeină), a scăzut cu 42 % riscul de reapariţie a cancerului şi cu 33 % cel de a deceda din alte cauze, prin comparaţie cu participanţii la studiu care nu au consumat cafea.

Două sau trei căni de cafea în fiecare zi au avut un efect de protecţie moderat, iar o cantitate de o ceaşcă sau chiar mai puţin nu a produs nicio modificare.

Cu toate acestea, Charles Fuchs, director al Centrului de Cancer Gastrointestinal din Boston, coordonatorul acestui studiu, este rezervat în a recomanda consumul de cafea drept tratament alternativ pentru bolnavii de cancer la colon. „Dacă bei în mod regulat cafea şi ai fost tratat de cancer la colon, nu abandona acest obicei, dar dacă nu eşti un consumator frecvent şi îţi pui întrebarea dacă ar trebui să bei mai multă cafea, este preferabil să ceri sfatul medicului”, a afirmat el.

Autorii studiului — primul referitor la rolul consumului de cafea în combaterea cancerului colorectal — au observat că efectul este datorat cofeinei şi nu altor compuşi. Ei nu au reuşit încă să explice mecanismul prin care acţionează cofeina.

Cercetări anterioare au scos în evidenţă efectele protectoare pe care cafeaua le poate avea asupra altor forme de cancer, cum ar fi cel hepatic, la sân, la prostată şi cel de piele. Totodată, există studii conform cărora un consum regulat de cafea poate reduce riscul de diabet de tip 2. O posibilă explicaţie ar fi aceea că, odată cu consumul de cafea, creşte sensibilitatea organismului la insulină şi se micşorează nevoia de acest hormon. Acest fenomen ar putea ajuta şi la reducerea proceselor inflamatorii, care sunt un factor de risc în cancer şi în diabet. 

Publicat în Sanatate

Consumul a mai mult de 400 de miligrame de cafeină pe zi, adică peste patru ceşti de espresso sau un amestec de cafea, băuturi gazoase şi energizante, poate fi nociv pentru sănătate, îndeosebi pentru femeile însărcinate şi tinerii sub 18 ani, a anunţat Agenţia europeană pentru Securitatea Alimentelor (EFSA), preluată de AFP.

EFSA a recomandat prin urmare, prima dată în Uniunea Europeană, să se stabilească doze zilnice dincolo de care consumul de cafeină, din indiferent ce sursă alimentară, să fie considerat cu risc, mai ales în privinţa tulburărilor cardiovasculare.

Pentru adulţi, doza zilnică fără risc este de 400 de miligrame, o ceaşcă de espresso având între 70 şi 100 de miligrame, a declarat AFP un purtător de cuvânt al EFSA. Această doză este coborâtă de EFSA la 200 de miligrame în cazul femeilor însărcinate, pentru a evita efectele asupra fătului, şi la 3 miligrame pe kilogram de greutate corporală la copii şi adolescenţi. Aceştia din urmă trebuie să fie atenţi la consumul de băuturi energizante şi de băuturi acidulate de tip coca, a adăugat el.

„Riscul pentru sănătate nu este imens, dar el există. Mesajul principal pentru consumatori este că trebuie să ia în considerare diferitele surse de cafeină, în afară de cafea”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

EFSA a afirmat într-un comunicat că este prima oară când au fost evaluate la nivelul UE riscurile legate de cafeina provenită din toate alimentele. Agenţia a analizat datele existente la cererea Comisiei Europene, „pentru că un număr de state membre s-au arătat îngrijorate de efectele nocive asupra sănătăţii a consumului de cafeină — îndeosebi în privinţa bolilor cardiovasculare, a problemelor legate de sistemul nervos central (somn întrerupt şi anxietate, de exemplu) şi de posibilele riscuri pentru sănătatea fătului la femeile însărcinate”.

În şapte dintre cele 13 ţări studiate de EFSA, o parte a populaţiei adulte consumă mai mult decât doza recomandată de 400 de miligrame pe zi. Danemarca se află în frunte, 33% dintre danezi făcând abuz de cafeină, urmată de Olanda (17,6%), Germania (14,6%), Finlanda (13,4%), Belgia (10,4%), Suedia (9%) şi Franţa (5,8%).

Publicat în Sanatate
Marți, 28 Aprilie 2015 00:00

Cum se obţine cafeaua fără cofeină?

Consumul de cafea decofeinizată reprezintă circa 12% din consumul total de cafea la nivel mondial. Această cafea conţine totuşi circa 1-2% cofeină. Există circa 1.200 de compuşi chimici în cafea, jumătate dintre aceştia contribuind la aroma ei. O ceaşcă normală de cafea cu cofeină conţine aproximativ 50-70 miligrame din acestă substanţă, cantitatea variind în funcţie de metoda de preparare şi de soiul respectiv. Pentru multe persoane însă, chiar şi o cantitate de 10 miligrame de cofeină poate crea disconfort, stări de agitaţie sau tahicardii.

Există mai multe metode folosite pentru extragerea cofeinei din cafea, care modifică în primul rând aroma acesteia. Cafeina este o componentă care dă cafelei savoarea sa specifică, acrişor-amăruie.

Procesele de decofeinizare prespun înmuierea boabelor verzi de cafea în apă fierbinte şi adăugarea unui  solvent sau carbon activ, care sunt folosite pentru a extrage sau dizolva cafeina. Solvenţii utilizaţi în mod frecvent sunt clorura de metilen sau acetatul de etil. În urma primei etape a procesului, boabele de cafea îşi pierd cea mai mare parte din aromă. Unele metode utilizează soluţia folosită iniţial, din care a fost eliminată cofeina, pentru a reînmuia boabele şi a le reda aroma. Acest proces a fost inventat în 1905 de Ludwig Roselius, dar folosea benzenul, o hidrocarbură cu potenţial toxic. Cafeaua era înmuiată într-o soluţie salină şi apoi era tratată cu benzen. Astăzi, metoda e considerată periculoasă pentru sănătate şi nu mai este utilizată.

O altă metodă foloseşte aburul fierbinte în loc de apă pentru a înmuia boabele de cafea, care apoi sunt spălate cu solvenţii acetat de etil sau clorură de metilen pentru a dizolva cafeina. După tratatarea boabelor cu aceste substanţe, ele sunt limpezite cu apă şi introduse din nou în abur. Acetatul de etil este un ester (derivat al acizilor carboxilici) care se regăseşte în stare naturală în fructe şi legume cum ar fi bananele, merele şi în cafea. Folosirea lui prezintă cea mai mare siguranţă pentru că nu are efecte nedorite şi nu afectează nici alţi compuşi din cafea. 96-97% din cantitatea de cofeină este astfel eliminată. Multă vreme a fost preferată clorura de metilen, pentru  că utilizarea ei păstra cel mai bine gustul cafelei, dar s-a renunţat la aceasta când s-a constatat că are un impact negativ asupra stratului de ozon al Terrei şi că este totuşi un compus cu un risc mai mare pentru sănătate. Actualmente se foloseşte predominant acetatul de etil.

Metoda „Swiss Water Process” utilizează un filtru din cărbune şi un solvent pe bază de dioxid de carbon comprimat. Boabele verzi sunt înmuiate în apă fierbinte. Soluţia rezultată este strecurată prin filtrele de cărbune activate cu solvent pentru a extrage cofeina. Boabele sunt apoi reintroduse în ea, pentru a reabsorbi aroma, dar nu şi cofeina. Metoda reuşeşte să elimine circa 98% din concentraţia de cofeină.

O altă metodă foloseşte apă minerală şi este similară celei bazate pe dioxid de carbon comprimat, dar în locul extragerii cofeinei cu ajutorul filtrelor, aceasta este eliminată prin clătirea cu apă minerală într-un al doilea vas.

Publicat în Mozaic